BusinessMagazin

Tag: premier

  • Ponta: Alegerile din Republica Moldova sunt “mai importante decât cele din România”

    “Domnul deputat Eugen Tomac vorbea despre votul din Moldova şi vreau să mă alătur domniei sale în a spune că într-adevăr duminică în Republica Moldova sunt alegeri chiar mai importante decât cele din România, pentru că în România ţară membră a UE, NATO, cu Klaus Iohannis, cu Victor Ponta, ţara este într-o direcţie, însă Republica Moldova, duminică, va alege păstrarea drumului pro-european sau întoarcerea spre Est şi cred că este un lucru pe care toţi oamenii politici din România trebuie să-l susţină“,a spus Ponta.

    În contex, premierul a arătat că în 2009 în Republica Moldova au votat 12 000 de oameni la alegrile prezidenţiale din România, iar acest an 37 850 de cetăţeni români.

    “Apropos de împiedicarea votului, în 2009 în toată Republica Moldova când domnul preşedinte Băsescu era foarte popular în Moldova au votat 12 000 de oameni, acum au votat 37 850“, a adăugat Ponta.

    El a mai spus că la Paris au votat 3 700 de oameni în 2009, iar acum au votat 7 600 de oameni, cetăţeni români.

    “Deci, e foarte clar, s-a pus problema inadecvării mijloacelor logistice pentru ceea ce înseamnă o evoluţie demografică şi o mişcare a cetăţenilor români în special în UE”, a adăugat Ponta.

    El a mai spus că că este o soluţie foarte bună cea susţinută de deputatul UDMR Marton Arpad de a fi finanţată şi asigurate toate pârghiile legale pentru o autoritate neguvernamenatală, Autoritatea Electorală Permanentă, care ar scoate Ministerul de Extrene dintr-o “bătălie poltică”.

    Victor Ponta a spus că deciziile pe acestă temă trebuie luate raţional “nu cu bufonerii”.

    Deputatul PMP Eugen Tomac a declarat, marţi, în plenul Camerei, că duminică vor avea loc alegeri în Republica Moldova, susţinând că acest vot este “decisiv” pentru această ţară.

     

  • Eşapament cu iz de cartofi prăjiţi

    Pe urmă mi-am dat seama ce se întâmpla: uleiul, amestecat cu ceva benzină sau petrol lampant, poate înlocui foarte bine motorina. Trăisem personal aşa ceva pe vremea lui Ceauşescu, când am plecat la drum lung cu un camion, dar cu jumătate din necesarul de carburant – deh, comunism, raţionalizare, plata datoriei externe. Undeva prin Cluj un butoi de ulei de transformator plus câţiva litri de gaz s-au transformat în carburantul necesar încheierii cu succes a delegaţiei. Este adevărat că au fost şi neajunsuri: maşina nu a mers cu mai mult de 60 la oră, iar dâra de fum negru pe care am lăsat-o în urmă, traversând Carpaţii, probabil a devenit vizibilă de pe Lună, la concurenţă cu Marele Zid. Dar am ajuns acasă!

    Iată că – arc peste timp -, în plin capitalism victorios, şoferii au rămas aceiaşi, cu un plus de rafinament, la propriu: au trecut de la ulei de transformator la ulei pentru gătit. Iar eşapamentul nu mai scoate fumul acela puturos, eventual lasă un iz de cartofi prăjiţi!

    N-aş fi scris istorioara asta dacă nu aş fi remarcat titlurile din presa americană, care binecuvântau reducerea preţului petrolului pe plan internaţional (de la 115 dolari barilul de Brent în iunie la 85 de dolari şi sub în prezent). Rezultatul a fost că preţul galonului de benzină a scăzut la pompă din zona „4 dolari şi peste dacă statul este bogat“ la sănătosul „sub 3 dolari galonul“, de unde o economie de circa 500 de dolari la bugetul anual al americanului mediu – unii remarcau că benzina a devenit mai ieftină decât laptele.

