BusinessMagazin

Tag: Adrian Stanciu

  • Salariile din mediul privat au continuat să crească şi ȋn primul semestru din 2017, ȋn medie cu 7%

    Salariile medii din sectorul privat au crescut, astfel, cu 7% ȋn perioada ianuarie-iunie 2017, faţă de primul semestru din 2016. Principalii factori determinanţi au fost majorarea salariului minim brut pe economie dar şi posibilele negocieri salariale iniţiate la finalul anului trecut. Distribuţia creşterii a fost inegală dacă ne raportăm la cele două trimestre – peste 10% ȋn T1 (ianuarie-martie 2017) şi doar 2% ȋn T2 (aprilie-iunie 2017). Principalele industrii unde au crescut salariile sunt: producţia componentelor auto, domeniul pharma şi cel de dezvoltare software.

    De asemenea, şi numărul angajărilor s-a majorat, ȋn medie, cu 13% ȋn această perioadă, ȋn principal datorită contextului macroeconomic favorabil, respectiv a creşterii economice ȋnregistrate ȋn primul trimestru al anului.

    La nivelul companiilor analizate, indicatorul starea economiei, format din evoluţia numărului de angajaţi şi evoluţia salariilor, a crescut cu peste 11%.

    Romȃnii care lucrează ȋn mediul privat şi-au luat mai multe zile de concediu de odihnă, dar şi medical, ȋn ultimele şase luni. Mai exact, cu 15, respectiv 5% ȋn plus faţă de aceeaşi perioadă a lui 2016. Bonusurile medii oferite de companii au cunoscut acelaşi trend pozitiv, ȋnregistrȃnd o evoluţie de 13% ȋn prima parte a anului. Ȋn consecinţă, a crescut şi bunăstarea angajaţilor, cu acelaşi număr de procente.

    Pentru realizarea Smartree Workforce Index, un instrument care oferă o sinteză a evoluţiei recrutărilor, a creşterii salariale şi a bunăstării angajaţilor, sunt luate în calcul peste 200 de companii, care activează în diverse industrii din domeniul privat şi care rulează în medie afaceri de peste 2,5 miliarde de euro.

    *Indexul “Starea economiei” este format din evoluţia numărului de angajaţi şi evoluţia salariilor ȋn companiile analizate, la nivel naţional;

    *Ȋn analiză s-au luat ȋn considerare toate tipurile de contracte de muncă (periodă determinată sau nedeterminată, cu normă ȋntreagă sau timp parţial). Ȋn ceea ce priveşte salariul, acesta reprezintă restul de plată (ceea ce angajatul primeşte la finalul lunii de muncă), după ce s-au scăzut contribuţiile şi impozitele şi eventualele reţineri.

    *Indexul “Bunăstarea angajaţilor” este construit pe baza a trei indicatori care reflectă bunăstarea salariaţilor din companiile analizate: zilele de concediu de odihnă, zilele de concediu medical şi valoarea bonusurilor primite.

    Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii: de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.

    Smartree procesează 550.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • Viata lui Adrian Stanciu. Cum sa locuiesti in Franta si sa ai afaceri in Romania

    “De cand am plecat, viata mea s-a schimbat, in general, in bine.
    Traiesc asa cum mi-am dorit si deocamdata imi place”, spune
    consultantul Adrian Stanciu intr-un interviu realizat virtual, via
    iPad, dintr-o localitate rurala aflata la 100 de kilometri de
    Bordeaux, Sainte Foy la Grande. Omul care a fondat alaturi de
    Costea Dumitrescu cea mai mare firma de training si consultanta in
    resurse umane din Romania, Ascendis, si care, mai tarziu, a
    continuat sa ofere consultanta de afaceri prin compania Human
    Synergistics locuieste din august 2009 in Franta. S-a mutat cu
    familia acolo, atras de farmecul vietii rurale frantuzesti, fara sa
    se uite prea mult inapoi sau sa se intrebe daca nu cumva renunta la
    prea multe plecand din tara natala unde, ca om de afaceri, a reusit
    sa aiba o cariera plina.

    Inainte de a se implica in zona de consultanta organizationala,
    Stanciu a avut preocupari mai tehnice – a fost managing director la
    Xerox Romania, business unit director al Xerox CEE si director
    general la Arexim, o companie de sisteme integrate IT, careia i-a
    fost cofondator si pe care apoi a vandut-o catre Xerox Corp. S-a
    implicat si in sectorul serviciilor financiare – a inceput, alaturi
    de Anca Bidian, afacerea Kiwi Finance, care astazi este liderul
    pietei de brokeraj de credite.

