Dintre cei care nu-si refuza, totusi, un concediu, doar circa un
sfert (26%) aleg sa-si petreaca vacantele peste hotare, spune
Manuela Danila, senior research executive in cadrul companiei de
cercetare de piata 360insights, citand studiul realizat pe un
esantion de 800 de persoane, reprezentativ la nivel urban, cu
varste cuprinse intre 16 si 64 ani.
“Doamna Mariana” sau Coca, cum ii spun cei mai multi dintre
turistii care i-au trecut pragul de mai multe ori, se ocupa
impreuna cu sotul, fratele si cumnata sa de o pensiune cu zece
camere pe care au ridicat-o, cu fonduri Phare, intr-un varf de
deal, la cativa km de “vadul” din Moeciu. Si-au primit primii
oaspeti in urma cu mai putin de doi ani si sunt deja atat de
cunoscuti, incat sejururile pentru Craciun si Revelion, la un pret
de 350 de euro pe persoana, sunt complet antamate de la inceputul
lunii septembrie. Cea mai mare parte a incasarilor se datoreaza
sfarsiturilor de saptamana, cand cabana se umple ochi de turisti
care cauta linistea, peisajul rupt din rai si zambetul prietenos al
gazdelor.
Turismul de week-end este, de fapt, principala sursa de venit a
celor care lucreaza in bransa, iar felia adjudecata de sejururile
scurte a crescut pe parcursul ultimului an. Sfarsitul de saptamana
petrecut la mare, la munte sau intr-un oras european a inlocuit,
pentru multi romani, clasica vacanta. “Timpul liber si vacantele,
nevoi elevate in piramida lui Maslow, se gasesc pe lista
cheltuielilor fara prioritate in acest an”, declara Manuela Danila,
senior research executive al companiei de cercetare de piata
360insights.
Ca urmare, 42% dintre romanii din mediul urban spun ca nu au
mers si nici nu vor merge in acest an in concediu, arata un studiu
360insight, realizat pe un esantion reprezentativ la nivel urban,
de 800 de persoane cu varste cuprinse intre 16 si 64 ani. Spre
comparatie, anul trecut, doar un sfert dintre potentialii turisti
isi refuzasera o vacanta. “Romanii sunt acum si mai restrictivi in
distribuirea venitului intre nevoi, acordand intaietate bunurilor
de baza si lasand in plan secund concediul de relaxare”, spune
Danila.
Dupa o perioada de explozie a consumului si ani in sir cand oamenii
ajungeau si sa se imprumute la banci pentru a-si petrece concediile
visate, experienta din ultimii doi ani, cand veniturile au scazut,
a avut efectul unui dus rece. Consumatorii se vad nevoiti sa fie
din ce in ce mai chibzuiti si atenti la cheltuieli, reducerile
vizand mai cu seama bunurile si serviciile mai putin necesare sau
care se innoiesc indeobste mai rar (electronice, electrocasnice,
mobilier sau imbracaminte). Danila spune ca pe lista de cheltuieli
la care se pot face economii ajung insa si cele de baza, ca
alimentele sau utilitatile lunare ale gospodariei.
Siguranta este, de asemenea, un beneficiu care trebuie insuflat
de catre institutia bancara clientilor, fiind un criteriu de maxim
interes, arata acelasi studiu, reprezentativ la nivel urban, pe un
esantion de 800 de respondenti cu varste intre 16 si 64 de ani.
Comportamentul personalului se dovedeste de asemenea a fi un
element important in alegere, clientii solicitand ca angajatii
bancii sa fie in primul rand bine informati, dar si amabili si
dispusi sa ajute.
Un sistem bine pus la punct de desfasurare a activitatilor,
promptitudinea, dar si adaptarea la nevoile clientilor sunt aspecte
care, de asemenea, pot face diferenta intre serviciile
bancilor.
In plus, 64% dintre respondentii studiului 360unsights cred ca
locurile de munca din strainatate asigura, pe langa salariul lunar,
si o serie de alte beneficii.
La capitolul dezavantaje, necunoasterea limbii este pe locul
doi, dupa despartirea de familie. 71% dintre romani considera
necunoasterea limbii ca fiind o piedica principala.
“Alegerea de a renunta la concediu in acest an corespunde in
principal varstnicilor, dar si persoanelor cu nivel scazut de venit
sau fara ocupatie (someri/casnice). De asemenea, cei carora le-au
fost scazute salariile se indreaptă spre aceeasi optiune”, se arata
in studiul 360insights.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Efervescenta cheltuielilor din anii trecuti, cand clientii
bancilor se imprumutau ca sa mearga in concedii, a apus.
Dimpotriva, acum accentul se pune mai degraba pe reducerea
cheltuielilor. Asa se face ca doar 57% dintre romanii din mediul
urban au ales sa mearga in concediu in aceasta vara, dupa cum arata
un studiu realizat de compania de cercetare de piata
360insights.