    Curios, am căutat date care să-mi arate ce s-a întâmplat în Europa. Cum cred că deja bănuiţi, pompele din Europa par să fi auzit doar ecouri îndepărtate ale scăderii preţului ţiţeiului şi afişează şi în prezent, cu variaţii de câţiva eurocenţi, în jur de zece, preţuri apropiate de cele de la mijlocul verii, când barilul era cât era. Să exemplific, cu preţul în euro de la 1 ale fiecărei luni, pentru benzina 95, în perioada iunie – noiembrie: Bulgaria: 1,29; 1,29; 1,29; 1,28; 1,20;  Ungaria: 1,37; 1,33, 1,34; 1,34; 1,25; Italia: 1,82; 1,80; 1,78; 1,77; 1,71; România: 1,43; 1,39; 1,40; 1,39; 1,32. Mă opresc, consum spaţiul, aţi prins ideea: la americani scăderea e de doi dolari la galon, adică în jur de 50 de cenţi la litru, la noi 8 – 10 – 12 cenţi.

    Sigur că pot exista explicaţii pentru această situaţie: taxele mari ale europenilor, subvenţiile de la americani, alegerile sau politicile sau geopoliticile. Dar mă gândesc că undeva, la un nivel fundamental, trebuie să fie şi altceva, să-i spunem, în lipsă de altceva mai bun, felul în care îţi priveşti clientul.

    Scriu acest text în ziua în care Petrom a anunţat o scădere a vânzărilor cu 11% la nouă luni şi nu ştiu dacă nu cumva asta se corelează cu o creştere importantă a vânzărilor de ulei de gătit.

    Diego Rivera este un pictor care, în opinia mea, nu are alt merit decât cel de a fi soţul soţiei sale, Frida Kahlo. A avut darul de a umple pereţii multor clădiri din Statele Unite sau Mexic cu ideile sale; cea de faţă se cheamă „Omul, stăpânul universului“ şi este o reproducere a unei fresce ce a fost pictată în Rockefeller Center, în 1933, şi distrusă la ordinul lui Nelson Rockefeller, din cauza includerii lui Lenin. Rimează cu tonul oarecum stahanovist al textului, cred.

  • Victor Ponta: Dacă voi fi ales preşedinte pe 16 noiembrie îl desemnez premier pe Tăriceanu

    – ştire în curs de actualizare –

     

  • Surprize pentru un an fără alegeri

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale.

    Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.

    Economiştii de la Raiffeisen Bank vorbesc de o creştere de 1,5-2% în ipoteza în care atât în T3, cât şi în T4 economia ar creşte în ritm trimestrial cu cca 1-1,1%. BCR a revizuit prognoza de creştere a PIB pentru anul acesta de la 2,3% la 1,8% şi pentru anul viitor de la 3,3% la 3%, citând „nivelul foarte scăzut al investiţiilor publice şi pierderea de viteză a principalilor parteneri comerciali ai României“, conform lui Eugen Şinca, analist-şef al băncii.

  • Când ne lăudăm cu ce nu avem

    Ministrul pentru IMM Florin Jianu nu a ratat, nici el, momentul şi a început să transmită „mesaje extrem de puternice“ investitorilor români şi străini. Şi premierul Ponta, şi subordonatul său au ignorat, nu ştiu dacă voit sau nu, precizarea instituţiei financiare internaţionale, care anunţa că a schimbat metodologia şi că nu trebuie făcute corelări între raportul din acest an şi cel de anul trecut. Ministrul Jianu a fost întrebat de presă despre acest lucru, iar replica a fost că trebuie privit la „ansamblul măsurătorii“. O să o facem, îndată.