    Cu alte cuvinte, pana la aproape 50 de ani, Adrian Stanciu a
    trait si a muncit intr-o Romanie unde i-a mers foarte bine
    profesional, numai ca asta nu i-a mai fost suficient. Asa ca a
    plecat dintr-un oras agitat, cu aproape 3 milioane de locuitori,
    intr-un orasel linistit, cu 4.000 de oameni, “dar care are toata
    infrastructura de prima necesitate imaginabila”. Din acest punct de
    vedere, n-a vazut plecarea ca pe un pas inapoi. “Franta are marele
    avantaj, pentru cineva care vrea doar sa traiasca acolo, nu sa si
    lucreze, ca are un stat central puternic si relativ functional si o
    infrastructura neverosimil de bine dezvoltata. Cand spun
    infrastructura nu ma refer doar la transporturi si comunicatii, ci
    mai ales la restul: scoli, spitale, farmacii etc.”, spune
    Stanciu.

    Locuieste acum intr-o comunitate de trei comune, invecinate,
    fiecare cu cate 3.000-4.000 de locuitori. La aceasta comunitate de
    12.000 de oameni sunt patru scoli, dintre care una privata, doua
    licee, sase supermarketuri, un spital, o statie de ambulante, un
    laborator de analize medicale, “vreo sase farmacii si vreo 10
    patiserii (desigur)”. Practic, nicio deosebire majora in ceea ce
    priveste accesul la “civilizatie” intre o comuna frantuzeasca si un
    oras destul de bine dezvoltat din Romania. “Franta e un loc unde
    poti locui la tara si sa nu-ti lipseasca nimic din cele de prima
    necesitate. De lipsit ne lipsesc insa atractiile oraselor mari, de
    la restaurante de figuri la filarmonica. Le gasim insa pe toate la
    Bordeaux, care e la o ora de noi”, precizeaza Stanciu. Lipsa lor nu
    ii provoaca frustrari majore si nici macar batai de cap, pentru ca
    activitatile care ii plac cel mai mult si ii ocupa cea mai mare
    parte a timpului nu includ mai nimic din ce inseamna ritmul agitat
    al vietii de metropola. “Citesc, ma plimb printre vii, cant la
    chitara, mai lucrez ce pot face de acasa, dar nu cine stie ce. E un
    mod de viata pe care nu l-am planificat asa, dar care asa a iesit
    si-mi place mult de tot, pentru ca urasc monotonia”, povesteste
    Stanciu.

    Viata in sudul Frantei nu este atat de scumpa pe cat ar putea sa
    para, ba chiar, pe alocuri, Franta este chiar mai ieftina. “De
    pilda, energia in casa noastra din Franta, care are totusi 320 mp,
    ne costa cam cat in casa din Bucuresti, care are, intamplator, cam
    aceeasi suprafata”, exemplifica Stanciu. Diferente enorme sunt la
    capitolul comunicatii, unde Franta sta mult mai prost decat
    Romania, cu servicii slabe si costuri cam de trei ori mai mari
    decat la noi.

  • Business Magazin face retrospectiva a 20 de ani de capitalism

    In iarna anului 1989, un arhitect se afla in Abu Dhabi si tocmai se hotarase sa nu se mai intoarca in Romania, in timp ce cauta o solutie de umbrire a unei tribune oficiale. Un inginer la Intreprinderea de Avioane Bucuresti simtea ca, spre deosebire de restul tarilor din blocul comunist, in Romania nu se poate schimba nimic; poate omul era influentat de faptul ca refuzase, ce ceva timp in urma, sa intre in Partidul Comunist, fapt in masura sa blocheze orice cariera, daca de cariere putem vorbi in Romania comunista. Un student in anul II la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti remarca raceala, la propriu si la figurat, a salilor de curs. Un pusti tocmai se pregatea sa intre la liceu si era marcat de inghesuiala la cozile pentru alimente. Un tanar inginer stagiar lucra in subteran, la mina Livezi a Intreprinderii de Prospectiuni si Explorari Geologice Hunedoara, responsabil de utilaje si aeraj, condus fiind de un maistru, secretar de partid al minei.

