BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Aleşii mai bagă o fisă şi încearcă să îşi mărească din nou indemnizaţiile. Salarile demnitarilor revin pe agenda Parlamentului

    Discuţiile privind majorarea salariilor aleşilor vor fi reluate în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, una dintre marile restanţe ale sesiunii trecute fiind controversata ordonanţă de urgenţă privind creşterea indemnizaţiilor pentru înalţii demnitari.

    Ordonanţa de urgenţă prin care au fost majorate salariile unor categorii de demnitari, emisă în vara anului trecut de Gabriel Oprea, în calitate de premier interimar, a fost respinsă de Senat la 18 noiembrie 2015, dar zace în sertarele comisiei de muncă de la Camera Deputaţilor, în condiţiile în care Camera este for decizional în ceea ce priveşte actul normativ. În contextul dezbaterii acestei ordonanţe, este readusă în discuţie amendarea actului normativ astfel încât majorările să fie aplicate şi deputaţilor şi senatorilor, care s-au arătat nemulţumiţi anul trecut pentru că nu au fost incluşi printre categoriile de demnitari, ci doar membrii Birourilor permanente.

    Ordonanţa ar urma să fie dezbătută la începutul sesiunii din februarie, într-o şedinţă comună a comisiilor de muncă şi buget-finanţe. Deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, membru în comisia de buget, a precizat, pentru MEDIAFAX, că majoritatea parlamentară care a susţinut vechiul Guvern a discutat posibilitatea de a majora şi salariile parlamentarilor, ca să nu mai fie o diferenţă atât de mare între salariile celor din Biroul Permament şi celorlalţi deputaţi.

    “Ordonanţa a venit cu raport de respingere (de la Senat-n.r), dar vedem că partidele care au susţinut Guvernul Ponta vor să extindă majorarea indemnizaţiilor şi pentru parlamentari. (…) În prezent, salariul net al chestorilor este 13.000 de lei, dacă parlamentarilor le-ar majora salariile la 11.500-12.000 de lei, suma netă care ar ieşi din buget ar fi 250 de milioane, automat se majorează şi alte sume care sunt legate de indemnizaţia parlamentarilor”, a declarat Ialomiţianu.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Care sunt oraşele unde veţi câştiga cel mai bine în 2016

    Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele în care angajaţii români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaţilor din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel naţional şi în creştere cu 7% faţă de nivelul înregistrat în Bucureşti în 2015.

    După municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015), din Timiş, unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult faţă de 2015) şi din Argeş, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).

    Extinderea fabricilor de componente auto şi invesţiile din zona ser­viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj şi din Timiş, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.

    De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, a anunţat că cererea de forţă de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de mutare a 1.500- 2.000 de oameni din toată ţara care au fost aduşi să lucreze temporar în companiile din Tran­silvania.
     

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • La mulţi ani, 2016! Ce ne aşteaptă în acest an

    Nici bine nu am intrat în 2016 că deja au fost anunţate diverse schimbări, cu un impact major atât asupra românilor, cât şi a întregii omeniri. Iată ce ne aşteaptă în 2016:

    ÎN ROMÂNIA

    – TVA REDUS. De la 1 ianuarie, scade TVA de la 24% la 20%, ceea ce ar trebui să ducă la o scădere cu 3,33% a preţurilor. Scade TVA la medicamente, hoteluri, alimente, furnizarea de apă, restaurante şi catering (9%), cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, evenimente sportive şi culturale (5%).

    – IEFTINIRI: ENERGIE ELECTICĂ ŞI GAZE NATURALE. Preţul energiei electrice la consumator va fi cu 5-6% mai mic, de la 1 ianuarie. La fel la gazele naturale pentru consumatorii industriali (de la jumătatea anului); în cazul consumatorilor casnici, evoluţia preţului va depinde de calendarul de liberalizare a preţurilor.

    – IMPOZIT PE DIVIDENTE MAI MIC. Impozitul pe dividente scade de la 16% la 5% şi se va aplica pentru câştigurile aferente anului 2015.

    – IMPOZITE NOI PE CLĂDIRI. Autorităţile locale pot majora cu 500% impozitele pe clădirile şi terenurile neîngrijite. Autorităţile locale vor avea mai multă libertate, astfel că pot creşte impozitele pentru clădirile rezidenţiale, mai ales pentru cele în care se desfăşoară activităţi economice. Pentru clădirile utilizate exclusiv ca locuinţe, impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din baza impozabilă a apartamentului, primăriile având posibilitatea să stabilească cota de impozitare, în acest interval.

