BusinessMagazin

Tag: romania

  • Isărescu: Nivelul de trai va creşte dacă se refinanţează datoria şi se face deficit extern

     “Nivelul de trai este legat de altceva şi trebuie să înţelegeţi că a face o corelaţie – avem creştere economică trebuie să crească şi nivelul de trai, această corelaţi nu este valabilă decât dacă toată creşterea economică se duce în nivelul de trai. Or, România, uitaţi-vă tot la cifre, a redus substanţial deficitul extern. Când ai deficit extern ce înseamnă? Aveam 14%. Iei mai mult din exterior, cu 14%, păi asta înseamnă creştere pe trei ani de zile, decât dai în exterior. Foarte bine, pentru că trăieşti mai bine câtă vreme iei mai mult din exterior.

    Soseşte însă momentul, exact ca un credit, creşti cu 14% mai mult decât produci, eu simplific acum lucrurile (…) dar când reduci de la 14% la 4% dintr-o dată ai zece procente cu care fie scade producţia, şi atunci scade şi nivelul de trai, fie scade altceva, te împrumuţi din altă parte şi aşa mai departe”, a spus Isărescu, întrebat dacă egalizarea cifrelor de inflaţie nu ascunde de fapt o deteriorare a nivelului de trai şi cum de nu se simte creşterea economică la nivelul populaţiei.

    Şeful băncii centrale a ţinut să spună că lucrurile au fost aşezate destul de bine de către România ca să nu fie o cădere dramatică a nivelului de trai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bloomberg: România a devenit unul dintre cele mai mari centre din Europa pentru specialişti IT

     Cu peste 64.000 de specialişti IT, România este lider în Uniunea Europeană după numărul de angajaţi în sectorul tehnologiei pe cap de locuitor, şi ocupă locul al şaselea la nivel mondial, potrivit datelor companiei americane de cercetare Gartner, citate într-o analiză Bloomberg.

    Principalele atuuri ale României, una dintre cele mai sărace ţări din UE, sunt forţa de muncă bine pregătită şi costul scăzut al serviciilor IT, potrivit Gartner.

    Programatorii pot câştiga până la 4.000 de euro pe lună cu program încărcat de lucru, mai puţin dacă optează pentru mai multă flexibilitate, însă oricum salariile depăşesc de câteva ori venitul mediu pe economie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deutsche Bank a investit 10 mil euro în România, într-un centru care va produce software pentru bancă

     “Prin deschiderea acestui centru, Deutsche Bank îşi consolidează angajamentul pe termen lung faţă de România. DB Global Technology va dezvolta soluţii software avansate pentru numeroase activităţi ale Deutsche Bank, a declarat joi reprezentantul băncii germane în România, Mihai Ionescu.

    DB Global Technology SRL a fost înfiinţată în septembrie 2013, iar primii angajaţi ai centrului şi-au început ativitatea în luna ianuarie a acestui an.

    Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, valoarea costurilor salariale pe care Deutsche Bank le va suporta până la finele anului 2016 pentru cei aproximativ 500 de angajaţi care îşi vor desfăşura activitatea în centrul din Bucureşti se va ridica 39,24 milioane de euro, din care 15,69 milioane de euro vor fi acoperiţi prin schema de ajutor de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chobani, o afacere cu iaurt care creşte la fel de repede ca business-urile de tehnologie

    Chobani – ideea din spatele succesului “peste noapte”, povestită de Mihaela Matei, Supervising Associate EY România.

    Când citeşti poveştile de succes ale antreprenorilor, ai impresia că reuşita a venit ireal de uşor şi că o mare parte a ei se datorează norocului, pentru că reuşita iese la suprafaţă, în timp ce eşecurile şi riscurile asumate rămân, de obicei, nevăzute.

    Povestea lui Hamdi Ulukaya se încadrează în această tipologie. Ulukaya a cumpărat în 2005 o fabrică dezafectată de iaurturi cu un împrumut subvenţionat, iar în 2007 a început să producă şi să comercializeze iaurtul Chobani. În 2010, devine cea mai bine vândută marcă de iaurt din Statele Unite şi afacerea este extinsă în Canada şi Australia. În 2014, compania aşteaptă vânzări de 1,5 miliarde USD şi are peste 1.200 de angajaţi, de la doar 4 angajaţi în 2005.

    Hamdi Ulukaya, un outsider al industriei, a ajuns în 3 ani într-o piaţă extrem de competitivă să câştige din cota de piaţă a marilor jucători, într-un ritm atât de mare încât a devenit lider de piaţă.

    În 2013, Hamdi Ulukaya a fost ales World Entrepreneur Of The Year, fiind recompensat cu marele premiu acordat de EY la nivel mondial în cadrul competiţiei internaţionale dedicate antreprenoriatului ce urmează să fie lansată şi în România.