    Doua decenii mai tarziu, arhitectul, pe numele sau Dinu Patriciu, este desemnat de cititorii Ziarului Financiar cel mai mare capitalist al Romaniei, inginerul de avioane Mihail Valeanu preda Kaizen, filozofia de management ce propulseaza companiile japoneze, fostul student Doru Bostina conduce un cabinet situat in primele cinci din topul cabinetelor de avocatura de business din Romania, pustiul licean Stefan Liute a devenit un specialist in identitate corporatista, director si actionar la agentia de specialitate Grapefruit, iar inginerul Tudor Furir a iesit din mina si vinde bauturi de la Pernod Ricard.

    Sunt numai cateva cazuri din ceea ce s-ar numi schimbarea Romaniei de dupa 1989, modul profund in care cariere si oameni s-au schimbat. Acesta este, de fapt, poate cel mai important castig al Romaniei capitaliste, libertatea de a incerca sa-ti schimbi destinul.

    Ne amintim ca pe vremea in care Mihail Valeanu sau Tudor Furir mai lucrau inca in intreprinderile lor, iar ambitia lui Doru Bostina nu depasea un post de magistat in orasul sau natal, un politolog, fost demnitar si ideolog comunist si fost disident, Silviu Brucan, lansa cea mai citata si mai detestata zicere a noii Romanii: “romanii vor avea nevoie de 20 de ani pentru a deprinde democratia”. Romania pare acum ca mai are nevoie de mult mai multi ani pentru a-si depasi tarele. “In 1990 am fost convins ca Brucan greseste. Si acum sunt la fel de convins ca a gresit. Numai ca in 1990 am considerat ca greseste supraestimand perioada, iar astazi ca a gresit subestimand-o. Se pare ca 50 de ani de lipsa a democratiei pot fi neutralizati doar de o perioada comparabila de democratie”, sustine Silviu Manolescu, managing partner la firma de audit si consultanta BDO Romania.

  • Adrian Stanciu, Human Synergistics: M-am speriat destul de rau

    “Trebuie sa marturisesc ca nu prea am inteles ce implicatii
    poate avea caderea Lehman Brothers pana foarte tarziu, cand un
    prieten bancher mi-a decodat mecanismul prin care sistemul
    financiar mondial se blocase. Atunci m-am speriat destul de rau.
    Mai ales cand primul plan TARP a cazut in Congres. Am fost sigur ca
    ne indreptam spre sfarsitul lumii asa cum o cunoastem. Faptul ca nu
    mi-am retras banii din banca s-a datorat doar credintei ca in cazul
    unui colaps financiar ei ar valora strict cat hartia pe care sunt
    tipariti.

    In ce priveste proiectia pe care mi-o construiam la acel moment
    asupra Romaniei, nu prea aveam una. Imi era clar ca depindem de
    economia lumii si totul va depinde de cum vor reusi guvernele
    marilor economii ale lumii sa stopeze prabusirea.

    Ca manager as zice ca nu am fost pregatit pentru ce s-a
    intamplat atunci. Cu siguranta nu am vazut criza venind. Noi, ca
    afacere, nu cred ca am avut un moment greu anume, memorabil. Foarte
    repede, aproape peste noapte, in octombrie trecut, vanzarile ne-au
    scazut sub jumatate. Apoi au inceput sa apara, incet, incet,
    proiecte noi care ne-au mai redresat un pic. A trebuit sa ne
    reajustam rapid baza de costuri ca sa nu ne scufundam. Acum suntem
    relativ bine, ceva mai putin bine decat anul trecut, dar am
    supravietuit socului si putem privi viitorul cu optimism. Oricum,
    problema principala nu e de numar, ci de volume. Avem mult mai
    putine comenzi de la clientii traditionali. In general, au scazut
    spre disparitie vanzarile de produse generice, dar au crescut
    vanzarile de produse cu valoare adaugata, cum ar fi auditul de
    cultura organizationala. Pe ansamblu, insa, cifra de afaceri a
    scazut.

    Partea buna a fost ca aceasta criza nu ne-a afectat direct
    deloc, pentru ca nu avem datorii. Oarecum indirect, am fost
    afectati prin efectul de tavalug al scaderii activitatii economice
    a clientilor nostri.

    In ceea ce ma priveste, nu am luat decizii personale legate de
    criza. Adica schimbarile din viata mea au fost gandite de mult
    timp. Executarea acestor planuri a fost destul de intempestiva.
    M-am mutat in Franta, impreuna cu familia sau, mai precis, cu o
    parte a ei.