    Înainte însă, câteva precizări. Mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din ţările baltice, din Macedonia, Polonia, Muntenegru, Bulgaria, Cehia şi chiar Rwanda, dar devansăm Slovenia, Ungaria, Turcia, Italia, Grecia şi Rusia. Ne situăm pe poziţia 171 din 189 de ţări în ceea ce priveşte conectarea la electricitate, pentru care sunt necesare 7 proceduri şi 223 de zile. Ocupăm penultimul loc din UE la costul importurilor – 1.495 dolari pe container, puţin peste Slovacia, cu 1.500 dolari pe container. Ocupăm una dintre ultimele poziţii la avizele necesare pentru construcţii: o companie trebuie să îndeplinească 14 proceduri şi are nevoie de 255 de zile. Punctăm bine la îmbunătăţirea sistemului de plată a taxelor, accesul la credite, înfiinţarea unei firme şi rezolvarea insolvenţelor.

    Să privim acum nu chiar tot „ansamblul măsurătorii“, pentru că nu avem nici viziunea, nici putinţele membrilor guvernului, ci doar câteva aspecte. Un aspect al atractivităţii mediului de afaceri este numărul de companii nou înfiinţate. În perioada ianuarie-septembrie 2014 totalul înmatriculărilor de noi companii a scăzut cu 21,5%, de la 100.685 la 79.000. Ilfovul este singurul judeţ în care înmatriculările au crescut, cu 1,56%, în rest scăderile sunt de doi digiţi sănătoşi. Pe domenii de activitate, numărul noilor companii a scăzut mai peste tot, cu excepţia a trei categorii. În agricultură şi în producţia de energie scăderile sunt de peste 80% (de la 20.000 de noi companii în nouă luni din 2013 la doar 3.000 în 2014 în cazul agriculturii). Dinamica noilor companii este mai scăzută chiar faţă de 2009 şi 2010, ani grei, de criză economică serioasă pe plan mondial. Investiţiile străine băltesc în zona de 2 miliarde pe an de ceva vreme, de ani buni, undeva la o cincime din nivelurile atrase înainte de declanşarea crizei.

    În 1989 PIB per capita era acelaşi şi în România, şi în Slovacia, de circa 1.400 euro. În 25 de ani respectivul indicator a ajuns în România la 7.400 de euro, dar la 13.000 de euro în Slovacia.

    La ora când scriu aceste rânduri mai suntem în campania electorală aferentă primului tur al alegerilor şi o să pun entuziasmul ministeriabililor români pe seama acesteia. Şi, sincer, dacă aş şti toate cele de mai sus, cu bune şi rele, cu creşteri de 25 sau doar de 2 locuri, dar cu multitudinea problemelor, de la încasări bugetare la infrastructură, mai că i-aş cere şi eu, asemenea premierului, de băut ministrului Jianu. Dar de necaz.

    Pe la 1500 un ins pe nume Hieronymus Bosch picta o alegorie, „Corabia nebunilor“ pe numele ei, cu care ilustrez.

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80 din Constituţia României).

    I. Atribuţii în raport cu guvernul (art. 85-87 din Constituţia României)

    @ Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte guvernul pe baza votului de încredere acordat de parlament;
    @ În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai guvernului;
    @ Poate consulta guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
    @ Poate lua parte la şedinţele guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii;
    @ Prezidează şedinţele guvernului la care participă.

    II. Atribuţii în raport cu parlamentul (art. 89-90 din Constituţia României)

    @ Adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
    @ După consultarea preşedinţilor celor două camere parlamentare şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învesţtură;
    @ După consultarea parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;
    @ Promulgă legile adoptate de parlament.

    III. Atribuţii în domeniul politicii externe (art. 91 din Constituţia României)

    @ Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de guvern, şi le supune spre ratificare parlamentului;
    @ La propunerea guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
    @ Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

    IV. Atribuţii în domeniul apărării (art. 92-93 din Constituţia României)

    @ Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
    @ Poate declara, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
    @ În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă parlamentului, printr-un mesaj;
    @ Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

    V. Alte atribuţii (art. 94 din Constituţia României)

    @ Conferă decoraţii şi titluri de onoare;
    @ Acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
    @ Numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
    @ Acordă graţierea individuală.

    Foto: Administraţia Prezidenţială.
     