    – ÎMPOVĂRAREA PFA. Persoanele fizice autorizate (PFA) trebuie să achite obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie (10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie). Dacă vor să beneficieze de pensie întreagă trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului (15,8%) aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate.

    – RCA MĂRIT. Asigurările auto obligatorii se vor majora, însă nu cu mai mult de 50% faţă de valoarea din 2015.

    – SALARIUL MINIM. Salariul minim pe economie va creşte la 1.250 de lei, de la 1 mai.

    – ALEGERI. La începutul verii vor avea loc alegeri locale, iar în luna noiembrie cele parlamentare.

    – LEGEA ANTIFUMAT – Ar putea fi interzis fumatul în toate spaţiile publice închise dacă legea adoptată de Parlament va trece de Curtea Constituţională, unde a fost atacată

    ÎN LUME

    – Problema imigranţilor extracomunitari va continua să fie una din sarcinile principale ale Uniunii Europene în 2016; în septembrie, Statele Unite vor organiza, cu ocazia Adunării Generale ONU, un summit mondial pe tema refugiaţilor.

    – Comunitatea internaţională va intensifica eforturile pentru soluţionarea conflictului din Siria, care durează de cinci ani şi s-a soldat cu peste 250.000 de morţi. Unul din aspectele-cheie este viitorul Administraţiei Bashar al-Assad, susţinută de Rusia şi Iran, dar contestată de Statele Unite şi Uniunea Europeană;

    – Alegeri parlamentare, considerate esenţiale pentru direcţia ţării, vor avea loc în Afganistan;

    – Marea Britanie ar putea organiza referendumul promis de premierul David Cameron privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană;

    – Statele Unite vor organiza, în 8 noiembrie 2016, alegeri prezidenţiale şi alegeri parlamentare, pentru desemnarea celor 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi a 34 dintre membrii Senatului;

    – Campionatul European de fotbal – 10 iunie -10 iulie; România va disputa meciul de deschidere cu Franţa, pe Stade France, în 10 iunie, apoi va întâlni Elveţia, la 15 iunie, tot la Paris, iar în 19 iunie va juca în compania Albaniei, la Lyon.

    – Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro: 5-21 august.

  • La mulţi ani, 2016! Ce ne aşteaptă în acest an

    Nici bine nu am intrat în 2016 că deja au fost anunţate diverse schimbări, cu un impact major atât asupra românilor, cât şi a întregii omeniri. Iată ce ne aşteaptă în 2016:

    ÎN ROMÂNIA

    – TVA REDUS. De la 1 ianuarie, scade TVA de la 24% la 20%, ceea ce ar trebui să ducă la o scădere cu 3,33% a preţurilor. Scade TVA la medicamente, hoteluri, alimente, furnizarea de apă, restaurante şi catering (9%), cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, evenimente sportive şi culturale (5%).

    – IEFTINIRI: ENERGIE ELECTICĂ ŞI GAZE NATURALE. Preţul energiei electrice la consumator va fi cu 5-6% mai mic, de la 1 ianuarie. La fel la gazele naturale pentru consumatorii industriali (de la jumătatea anului); în cazul consumatorilor casnici, evoluţia preţului va depinde de calendarul de liberalizare a preţurilor.

    – IMPOZIT PE DIVIDENTE MAI MIC. Impozitul pe dividente scade de la 16% la 5% şi se va aplica pentru câştigurile aferente anului 2015.

    – IMPOZITE NOI PE CLĂDIRI. Autorităţile locale pot majora cu 500% impozitele pe clădirile şi terenurile neîngrijite. Autorităţile locale vor avea mai multă libertate, astfel că pot creşte impozitele pentru clădirile rezidenţiale, mai ales pentru cele în care se desfăşoară activităţi economice. Pentru clădirile utilizate exclusiv ca locuinţe, impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din baza impozabilă a apartamentului, primăriile având posibilitatea să stabilească cota de impozitare, în acest interval.

    – ÎMPOVĂRAREA PFA. Persoanele fizice autorizate (PFA) trebuie să achite obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie (10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie). Dacă vor să beneficieze de pensie întreagă trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului (15,8%) aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate.

    – RCA MĂRIT. Asigurările auto obligatorii se vor majora, însă nu cu mai mult de 50% faţă de valoarea din 2015.