    Pronosticul meu despre cum va arata Romania peste un an (care nu
    are nicio baza si nicio valoare) este ca iesim din galeata cam prin
    mai. Martie va fi ultima luna de scadere. In general, cred ca vom
    iesi intariti din criza, cu afaceri mai corect asezate, cu costuri
    mai bine gandite. Cred ca sunt ramuri intregi care nu-si vor mai
    reveni deloc, sau nu la nivelurile dinainte, cum ar fi chiar
    consultanta. Cred ca va fi nevoie de 4-5 ani ca unele dintre
    volumele de activitate sa revina la nivelul lui 2008.”

    Cititi si Cover Story-ul editiei curente:

    Confesiunile managerilor dupa anul de criza

    Cititi mai jos cum au
    trait anul de criza si alti manageri si antreprenori locali:


    Liliana Solomon, Vodafone: Nu am fost
    niciodata un consumator exagerat


    Claudiu Cercel, BRD: Recesiunea nu trebuie privita ca o calamitate
    pentru Romania


    Brent Valmar, Porsche Romania: Au
    existat oferte de pret sinucigase in piata


    Dragos Simion, Flamingo: A fost acelasi
    sentiment pe care l-am avut la 11 septembrie 2001


    Mariana Gheorghe, Petrom: Cred cu tarie
    in masurile dure si nepopulare


    Bogdan Georgescu, Colliers: Cand mi-am concediat colegii a fost cea
    mai grea zi din viata mea


    Radu Stoicoviciu, PricewaterhouseCoopers: Cred ca peste un an criza
    va fi depasita


    Tinu Sebesanu, Trend Hospitality : Cei
    care merg in minus ar trebui sa-si numere pierderile si s-o ia la
    goana!


    Cornel Marian, Oresa: Am prins ultimul
    tren pentru o tranzactie leveraged buy-out


    Bogdan Enoiu, McCann: Evident ca am si pierdut dar privesc cu multa
    relaxare problema asta


    Alexandru Costin, Adobe: Am investit
    nesabuit si m-am supraindatorat


    Marius Sfintescu, 3TS Capital: Au fost
    multe proiecte de investitii private equity
    abandonate


    Radu Georgescu, Gecad: Problema mea e ca lumea nu accepta starea de
    disperare


    Dorin Boboc, Allianz-Tiriac Pensii: Nu
    ne imaginam vreodata ca se va ajunge la aceasta
    amploare


    Florian Libocor, BRD: Sistemul bancar din Romania este unul
    solid


    Florin Talpes, Softwin: Industria IT din Romania a scazut cu 40% –
    60%


    Radu Timis, Cris-Tim: Criza va mai dura cel putin inca doi ani si
    jumatate


    Razvan Pasol, Intercapital: Au fost zile de groaza la BVB


    Marius Stancescu, Riff Holding: Nu am putut anticipa amploarea
    dezastrului


    Toni Iordache: Lumea se astepta ca urmatoarea victima sa fie
    salvata

  • Avem nevoie de manageri

    “Cu toate acestea, 88% dintre angajatii care pleaca spun ca banii nu reprezinta cauza principala, ci managementul defectuos”, continua Stanciu, a carui companie a incheiat recent un parteneriat cu firma de recrutare Talent Stream, condusa de Dan Berteanu.

    Si cum plecarea unui om costa o organizatie intre 1 [i 1,7 ori salariul acestuia pe un an, cum precizeaza Stanciu, capacitatea managerilor de a-si pastra echipa intreaga devine prioritara intr-o perioada in care companiile nu-si mai permit sa iroseasca bani.

    In fapt, abilitatile managementului de top au devenit un factor determinant in perioadele economice dificile, cum spune si Radu Furnica, presedintele companiei de executive search Leadership Development Solutions (LDS), intr-un interviu acordat Business Magazin.

    Aflati aici de ce considera headhunter-ul ca unii manageri din Romania sunt mercenari.

  • MBA-ul, problema sau solutia la criza?

    “Sursele crizei actuale nu sunt frauda si nu sunt prostia; sunt lacomia generalizata si orientarea excesiva pe termen scurt in conducerea afacerii”, spune Adrian Stanciu, referindu-se la fenomenele si instrumentele financiare de la baza crizei internationale, prin care practic “s-au creat” bani inexistenti in realitate. “Criza aceasta nu e ceva intamplator si nici nu s-a creat dintr-un accident; e o criza profunda de sistem. Felul in care facem lucrurile acum nu e in regula. Si ma refer aici la felul in care facem lucrurile in corporatii. Daca nu schimbam acest fel de a conduce, vom fi in acelasi loc peste cinci ani sau chiar zece.”

