BusinessMagazin

Tag: aliati

  • Geniul HOMOSEXUAL care a schimbat lumea. CONDAMNAREA pentru această ”crimă” i-a adus MOARTEA la doar 42 de ani

    De asemenea, era şi homosexual. Din păcate, această ultimă caracteristică a contribuit decisiv într-o societate orbită de ideologie şi de un simţ defectuos al moralităţii.
     
    Înclinaţiile lui Alan Turing pentru ştiinţele exacte s-au manifestat încă din adolescenţă, informează War History Online. Acesta s-a născut pe 23 iunie 1912, în Anglia, într-o familie tipică, unde părinţii călătoreau deseori în India. Astfel, a crescut departe de aceştia, fiind de asemenea şi dezamăgirea familiei, întrucât dorea să urmeze o carieră în matematică, nu în domeniile clasice şi în limbi străine, cum era modelul unui gentleman de la acea vreme.
     
    Doar când acesta a ajuns la Kings College şi-a găsit locul. Printre altele, era interesat de o sumedenie de domenii, de la biologie, chimie, fizică şi chiar neurologie. Avea un interes special pentru teoria relativităţii a lui Einstein şi pentru mecanica cuantică. De asemenea, era un bun alergător, sportul fiind una dintre activităţile sale preferate.
     
    Particularitatea sa care a contribuit şi la geniul său a fost faptul că nu se mula pe dispoziţiile unei societăţi. Obişnuia să „gândească în afara cutiei”, venind cu idei cu care un gânditor mai logic nu putea veni. Astfel, a putut crea şi maşina Turing care a fost baza pentru primele calculatoare. De asemenea, această calitate a fost folosită de către Aliaţi atunci când a decodat mesajele inamicillor germani în Al Doilea Război Mondial, inclusiv codurile Enigma, care au permis Marii Britanii să afle mesaje importante ale viitoarelor strategii ale inamicilor.
     

  • Acest senator PSD a comparat aliaţii şi partenerii României, printre care SUA şi Germania, cu nişte GÂNDACI. Explicaţia lui este halucinantă: „Mi s-a părut foarte…”

    „Mi s-a părut foarte, foarte interesantă (imaginea – n.r.), de aceea am pus-o. Mesajul a fost preluat de pe un site de socializare. Nu am interpretat poza din punct de vedere al animalelor care apar în poza, doar mesajul domnului preşedinte Iohannis m-a impresionat”, a declarat senatorul PSD Liviu Pop.

    El susţine că nu a intenţionat să compare ţările respective cu gândaci.

    ”Doamne fereşte, nu am comparat pe nimeni cu gândaci. Eroare cred că este mesajul preşedintelui Iohannis. Nu putem compara partenerii cu animalele, de fapt pe nimeni nu putem compara cu animale. Nu cred că e nevoie de o reacţie pentru că repet nu am intenţia şi nu o să am intenţia de a compara o ţară cu un animal sau o persoană cu un animal. Nu, mi-a plăcut partea de sus a postării, dar nu puteam să tai că eram acuzat de plagiat şi atunci trebuia să las jos de unde am preluat, scrie în partea de jos de unde am preluat postarea”, a susţinut Pop.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Germania trebuie să depună mai mult efort, afirmă Merkel în urma summitului NATO

    “Am avut un summit foarte intens”, le-a declarat Merkel reporterilor, adăugând că Donald Trump a cerut o schimbare în cadrul contribuţilor la Alianţă.

    Liderul de la Casa Albă a afirmat că ţările NATO ar trebui să aloce în cele din urmă 4% din PIB pentru apărare, sugerând o dublare a obiectivului de 2% stabilit anterior la summitul NATO din Ţara Galilor din 2014.

  • Prim-ministrul Scoţiei se pregăteşte pentru alegeri anticipate în Marea Britanie

    Partidul Naţional Scoţian (SNP) pro-independenţă condus de Nicola Sturgeon consideră că trebuie să fie pregătit pentru orice eventualitate, în contextul în care May, care conduce un partid şi o ţară profund divizate, se străduie să obţină o înţelegere cu Uniunea Europeană înainte ca ţara să părăsească Blocul comunitar în 2019.

    În încercarea de a-şi pregăti partidul pentru posibilele alegeri anticipate, Sturgeon l-a numit pe ministrul Economiei, Keith Brown, într-o poziţie de campanie electorală pentru partidul SNP, a declarat pentru BBC ministrul Educaţiei, John Swinney.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Ce se ştie până acum despre atacul SUA şi al aliaţilor săi în Siria. Analiza militară din Monitorul Apărării şi Securităţii

    Atacul

    Pentagonul a precizat că, în principal, au fost lovite trei mari obiective, două în Damasc şi unul în Homs. În Damasc, a fost lovit centrul de cercetări din Jemraya şi facilităţi de depozitare şi transport, inclusiv cele două aeroporturi, cel internaţional şi cel din Mezzeh. Aeroportul internaţional din Damasc ar fi fost puternic afectat, iar cel din Mezzeh ar fi fost scos din funcţiune. În Homs, au fost lovite mai multe depozite şi un centru de comandă. De asemenea, au fost lovite ţinte în Aleppo. 