    – SALARIUL MINIM. Salariul minim pe economie va creşte la 1.250 de lei, de la 1 mai.

    – ALEGERI. La începutul verii vor avea loc alegeri locale, iar în luna noiembrie cele parlamentare.

    – LEGEA ANTIFUMAT – Ar putea fi interzis fumatul în toate spaţiile publice închise dacă legea adoptată de Parlament va trece de Curtea Constituţională, unde a fost atacată

    ÎN LUME

    – Problema imigranţilor extracomunitari va continua să fie una din sarcinile principale ale Uniunii Europene în 2016; în septembrie, Statele Unite vor organiza, cu ocazia Adunării Generale ONU, un summit mondial pe tema refugiaţilor.

    – Comunitatea internaţională va intensifica eforturile pentru soluţionarea conflictului din Siria, care durează de cinci ani şi s-a soldat cu peste 250.000 de morţi. Unul din aspectele-cheie este viitorul Administraţiei Bashar al-Assad, susţinută de Rusia şi Iran, dar contestată de Statele Unite şi Uniunea Europeană;

    – Alegeri parlamentare, considerate esenţiale pentru direcţia ţării, vor avea loc în Afganistan;

    – Marea Britanie ar putea organiza referendumul promis de premierul David Cameron privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană;

    – Statele Unite vor organiza, în 8 noiembrie 2016, alegeri prezidenţiale şi alegeri parlamentare, pentru desemnarea celor 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi a 34 dintre membrii Senatului;

    – Campionatul European de fotbal – 10 iunie -10 iulie; România va disputa meciul de deschidere cu Franţa, pe Stade France, în 10 iunie, apoi va întâlni Elveţia, la 15 iunie, tot la Paris, iar în 19 iunie va juca în compania Albaniei, la Lyon.

    – Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro: 5-21 august.

  • Patriarhul Daniel: Suntem de acord să impoziteze veniturile, dar să şi renunţăm la salarii de la stat, dacă ni se dau înapoi proprietăţile luate abuziv

    Surpriză în bugetul pe 2016. Catedrala Mântuirii Neamului nu va primi niciun ban de la buget. Asta în condiţiile în care Biserica a primit în ultimii ani milioane de euro pentru construirea acestui lăcaş de cult, scrie digi24

    Guvernul nu a alocat, în proiectul de buget pe 2016, fonduri pentru lăcaşurile de cult. Asta înseamnă că nu vor mai fi daţi bani de la buget nici pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Decizia nu este însă pe placul reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, care speră ca lucrurile să se schimbe în Parlament.

    Patriarhul Daniel: Suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile, ci să şi renunţăm la salarii de la stat, dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv ne-a luat statul ca proprietăţi. Noi nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să dea înapoi ceea ce a luat şi cu tot echilibrul acesta nu mai avem nevoie de salarii de la stat şi altele.

    Până în prezent, Guvernul a fost generos cu bisericile. Doar în ultimii doi ani, peste 325 de milioane de lei de la buget au intrat în vistieria Bisericii.

    Alocările de la buget pentru biserici


    2014 148 mil. lei

    2015 177 mil. lei

    2016 0 lei

  • Salarii mărite pentru bugetari. Lista celor care vor beneficia de majorări

    Ziua Naţională a României vine cu veşti bune pentru bugetari. Aceştia vor avea salarii mai mari. Cei mai mulţi bani, 25% la salariu, vor primi cei care lucrează în Sănătate, Asistenţă Socială şi angajaţii serviciilor de expertiză medicală.

    Şi în învăţământ vor creşte salariile, însă cu 15 la sută. De majorare va beneficia şi personalul didactic, nedidactic, precum şi cel auxiliar.

    Ceilalţi bugetari primesc şi ei, de astăzi, salarii mărite cu 10%. Printre aceştia se numără personalul din administraţia publică şi locală şi cel din unităţile de cultură şi teatru, potrivit digi24.

    De această măsură vor beneficia 200.000 de angajaţi. Aceste majorări salariale presupun costuri suplimentare de 6,5 miliarde de lei, în bugetul anului viitor.