    Afirmatia, sustinuta si de alte opinii exprimate anterior in Business Magazin, a fost facuta cu ocazia unei conferinte de presa organizate miercuri, 18 februarie, de Central European University Business School, una dintre institutiile care furnizeaza programe de management pe piata locala, alaturi de Asebuss sau Codecs. Potrivit reprezentantilor scolii de business, criza internationala a aratat ca este nevoie mai degraba de o “constiinta de afaceri” in mediul economic, care sa intensifice valorile sociale, decat de focusul pus pana acum pe oportunitatile de afaceri si pe modalitati de a face bani. Scolile de afaceri, spun ei, trebuie sa regandeasca ceea ce predau, astfel incat viitorii oameni de afaceri sa inteleaga mai bine factorii socio-politici si de mediu care le influenteza afacerile si vice-versa. 

    CEU Business School va incepe in luna aprilie, un nou format de MBA, axat pe conceptul de lideri transnationali – acei lideri capabili sa inteleaga si sa actioneze intr-un mediu multicultural. Pe langa subiectele traditionale de business, programul de Trans-national MBA, initiat in urma cu aproximativ un an, analizeaza aspectele culturale, sociale si politice ale economiei, din Europa Centrala si de Est pana in Asia Centrala, regiune din care provin peste 70% dintre studenti.Pe langa teoriile internationale de best practice in marketing, finante, resurse umane etc, formatul incearca sa cuprinda practici si standarde de afaceri la nivel global, punand accent si pe realitatile politice, sociale si de mediu ale fiecarei piete.

    Durata programului este de 18 luni si include cursuri predate de 21 de profesori de la nivel mondial. Adrian Stanciu, fondator a patru companii in Romania si Adjunct Senior Lecturer de Management General, este singurul profesor roman implicat in program si va preda cursul de conducerea schimbarii. La conferinta au mai fost prezenti Zoltan Major, Executive Vice President, Retail Banking Division UniCredit Tiriac Bank, membru al International Advisory Board al CEU Business School, Paul Garrison, Decan si Director al CEU Business School si Oliver Olson, Managing Director si MBA Program Director in Romania.
    CEU Business School a fost fondata in 1988 si este prezenta in Romania prin programe de Executive Education si MBA/Msc din 2006.

    Cititi aici mai multe despre cum s-a transformat Romania dintr-o tara a prosperitatii in una a saraciei si a nesigurantei.
     

  • Ascendis are o noua conducere

    Primul pas a fost facut prin plecarea lui Adrian Stanciu din scaunul de partener, dupa ce, timp de sapte ani, a dezvoltat afacerea alaturi de Costea Dumitrescu.

    Incepand din acest an, Ruxandra Milca, Florin Radulescu si Andrei Gosu devin parteneri si primesc roluri esentiale in dezvoltarea afacerii. Ruxandra Milca va raspunde de activitatea de training, Florin Radulescu de extinderea afacerii in noi directii, iar Andrei Gosu va fi director executiv. Adrian Stanciu a anuntat ca paraseste compania pentru a se alatura echipei de la Human Synergistics si a-si continua activitatea pe partea de cultura organizationala.

    Compania a fost infiintata in 1997, iar din anul 2000 a fost preluata si dezvoltata de Adrian Stanciu si Costea Dumitrescu. Ulterior, Sorin Paun si Marius Opris au devenit parteneri, conducând activitatea diviziei de invatare experientiala.

    In ceea ce priveste obiectivele pentru acest an, Costea Dumitrescu a anuntat ca estimeaza o cifra de afaceri de patru milioane de euro, in crestere cu peste 30% fata de anul trecut. Un alt obiectiv al companiei este acela de a realiza minimum 10% din cifra de afaceri in programe adresate sectorului public. "In 2008, vom dezvolta reteaua nationala de birouri, astfel incat la sfarsitul anului sa avem sase birouri in teritoriu. In orasele Timisoara, Cluj si Brasov acestea au inceput deja sa functioneze, iar in Constanta, Iasi si Craiova urmeaza sa fie deschise. In acelasi timp, vom creste echipa de traineri cu 20-30%", a declarat Costea Dumitrescu, partener Ascendis.

    Prezenta de peste 10 ani pe piata de training si consultanta din România, Ascendis este specializata consultanta, training si invatare experientiala. Echipa Ascendis cuprinde 35 de traineri, consultanti si facilitatori.