  • Encuţescu: Se lucrează la fişa postului pentru o nouă meserie – specialist în securitate cibernetică

    “Preocuparea noastră în acest moment este aceea ca instituţiile să aibă oameni specializaţi care să poată să lucreze cât se poate de calificat în acest domeniu. De aceea, odată cu dezvoltarea sistemului de atribuţii instituţionale, în momentul de faţă se lucrează inclusiv la fişa posturilor pe care urmează să fie încadrate, în aşa fel încât să putem fi în măsură să creăm în România şi să punem în codul ocupaţional funcţia de specialist în domeniul securităţii cibernetice. Această nouă meserie trebuie recunoscută şi trebuie introdusă în codul ocupaţional român, de unde inclusiv putem stabili standarde de salarizare”, a spus Encuţescu la un seminar organizat de grupul UTI.

    El a arătat că în strategia industriei naţionale de securitate a fost introdusă o nouă componentă, cea a dezvoltării şi susţinerii operatorilor economici publici şi cei de stat, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul securităţii cibernetice.

    “Practic, în acest moment, există în conţinutul strategiei, o componentă care se referă la încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a start-up-urilor în domeniul securităţii cibernetice. Sprijinim şi încurajăm crearea de astfel de companii”, a adăugat Encuţescu.

    Consilierul a menţionat că statul intenţionează să acorde facilităţi fiscale companiilor care investesc în securitatea cibernetică.

    Teodor Cimpoeşu, director la compania de securitate cibernetică certSIGN din cadrul UTI, a declarat că în România atacurile cibernetice nu sunt făcute doar de români, ci şi de către străini.

    “Este o ameninţare, pe de o parte, pentru utilizatorul individual, care stă pe internet, de la simplul fapt că îi sunt furate datele de login şi conturile de reţele sociale, până la a-i fi furate datele bancare sau chiar banii din cont. La companii este mai grav, pentru că le pot fi afectate structurile informatice cu care îşi desfăşoară activitatea”, a mai spus Cimpoeşu.
     

  • Prima ţară din lume care acuză Apple că i-a îngropat economia. Compania nu are nicio reacţie

    Prim-ministrul Finlandei, Alexander Stubb, acuză Apple că a distrus economia ţării. “iPhone-ul a omorât Nokia, iar iPad-ul a distrus industria de hârtie”, a declarat Stubbs pentru CNBC.

    Declaraţia lui Stubbs este destul de consistentă, în condiţiile în care Nokia şi producătorii de hârtie reprezentau, nu cu mulţi ani în urmă, segmente esenţiale ale economiei finlandeze. Producătorul de telefoane mobile a fost cea mai importantă companie din Finlanda până în 2007, atunci când Apple a lansat prima generaţie de iPhone.

    În anii ce au urmat, Nokia a intrat într-un declin evident. În aprilie 2013, Microsoft a cumpărat producătorul de mobile pentru 7,2 miliarde de dolari şi a început imediat restructurarea, anunţând că va concedia peste 12.000 de persoane şi că fostul lider pe piaţa telefoanelor mobile îşi va concentra activitatea asupra serviciilor şi reţelelor, o decizie calificată drept “cea mai bună cale de a merge înainte, atât pentru Nokia, cât şi pentru acţionarii săi”.

    Nokia se afla deja în parteneriat cu Microsoft, adoptând sistemul de operare Windows Phone pentru smartphone-urile companiei, înţelegere materializată prin gama de telefoane Lumia.

    Deşi Stubbs i-a acuzat în mod direct pe cei de la Apple, piaţa de smartphone-uri este dominată în continuare de Samsung şi de dispozitivele care rulează sistemele de operare Android, acestea reprezentând peste 70% din numărul total de dispozitive vândute.

  • Declaraţiile lui Victor Ponta, în DOSARUL LUKOIL, analizate de CSM

     “Având în vedere solicitările unor reprezentanţi ai mass media cu privire la poziţia Consiliului Superior al Magistraturii faţă de declaraţiile publice ale Premierului României din data de 6 octombrie 2014, Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului faptul că aceste aspecte vor fi puse în discuţie în şedinţa Plenului CSM din data de 9 octombrie 2014, urmând a se lua o hotărâre cu privire la necesitatea sesizării Inspecţiei Judiciare asupra unei eventuale atingeri adusă independenţei procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în efectuarea urmăririi penale în dosarul Lukoil”, se arată în comunicatul CSM.