    Salarii mai mari cu 25%

    – angajaţi sistemul public sanitar

    – angajaţi sistemul public de asistenţă socială

    – angajaţi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă

    şi ai serviciilor teritoriale

    Salarii mai mari cu 15%

    – angajaţi din sistemul de învăţământ (personalul didactic, nedidactic şi cel auxiliar)

    Salarii mai mari cu 10%

    – angajaţi administraţie publică şi locală

    – angajaţi jandarmerie, poliţie, inspectorate pentru situaţii de urgenţă

    – angajaţi unităţile de cultură şi teatru;

  • Iohannis a promulgat legea privind majorarea cu 10% a salariilor pentru personalul bugetar

    Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 11 noiembrie. Iniţial, OUG 35/2015 prevedea doar majorarea salariilor din sănătate cu 25%, însă un amendament PSD adus în comisiile de specialitate din Parlamant a prevăzut că vor creşte şi salariile tuturor bugetarilor cu 10%. Condiţia pentru aplicarea acestei prevederi este ca aceştia să nu mai fi beneficiat în cursul anului 2015 de alte majorări.

    Liberalii s-au opus iniţial amendamentului PSD, cerând mai întâi date suplimentare de la Ministerul de Finanţe, cu privire la impactul bugetar. Deputaţii au respins însă retrimiterea proiectului la comisii. Ulterior, şi deputaţii PNL au votat în favoarea proiectului, acesta trecând cu o largă majoritate de Parlament.

    Proiectul a fost şi tema unor discuţii între premierul desemnat de la acea vreme, Dacian Cioloş, şi liderii partidelor parlamentare. Într-o şedinţă a PSD la care a participat, Dacian Cioloş a dat asigurări că nu va renunţa la măsurile aprobate deja, mai ales dacă acestea au şi susţinerea Parlamentului, însă un punct sensibil este cel privind majorarea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor. Cioloş a spus atunci că această măsură va trebui analizată în continuare, pentru a se asigura că nu va fi depăşită ţinta obligatorie de deficit de 3%. Ţinta de deficit va fi unul din criteriile principale pentru evaluarea tuturor măsurilor decise, ar mai fi atenţionat Cioloş în şedinţa PSD.

    Ministrul Muncii de la avea vreme, Rovana Plumb, a declarat, după adoptarea legii, că impactul bugetar al majorărilor salariale din OUG 35/2015 este de 0,2% din PIB şi nu va afecta ţinta de deficit a României.

    În urmă cu două zile, premierul Dacian Cioloş a declarat că Guvernul intenţionează să menţină în buget măsurile din Codul Fiscal, dar şi creşterile salariale “în măsura în care va fi posibil”, arătând că, legat de majorarea cu 10 la sută, trebuie aşteptată promulgarea.

    “Trebuie să aşteptăm promulgarea, oricum, în scenariile de calcul pe care o să le facem, o să luăm şi acest lucru în considerare, dar trebuie să vedem ce se întâmplă cu finalizarea, să spun aşa, a procesului legislativ. Cel mai mult ce putem noi face cu bugetul este să împingem deficitul până la 3 la sută, să nu depăşească 3 la sută. Şi aşa riscăm pe termen lung să avem probleme de credibilitate care riscă să afecteze investiţiile în economia românească, dar în momentul de faţă cred că am avea argumentele să putem justifica un deficit de pănă la 3 la sută”, a arătat Cioloş.

    Primul-ministru a subliniat faptul că aceste creşteri salariale cu 10 la sută trebuie însoţite de “un pachet de investiţii”.

    “Pe de altă parte, e important ca, dincolo de aceste creşteri salariale, care, încă o dată, sunt importante şi sunt justificate, să avem şi un pachet de investiţii, deci să arătăm şi să facem în aşa fel încât creşterea economică să nu se bazeze doar pe consum”, a mai spus Dacian Cioloş.

  • Câţi bani a câştigat fiecare actor din “Avengers: Age of Ultron”

    Nici ceilalţi actori nu au primit însă doar bani de buzunar, încasând sume considerabile. Vă prezentăm, în continuare, salariile negociate de actorii francizei Avengers.
     

     

     

     

    Continuarea în pagina următoare >

  • Amendamentul PSD privind creşterea salariilor bugetarilor cu 10%, adoptat de Cameră

    În debutul dezbaterilor, PNL a solicitat retrimiterea la comisiile de specialitate a OUG 35/2015, după adoptarea în comisii a amendamentului PSD privind salariile bugetarilor.

    Propunerea nu a trecut, lipsind un singur vot pentru cererea liberalilor.

    Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, a cerut o pauză de consultări, în urma căreia liderii grupurilor nu au căzut de acord pentru a relua votul.