    Atacul a fost executat cu rachete de croazieră Tomahawk de pe nave şi de rachete de croazieră şi muniţie precisă lansate de pe avioane, unele aflate în spaţiul aerian sirian. Rachete de croazieră au fost lansate de pe trei distrugătoare americane, USS Porter, USS Cook şi USS Higgins, aflate în Marea Mediterană, respectiv Marea Roşie, dar şi de către bombardiere „stealth” B1. Franţa a folosit rachete de croazieră şi muniţie precisă lansate de pe avioanele Rafale. Britanicii au lovit cu rachete de croazieră Shadow lansate din aer de pe patru avioane Tornado decolate de la baza din Cipru. Acestea au lovit ţinte din apropiere de Homs.

    Aliaţii SUA din regiunea Orientului Mijlociu nu au participat la atac, dar au fost informaţi şi implicaţi în procesul de planificare a atacului, inclusiv asupra posibilelor răspunsuri ale Iranului ca reacţie la atac.

    Israelul ar fi furnizat informaţii despre ţinte, fapt credibil având în vedere că în atac a fost lovit un centru de comandă al Hezbullah din Quseir, în apropiere de Homs. De altfel, Hezbullah şi-a mobilizat trupele în Liban aşteptându-se la o reacţie israeliană.

    CITEŞTE mai departe ANALIZA în site-ul Monitorul Apărării şi Securităţii. Vei afla detalii despre declaraţiile decidenţilor politici şi militari aliaţi

     

  • Preţul petrolulului urcă la 68 de dolari/baril, cea mai ridicată cotaţie din luna mai 2015

    Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii acesteia, inclusiv Rusia, menţin la acelaşi nivel limitele de aprovizionare în 2018. Indicele internaţional Brent a crescut cu 9 cenţi, până la 67,87 dolari/baril, iar înainte atinsese pragul de 68,29 dolari, cel mai ridicat din luna mai 2015. Tranzitul american a crescut cu 18 cenţi, până la 61,91 dolari, ajungând, de asemenea, la cea mai înaltă valoare din luna mai 2015.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Presa internaţională relatează despre protestele anticorupţie din România

    “Românii au inundat străzile pentru a protest faţă de cele mai recente reforme ale justiţiei”, titrează agenţia Bloomberg.

    “Peste 15.000 de oameni au înfruntat vremea rece – inclusiv aproximativ 10.000 în capitală – pentru a cere demisiile liderului social-democrat Liviu Dragnea şi alte aliaţilor săi, care ignoră opoziţia magistraţilor şi merg mai departe cu restructurarea justiţiei”, mai afirmă agenţia de ştiri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Declară război Orientului Mijlociu şi celor 1,5 miliarde de musulmani!” Decizia lui Trump care a stârnit furia întregii lumi

    Israelul consideră oraşul Ierusalim drept capitala sa “unică şi indivizibilă”, dar partea de est a oraşului este revendicată de Autoritatea Palestiniană, care speră să obţină un acord pentru crearea unui stat palestinian cu capitala în Ierusalimul de Est. Toate ambasadele ţărilor în Israel sunt în Tel Aviv.

    Preşedintele iranian Hassan Rouhani a criticat dur intenţia omologului său, afirmând că Teheranul “nu va tolera o încălcare a sanctităţii islamice”.

    Liderul de la Teheran a adăugat că “musulmanii trebuie să stea uniţi împotriva acestui complot major”.

    Intenţia Administraţiei Donald Trump de a muta Ambasada SUA la Ierusalim este un semn al “incompetenţei şi eşecului”, afirmă şi liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, avertizând că “Palestina va fi eliberată”.

    “Declară război Orientului Mijlociu şi celor 1,5 miliarde de musulmani şi sute de milioane de creştini care nu vor accepta decizia”, a declarat celor de la Daily Mail Manuel Hassassian, reprezentantul palestienilor în Marea Britanie.

    Autorităţile din Germania şi Franţa şi-au avertizat cetăţenii aflaţi în Ierusalim în legătură cu posibilitatea izbucnirii unor violenţe în contextul intenţiei Administraţiei Donald Trump de a recunoaşte oraşul disputat drept capitala Israelului. Ministerul german de Externe a actualizat recomandările de călătorie pentru Israel şi Teritoriile palestiniene. “Din 6 decembrie 2017, ar putea avea loc demonstraţii în Ierusalim, Cisiordania şi Fâşia Gaza. Nu se exclude posibilitatea unor confruntări violente”, a transmis MAE de la Berlin. Autorităţile germane au recomandat cetăţenilor săi evite zonele afectate.

    Similar, Ministerul de Externe de la Paris a avertizat asupra posibilităţii izbucnirii unor demonstraţii, recomandând cetăţenilor săi să evite mulţimile de oameni în Ierusalimul de Est, Cisiordania şi Fâşia Gaza.