Acestora li se adauga un procent de 18% care au declarat ca
intentionau sa mearga in concediu, insa mai tarziu, in lunile de
toamna. “Majoritatea aleg sa calatoreasca in tara, paleta de
destinatii nefiind foarte variata”, declara Manuela Danila, project
manager Omnibus la 360insights. Dintre cei care au mers in
concediu, sapte din zece au ales sa il petreaca in Romania, iar
destinatiile preferate de cei ce au trecut granitele au fost
Grecia, Italia, Bulgaria, Turcia sau Spania. “Si pe termen scurt,
cred ca in perioada sarbatorilor de iarna un numar mare de turisti
va ramane anul acesta in tara – mai multi decat in alti ani”,
considera Sorin Stoica, CEO al agentiei de turism Eturia.
Stoica e de parere ca, in anii urmatori, datorita si campaniilor
TV de promovare a Romaniei, turistii vor fi atrasi sa vina inclusiv
in zone neexplorate pana acum. Deocamdata insa, “in continuare,
litoralul Marii Negre ramane cel mai solicitat”, declara Radu
Morariu, director general adjunct al Eximtur Cluj-Napoca, una
dintre cele mai mari agentii de turism de pe piata. El adauga insa
ca a crescut in ultima perioada interesul pentru zonele rurale,
Bucovina, Bran-Rucar-Moeciu, Praid si Maramures.
in privinta cheltuielilor de acest fel este faptul ca bugetele s-au
diminuat in mare masura mai mult decat a scazut numarul de clienti,
spune Morariu. “Sunt preferate concedii mai scurte, destinatii mai
apropiate si mai putin costisitoare, mai ales sub aspectul
cheltuielilor cu transportul”, mai spune reprezentantul Eximtur. De
altfel, si incasarile agentiei se plaseaza sub cele de anul trecut,
cifra de afaceri previzionata pentru anul in curs plasandu-se la
circa 32 de milioane de euro, in scadere cu 8 milioane fata de
rezultatele din 2008.
Paradoxal probabil, cei mai mici membri din familiile cu copii
atrag cele mai mari cheltuieli din bugetul familiei. Conform
calculelor BUSINESS Magazin, piata bunurilor si serviciilor
destinate celor peste 4 milioane de copii si tineri din Romania cu
varste pana la 18 ani depaseste 3 miliarde de euro anual, adica mai
mult decat vanzarile cumulate inregistrate anul trecut de Metro si
Carrefour – cele mai mari retele de magazine de pe piata. Iar
cheltuielile dedicate copiilor cresc de la an la an, stimuland
afacerile cu produse si servicii specifice.
Doi factori duc la cresterea acestei piete: pe de o parte,
cheltuielile parintilor sporesc odata cu varsta copiilor, iar pe de
alta parte, comportamentul de consum se schimba, pe masura ce
veniturile cresc, parintii preferand produse de calitate mai buna,
dar mai scumpe. O valoare exacta este insa greu de stabilit, pentru
ca dintre cei peste 4 milioane de copii si tineri cu varste pana la
18 ani, un sfert au varste de peste 12 ani, iar cheltuielile nu mai
pot fi departajate in mod clar de cele ale adultilor cand e vorba
de produse cosmetice, jocuri pe calculator, imbracaminte sau
alimente.
“In esenta, indiferent de categoria de varsta, in topul
costurilor dedicate copiilor se plaseaza alimentele, imbracamintea
si incaltamintea”, spune Alecsandra Fulga, business development
manager la firma de cercetare de piata 360insights. Evident, daca
pentru primii ani din viata copiilor sunt specifice cheltuieluile
pentru bunurile primare, de-a lungul anilor se adauga si bugete
dedicate educatiei si pentru petrecerea timpului liber, adauga
Fulga, care citeaza din studiul de tip Omnibus realizat de
360insight.
Pentru producatorii de materiale didactice, imbracaminte si
incaltaminte, acesta este un varf de sezon, la fel ca si in cazul
unitatilor de invatamant particulare. Pentru multe alte segmente –
de la alimentatie si pana la produse cosmetice sau de ingrijire
care nu sunt la fel de puternic influentate de sezon – toamna aduce
un flux constant de incasari in conturile producatorilor si ale
vanzatorilor.
Mai mult, in timp ce alte domenii sufera din pricina scaderilor,
cele mai proaste vesti din industria produselor ce se adreseaza
copiilor sunt de stagnare: pentru cele mai multe categorii,
vanzarile marcheaza in continuare plusuri de peste doua cifre. Sunt
doua motive clare, crede Diana Stoian, psiholog si psihoterapeut:
“In primul rand, copilul este vazut ca o completare a ideii de
implinire si realizare in viata” – ca atare, chiar daca parintii au
fost nevoiti sa reduca in ultima perioada cheltuielile pe ansamblul
bugetului familial, nu fac deloc rabat in ce priveste copilul. “In
al doilea rand, ritmul de viata alert, care reduce timpul alocat
familiei, face ca parintii sa vada ca o compensatie ceea ce ofera
material copiilor.”