    Deputaţii au dezbătut, pe articole, OUG 35/2015, adoptând întregul text, inclusiv amendamentele adăugate în comisie, printre care cel al PSD, prin care sunt majorate toate salariile personalului bugetar, cu condiţia ca bugetarii să nu mai fi beneficiat, pe parcursul anului, de vreo altă majorare.

    PNL a încercat şi a doua oară să retrimită proiectul la comisii, solicitând ca Ministerul Finanţelor să vină în Parlament pentru a prezenta impactul bugetar al măsurii.

    OUG 35/2015 a fost astfel adoptată, urmând ca, în jurul orei 14.30, să fie acordat şi votul final.

    Proiectul a trecut de Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

  • O angajată concediată fără motiv de către şefi dintr-o companie din România a primit 24 de salarii compensatorii

    “Angajatorul pune condiţiile la angajare. La plecare, le pune angajatul”, spune Carmen Ştirbu, senior associate în cadrul casei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii.

    Companiile continuă să facă ordine nu doar în rândul angajaţilor din posturile de execuţie, ci şi în rândul celor ce îi conduc. Uneori, prezenţa lor pe statul de plată nu s-a mai justificat şi sub pretextul “optimizării costurilor” angajaţii au ieşit din schemă. “Cei mai mulţi se simt nedreptăţiţi şi spun că au fost concediaţi abuziv, iar alţii nu vor decât să se razbune pe fostul angajator”, spunea anterior avocatul Iulian Pătrăşcanu.

    Radu Furnică, preşedintele firmei Leadership Development Solution, care a recrutat de-a lungul carierei peste 600 de manageri de top, spune că profilul managerilor cu cele mai multe şanse de a încheia o clauză de exit este extrem de exclusivist şi indică personajele cu funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte de companie, din domenii puternice, precum serviciile financiare, şi cu experienţă de măcar 20 de ani în spate. La plecare, aceştia pot primi între şase şi 12 salarii compensatorii, în funcţie de poziţia ocupată şi de negocierea initială.

    Există totuşi şi cazuri ce ies din tipare. “Discutam cu un manager din FMCG, care îmi spunea că şi-a negociat în contract o clauză de exit de 15 salarii compensatorii”, spune George Butunoiu, head hunter-ul ce conduce firma de executive search George Butunoiu Ltd.. Sunt însă mai rare şi nu sunt legate atât de practicile specifice domeniului sau companiei, ci de cât de dorit a fost managerul respectiv la momentul angajării.

    Angajaţii lipsiţi de acest “privilegiu” stabilesc abia la final o sumă pentru care sunt dispuşi să plece. Uneori, pretenţiile managerilor depăşesc orice imaginaţie. “Cel mai exotic caz pe care l-am avut a fost al unei femei manager din telecom, care a cerut 99 de salarii compensatorii. Până la urmă, a primit doar 24″, povesteşte avocatul Iulian Pătrăşcanu. El mai spune că în topul celor mai războinici angajaţi, femeile ocupă de departe locul fruntaş, majoritatea acceptând cu greu faptul că nu mai sunt dorite sau utile în companie.

    În alte cazuri, când este vorba de companii multinaţionale, plata salariilor compensatorii se face conform unei alinieri la politica centrală a companiei-mamă. “Am avut un client, manager de bancă, restructurat şi care la plecare a primit nu cât erau dispuşi să-i ofere şefii săi locali, adică două salarii compensatorii, ci valoarea stabilita prin politica de la nivel global, adică cinci salarii compensatorii”, îşi aminteşte Pătrăşcanu. În acest caz, conflictul de muncă nu a mai ajuns până în instanţă, ci s-a consumat în spatele uşilor închise, în urma unor negocieri la sânge, asistate de avocaţi. “Sunt şi cazuri când discuţiile sunt imposibile, iar reacţiile managerilor sunt surprinzătoare. Am mers, la un moment dat, cu un client la negociere, iar fostul său şef a luat foc când a văzut ca a venit cu avocatul şi a avut o ieşire nervoasă”, afirma Pătrăşcanu.

    Multe companii au fost nevoite să plătească din greu pentru decizia de a concedia, după ce foştii angajaţi şi-au cerut drepturile în instanţă. Nouă din zece cazuri ce ajung în faţa judecătorilor se termină cu câştigul salariatului, nu doar pentru că legislaţia muncii îi este favorabilă acestuia, ci şi pentru că în companii sunt multe nereguli în ceea ce priveste relatţile dintre angajaţi şi angajatori.