    Premierul Victor Ponta i-a criticat luni pe procurorii care au dispus sechestrul pe produsele Petrotel Lukoil, susţinând că „nu fugeau cu conductele în Rusia”.

    „Procurorul este suveran şi nici nu cred că este foarte interesat că Lukoil are 3.500 angajaţi, că, de exemplu, Oltchim cumpără doar de la Lukoil, că au blocat combustibil pe la Oil Terminal şi la Conpet, că nu ştie procurorul şi nici nu cred că e treaba…sau mă rog, probabil că nu e treaba domniei sale. Ceea ce noi sperăm – nu avem niciun drept să intervenim în anchete şi nici nu ne dorim acest lucru – ne dorim totuşi ca vineri să poată să plătească salariile şi ca activitatea să continue normal, după care, sigur, în urma anchetei penale, să se recupereze prejudiciul şi să fie sancţionaţi oamenii care au încălcat legea”, a spus premierul Victor Ponta.

    Citiţi mai multe pe www.gândul.info

  • Băsescu: Avem un guvern profund incompetent, fie că vorbim de premier sau ministrul de Finanţe

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, despre afirmaţia ministrului de Finanţe, Ioana Petrescu, potrivit căreia nu este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă, c㠔avem un guvern profund incompetent, fie că vorbim de premier sau ministrul de Finanţe”.

    ”Poate doamnei Petrescu îi pică ochii pe un tabel cu situaţia absorbţiei şi îşi dă seama că a crea locuri de muncă este o treabă a Guvernului. Este incredibil. (…) Dacă nu am fi avut niciun ban din exterior, mai ales gratuiţi, de la UE, aş fi spus că Guvernul nu are resurse, dar cum poţi să spui tu, ministru al Finanţelor României, că nu este treaba Guvernului crearea de locuri de muncă. Atunci de ce aţi mai promis un milion de locuri de muncă?”, a spus Băsescu.

    El a precizat c㠔România nu va ieşi din dificultate până când nu se va face prioritate zero din crearea de locuri de muncă”.

    Potrivit preşedintelui, ”singura soluţie este intervenţia statului pentru crearea de locuri de muncă”.

    ”Guvernul nu înţelege ce are de făcut. Avem un guvern profund incompetent, fie că vorbim de premier sau ministrul de Finanţe, iar incompetenţa este cu atât mai gravă, când resursele le ai pe masă”, a mai declarat Traian Băsescu.

    Ministrul Finanţelor Ioana Petrescu a declarat, marţi, în plenul Camerei, la dezbaterea moţiunii simple a ACL, că nu crede că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă, ea apreciind că treaba Executivului e să creeze un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă.

    „Eu nu cred că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă. Eu cred că treaba noastră este să creăm un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă şi încurajarea ocupării în mediul privat. Iar Guvernul din care fac parte face exact acest lucru”, a spus Ioana Petrescu, în plenul Camerei, la dezbaterea moţiunii simple a ACL intitulat㠄Ministerul MTO-minciună, taxare, oprirea economiei”.

    Ea a arătat că scutirea pe profitul reinvestit şi reducerea CAS vor avea un efect benefic asupra creşterii locurilor de muncă.

    „Ambele măsuri privind reducerea poverii fiscale pe muncă şi scutirea de la plată a profitului reinvestit vor avea impact benefic asupra creării de noi locuri muncă, încurajarea angajărilor, oficializării angajărilor din economia nedeclarată sau subdeclarată”, a susţinut Ioana Petrescu.

    Ea a spus că efectele măsurilor stimulative se resimt în creşterea numărului de persoane ocupate prin serviciul public de ocupare în primele şapte luni ale anului 2014, realizându-se încadrarea unui număr de 234.000 de persoane.