    Din exterior, succesul lui Hamdi Ulukaya pare uşor. Cum a ajuns totuşi Hamdi Ulukaya EY World Entrepreneur Of The Year într-un timp atât de scurt? Într-o industrie capital intensivă, în care e nevoie de investiţii serioase în echipamente dar şi în taxe mari de plasare la raft în hypermarketuri, Ulukaya pare să aibă mai degrabă o afacere în tehnologie, dacă ţii cont de ratele de creştere ale business-ului, şi nu o afacere cu clasicul iaurt.

    Dacă ne uităm însă în detaliu, succesul lui n-a fost deloc uşor. Da, Hamdi este un imigrant de origine turco-kurdă, care, acum 20 de ani, ştia să vorbească puţină engleză şi avea deja 33 de ani când a început afacerea. Şi:

    1. Hamdi a lucrat împreună cu un specialist în realizarea de iaurturi timp de un an şi jumătate la perfecţionarea reţetei de iaurt şi de abia apoi a început să comercializeze iaurtul Chobani. În tot acest timp, Hamdi a dormit mai mult la fabrică decât acasă, motivat să găsească reţeta potrivită.

    2. În plus, nu a fost vorba doar de calitatea iaurtului, ci şi de deciziile tactice de ambalare, distribuţie şi comercializare. Ambalajul a fost gândit pentru a arăta altfel faţă de produsele obişnuite şi a fost marketat în zona de lactate. Poate suna ciudat dar, până în momentul respectiv, producătorii de iaurturi de tip grecesc erau foarte nişaţi în SUA şi vindeau numai în magazine specializate.

    3.   De asemenea, Hamdi nu era la prima încercare antreprenorială. Până la cumpărarea fabricii dezafectate de iaurturi, acesta avusese o mică fabrică de brânză feta care se lupta la punctul de break even, nefiind încă profitabilă. Hamdi Ulukaya emigrase în Statele Unite în 1994 şi cumpărase fabrica de feta în 2002. În 2005, la momentul cumpărării fabricii de iaurt vechi de 90 de ani, fabrica de feta avea sub 40 de angajaţi şi vânzări de sub 2 milioane de USD.

    4. În ciuda pieţei foarte mature, cu obiceiuri înrădăcinate (americanii consumând numai iaurturi dulci şi colorate), Chobani a apărut pe piaţă în mod conştient la momentul potrivit, pe valul curentului “mănâncă sănătos”.

    5. Ulukaya şi-a asumat riscuri mari pentru a creşte repede, nelăsând timp concurenţei să reacţioneze. La momentul în care vindea 100.000 de iaurturi pe săptămână, a luat decizia să crească de 4 ori producţia. O astfel de decizie de business, dacă nu anticipează corect cererea, poate uşor să falimenteze afacerea.

    6. În ciuda succesului rapid, riscurile pentru afacerea Chobani nu s-au diminuat, din contră. Ritmul de creştere a scăzut anul trecut, au fost şi probleme cu un lot de iaurt Chobani retras de pe piaţă. Deşi, în primă instanţă, iaurturile de tip grecesc introduse de concurenţă nu au fost reuşite, acum sunt mai multe astfel de iaurturi pe piaţă. Dacă, la început, acest tip de iaurt nu avea nici 1% din piaţă, acum reprezintă 50%. Pentru a răspunde competiţiei intense, Chobani a anunţat diversificarea în segmente diferite, precum deserturi şi ingrediente culinare.

    Şi, ar mai fi ceva de adăugat, pe lângă multă muncă, riscuri asumate şi strategii îndrăzneţe. Ulukaya nu a pornit pur şi simplu la drum în vid: s-a născut într-o familie cu afaceri în lactate (familia are o fermă în Turcia) şi a plecat la drum cu un ajutor de stat rambursabil de 1 milion de USD, sub forma unui credit în condiţii avantajoase acordat de agenţia federală Small Business Administration, care acordă anual miliarde de USD în ajutoare antreprenorilor aflaţi la început de drum.
     

  • Veniturile Cosmote România au urcat în primul trimestru cu 9,2%, la 118,2 milioane euro

     Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări) al companiei, excluzând costul programelor de disponibilizări voluntare şi restructurare, a avansat totodată cu 9,9%, la 26,7 milioane euro.

    Pentru primele trei luni ale anului trecut, compania a înregistrat venituri de 108,2 milioane euro şi un rezultat EBITDA de 24,3 milioane euro.

    Veniturile din servicii au urcat cu 5,9% în perioada analizată, datorită încasărilor mai mari din internet mobil şi SMS. Venitul mediu pe utilizator a urcat cu 8,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şerban Toader a fost reconfirmat în funcţia de Senior Partner al KPMG

    “Şerban Toader a fost reconfirmat în funcţia de Senior Partner al KPMG în România şi Moldova pentru un al treilea mandat consecutiv. Toader a preluat mandatul iniţial de Senior Partner în 2007. În calitate de Senior Partner al KPMG în România şi Moldova, Toader coordonează guvernanţa şi strategia firmei şi reprezintă interesele companiei atât pe piaţa locală, cât şi la nivel internaţional”, se arată într-un comunicat de presă al KPMG.

    “Sunt onorat că am fost reconfirmat în această poziţie. Cred în continuare că trebuie să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători, să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere”, a declarat Toader.

     

  • Kaufland renegociază contractul cu Coca-Cola. Produsele nu mai sunt prezente pe rafturi

    Cele două parţi negociază în prezent reluarea colaborării, potrivit reprezentanţilor Kaufland, care nu înaintează însă niciun termen privind momentul când produsele vor reveni pe rafturi.

    Contractul dintre cel mai important retailer din România şi liderul pieţei locale de băuturi răcoritoare are o valoare de câteva zeci milioane de euro, potrivit estimărilor ZF pe baza datelor din piaţă. Coca-Cola are în portofoliu produse sub branduri precum Fanta, Sprite, Coca-Cola sau Dorna.

    „În această perioadă Kaufland nu comercializează produse ale companiei Coca-Cola, excepţie făcând Coca-Cola la 2,5 litri. (…) Se încearcă rezolvarea acestei situaţii în perioada ur­­mătoare“, spun reprezentanţii reţelei germane cu peste 90 de hipermarketuri cu preţuri mici în România şi cu afaceri de peste 1,6 miliarde de euro în 2013, conform estimărilor ZF pe baza da­­telor din piaţă. Oficialii companiei Kaufland nu oferă de­ta­lii privind motivul pentru care produsele nu se mai găsesc la raft.

    Pe de altă parte, reprezentanţii Coca-Cola HBC susţin că produsele companiei încă mai sunt pe rafturile magazinelor Kaufland. „Da, produsele companiei Coca-Cola HBC România sunt distribuite de Kaufland“, a fost răspunsul reprezentan­ţilor Coca-Cola HBC România la întrebarea ZF dacă produsele companiei se mai găsesc în magazinele Kaufland şi dacă nu, de ce se întâmplă acest lucru. Aceştia nu au spus dacă băuturile din portofoliul companiei se vor mai găsi în hipermarketurile Kaufland.

    O situaţie similară celei din România are loc şi în Polonia unde presa locală scrie că cele două părţi negociază încă termenii contractului de colaborare pentru 2014.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Uzina Dacia a produs automobilul numărul 5.000.000

    “Uzina Vehicule Dacia de la Mioveni a marcat, marţi, 6 mai 2014, producţia a 5 000 000 de vehicule. Automobilul care a ieşit de pe liniile de fabricaţie este un model Duster 4×4, versiunea Laureate, echipat cu motorul 1.6  16V, 105 CP, de culoare bleu navy. Acesta va fi livrat unui client din România. În prezent, producţia modelului Duster la Uzina Dacia din Romania reprezintă peste 50% din producţia totală zilnică realizată”, se arată într-un comunicat al companiei.

    “Uzina Dacia a luat naştere în anul 1966, la Colibaşi, în judeţul Argeş, iar doi ani mai târziu, în 1968, se lansează primul model, Dacia 1100 (licenţă R8)”, mai notează cei de la Dacia.

    În 2013, 93% din producţia uzinei a fost exportată. Topul pe mărci vândute în România, după trei luni din 2014, este condus  de asemenea, de către Dacia, cu 4.723 unităţi vândute. Pe modele, Dacia Logan a fost cel mai bine vândut model în luna martie, fiind urmat de Sandero.

  • România se va baza pe energia nucleară şi pe cărbune încă 20 de ani

     Strategia se va aplica în perioada 2014-2035, iar finalizarea documentului este preconizată pentru începutul lunii octombrie.

    După încheierea primei faze de consultare publică pe această temă, începută în martie, Departamentul pentru Energie a elaborat un set de principii care vor sta la baza noii strategii.

    “Dezvoltarea energiei nucleare este esenţială pentru realizarea obiectivelor europene vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cărbunele ar putea rămâne o sursă importantă pentru asigurarea securităţii energetice a României, chiar dacă ponderea acestuia în mixul energetic se va diminua, fiind afectată de creşterea consumului de energie”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Circa 15% dintre centrele comerciale din România şi-ar putea schimba destinaţia

     “Dacă facem o structurare a centrelor comerciale existente în A, B, C şi D, în care A reprezintă proiectele dominante şi B cele mai puţin dominante, iar C şi D centrele prea mici, pot să spun că A şi B pot să supravieţuiască şi să se adapteze cererii şi pieţei, în timp ce pentru C şi D vom vedea un trend de repoziţionare şi de schimbare de destinaţie, mai ales că mai sunt şi alte proiecte în curs de planificare”, a declarat Brigitte Schmitt, managing partner al firmei Oasis Shopping Center Services, divizia de administrare comercială şi tehnică pentru sectorul de retail a dezvoltatorului imobiliar Oasis.

    În opinia sa, în categoria C şi D se încadrează circa 30-35% din stocul de centre comerciale de pe piaţa locală, în timp ce 10-15% din stoc îşi va schimba destinaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro