BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Oglinda oglinjoara, care-i cea mai bine condusa tara?

    Exista o vorba: “Daca ma compar cu altii, sunt minunat. Daca ma
    compar cu exigentele mele, sunt jalnic”. Despre exigentele noastre,
    multi ar spune ca nu le avem, iar despre comparatii, ca indiferent
    cu cine ne-am compara, tot rau am arata. Dar ar fi fals.

    Ca sa intelegem cat de bine sau cat de rau am reactionat noi si
    autoritatile noastre la criza economica, trebuie sa gandim criza ca
    pe-un rau general – intr-o mai mica sau mai mare masura, toata
    lumea a fost afectata. Daca am compara goana dupa redresarea
    economica intr-o cursa atletica, cei care au fost afectati mai
    puternic de la inceput, asa cum sunt tarile baltice, Ungaria sau
    Islanda, ar porni cu un handicap de cativa metri fata de plutonul
    european; aceasta nu inseamna insa ca handicapul e si decisiv
    pentru soarta cursei – decisive sunt calitatea guvernarii, gradul
    de maturitate a economiei si un raport sanatos intre productia
    pentru piata interna si cea pentru piata externa.

    Mark Gibbins, partener in departamentul de taxe al KPMG, cu
    importanta experienta in statele din Europa Centrala si de Est
    (CEE), crede ca e greu de spus cine a reactionat mai bine si cine
    mai slab in regiune, pentru ca in fiecare tara criza a adus alte
    pericole. “Daca ne uitam spre Ungaria, acolo s-au luat masuri de
    reducere a deficitului bugetar, sub indrumarea FMI, de la 10% din
    PIB pana la 4% din PIB. Deci nu au ramas mari resurse pentru
    sporirea consumului sau a investitiilor, chiar daca aceste masuri
    ar fi fost oportune”, explica Gibbins.

    La fel ca in Romania sau in tarile baltice, ungurii s-au
    imprumutat masiv in valuta (euro sau franci elvetieni); in
    conditiile deprecierii durabile a forintului, aceasta a condus la
    mari probleme de rambursare a creditelor si la reducerea accentuata
    a consumului. Gibbins crede ca Ungaria nu putea face prea multe
    pentru a repara dintr-o data toate excesele trecutului, dar cel mai
    important pentru guvernul de la Budapesta este acum sa duca la
    capat masurile luate pentru diminuarea deficitului bugetar. In
    primavara vor fi alegeri parlamentare si in Ungaria, iar actualul
    guvern, tehnocrat, trebuie sa asigure o gestiune stransa a
    economiei pana atunci.

  • Cum au construi polonezii de doua ori mai multe autostrazi

    O parte din autostrazi au fost construite in concesiune, inca
    din anii 1990, iar restul au fost finantate de la Uniunea Europeana
    sau de la bugetul de stat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Kraft va renunta la operatiunile Cadbury din Romania si Polonia

    “Luand in considerare masurile corective propuse, Comisia a
    ajuns la concluzia ca tranzactia nu ar restrange in mod
    semnificativ concurenta efectiva in Spatiul Economic European sau
    in vreo parte importanta a acestuia”, se arata intr-un comunicat
    publicat miercuri seara de CE.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Economia Poloniei in crestere in T2

    Mai multi analisti intervievati de Reuters considera ca Polonia va ramane imuna, cu siguranta, la recesiunea care afecteaza Europa Centrala si de Est.

    "Cred ca in trimestrul urmator cresterea Produsului Intern Brut (PIB) va fi similara cu cea consemnata in al doilea. Evolutia economiei subliniaza ca Polonia este rezistenta in fata recesiunii datorita expunerii scazute la exporturi si rolul redus al creditului in economie", a declarat analistul bancii Zachodni WBK Piotr Bujak.

    Cererea interna s-a redus cu 2% in perioada aprilie-iunie, in raport cu acelasi interval din 2008, in timp ce consumul privat a avansat cu 1,9%, iar investitiile au scazut cu 2,9%, potrivit datelor Biroului de Statistica al Poloniei, , transmite Reuters.

    In randul altor state din Europa Centrala si de Est, Romania a raportat o scadere anuala de 8,8% a economiei in al doilea trimestru. In Ungaria si Slovacia PIB a coborat cu 7,6% si respectiv 5,3%. Economia Cehiei s-a contractat cu 4,9% in perioada aprilie-iunie, fata de acelasi interval al anului trecut, insa in raport cu primele trei luni a crescut cu 0,3%.
     

  • Cine-ajunge primul

    Polonia va conduce plutonul tarilor central- si est-europene care vor adopta moneda unica europeana in urmatorul deceniu, avand sanse sa intre in zona euro in 2014-2015, conchide un raport al Morgan Stanley publicat saptamana trecuta.Cu doar cateva zile inainte, ministrul de finante bulgar Simeon Djankov declara ca guvernul de la Sofia a inceput deja sa pregateasca documentatia pentru a solicita oficial intrarea tarii, incepand din noiembrie, in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II), care preceda cu doi ani aderarea la zona euro.

    Conform raportului Morgan Stanley, Polonia a abandonat luna trecuta tinta initiala, de a adopta euro in 2012, din cauza situatiei nesatisfacatoare a finantelor publice, a cursului de schimb volatil si a lipsei consensului politic al partidelor. Varsovia urmeaza sa anunte in urmatoarele luni noul termen asumat pentru aderarea la zona euro. Pasquale Diana, economist la Morgan Stanley din Londra, afirma insa ca nu numai Polonia are asemenea probleme, stiut fiind ca la ora actuala niciun stat comunitar din zona nu indeplineste criteriile de convergenta cerute pentru adoptarea euro. Un deficit fiscal limitat la 3% din PIB este “o perspectiva indepartata” pentru toate tarile estice membre ale UE, apreciaza Pasquale Diana. In Polonia, Cehia si Romania, deficitele vor oscila in jur de 6% din PIB in acest an, vor fi chiar mai mari in 2010 si este improbabil sa fie aduse la nivelul optim pana in 2013-2014.

    Ponderea datoriei publice in PIB se apropie “periculos” de 60% in Polonia si de 80% in Ungaria. Totusi, dupa Polonia, cele mai mari sanse de a adera la euro dupa 2015 le-ar avea Ungaria, Bulgaria si Romania, considera economistul. Criteriile de convergenta pentru adoptarea euro se refera la limite maxime pentru deficitul bugetar (3% din PIB), datoria publica (60% din PIB), inflatie (maximum 1,5% peste media celor trei state din zona euro cu cea mai mica inflatie), dobanzi (rata nominala a dobanzii pe termen lung trebuie sa fi e cu cel mult 2% peste aceea din cele trei tari ale zonei euro cu cea mai mica inflatie) si curs de schimb (marja de fluctuatie de plus/maxim 15% fata de un reper fix de curs pe parcursul a doi ani consecutiv).

    Pentru Bulgaria, declaratia lui Djankov este in primul rand o proba de ambitie a noului cabinet instalat dupa alegerile din iulie. In varsta de 39 de ani, fostul economist- sef al Bancii Mondiale si-a preluat mandatul anuntand o prognoza economica mai proasta decat cea a fostului guvern socialist (-6,3% in 2009) si criticand starea deplorabila in care spune ca fosta guvernare a lasat bugetul. Bulgaria ramane cea mai saraca dintre statele estice membre ale UE, dar are un atu sau cel putin asa lasa sa se inteleaga autoritatile: consiliul monetar, care din 1997 incoace leaga cursul leva de euro. Acest regim monetar va permite Bulgariei sa faca fata mai bine restrictiilor din ERM II, considera finantistii de la Sofia.

    Sublinierea avantajului reprezentat de legarea levei de euro este foarte importanta acum, cand dezastrul economic din Letonia, alta tara cu consiliu monetar (si ea aspiranta la zona euro), a aprins multe discutii despre oportunitatea renuntarii la acest regim, dar si despre efectele in lant pe care schimbarea regimului monetar dintr-o tara le-ar avea in toata regiunea. O analiza a EFG Eurobank, grupul elen care in Bulgaria detine Postbank, sustine ca aranjamentul de curs valutar din Bulgaria este mult mai sustenabil decat cel din tarile baltice gratie rezervelor valutare mai mari, situatiei mai bune a finantelor publice, expunerii mai reduse la criza si unui sistem bancar mai bine capitalizat.

    In plus, Simeon Djankov estimeaza ca inflatia anuala va scadea la 2,8% pana la sfarsitul lui 2009. Contextul greu previzibil al crizei face insa ca orice estimare economica, si cu atat mai mult cele ce privesc evenimente plasate in urmatorul deceniu, sa fie luata cu o doza serioasa de indoiala. Nu mai departe de luna aprilie, agentia de rating Fitch aprecia ca datele probabile de adoptare a euro vor fi 2013 pentru Estonia, Lituania si Polonia, 2014 pentru Cehia, Ungaria si Letonia, respectiv 2015 pentru Bulgaria si Romania.
     

  • Polonia, o divizie a RWE

    Prima termocentrala va fi amplasata in sudul tarii, in orasul Wola si va fi finalizata in 2015. Aceasta va beneficia de cele mai noi tehnologii si va avea nevoie de 2,5 milioane de tone de carbune pe an pentru a functiona la capacitate maxima. Daca in prezent rata de eficienta a folosirii carbunelui in Polonia se situeaza intre 33 si 35%, noua unitate va avea o eficienta de 46%, ceea ce echivaleaza cu o reducere a emisiilor anuale de dioxid de carbon cu 1,3 milioane de tone.

    In perioada 2008-2013, Polonia are alocate drepturi de emisii de dioxid de carbon de 208,5 milioane de tone pe an, ceea ce creeaza presiune asupra sistemului energetic in directia modernizarii tehnologiilor si a orientarii spre surse nepoluante.

    Conform estimarilor, se asteapta ca proiectul sa revigoreze economia locala si sa creeze mii de locuri de munca. Jurgen Grossman, CEO al RWE, a precizat ca Polonia este una din cele mai importante piete unde opereaza grupul pe care il conduce; RWE controleaza deja 6% din piata poloneza de energie si intentioneaza sa-si majoreze cota prin constructia unei a doua termocentrale similare, reprezentantii companiei fiind in stadiul de analiza a posibilelor amplasamente. De asemenea, grupul german va investi pana in 2012 intr-un parc eolian in nordul tarii, care va avea o capacitate de 300 de megawati. In urmatorii cinci ani, RWE are programate investitii de 32 de miliarde de euro in Europa, din care 10 miliarde in Germania, iar restul in alte tari, inclusiv in Polonia.

    Conform declaratiilor lui Grossman, cererea de energie pe piata poloneza inregistreaza o crestere anuala situata intre 3 si 5%. Potrivit datelor Biroului de Reglementare in domeniul energetic, cererea anuala de electricitate a crescut in ultimii trei ani cu aproape o cincime, astfel incat sistemul energetic actual este folosit la capacitate maxima. Planuri privind investitii semnificative in noi capacitati de productie au fost anuntate si de compania belgiana Electrabel, de cea franceza EDF si de cea suedeza Vattenfall.
     

  • Neewsweek Polska: Mercedes a ales Polonia, nu Romania

    Investitia ar urma sa atinga valoarea de 800 de milioane de euro, va ocupa o suprafata de teren de 22 de hectare si va fi pozitionata la granita cu Germania, in regiunea Ujazd.

    Amanunte pe www.gandul.info

  • Polonia a crescut cu 1,7% datorita fondurilor UE

    In perioada 2004-2006 au fost fi nantate 14.500 de proiecte din fondurile europene, cu o valoare totala de 4,7 de miliarde de euro. Suma totala alocata in aceasta perioada a fost de 15 miliarde de euro.

    Ca rezultat al cresterii investitiilor si a productivitatii, anul trecut fondurile europene au contribuit la crearea a 316.000 de noi locuri de munca.

    Mai mult, in perioada 2010-2014 se estimeaza ca impactul va fi si mai mare, fondurile europene urmand sa aiba o contributie de 2,34% la cresterea PIB.

    Calculul a fost realizat in ipoteza in care Polonia va reusi sa absoarba 95% din fondurile europene in valoare de 67,3 miliarde de euro care ii sunt puse la dispozitie in actuala executie bugetara. Potrivit economistilor citati de presa poloneza, banii europeni vor avea rolul de a amortiza impactul unei reduceri de viteza a economiei mondiale si al turbulentelor de pe pietele financiare.

  • Polonezii cer despagubiri de aproape 6 mld. €

    Suma a fost data publicitatii de Biroul Procurorilor Publici, institutia care apara in instanta statul polonez, dupa adunarea sumelor din cazurile din ultimii doi ani.

    Numai anul trecut solicitarile au fost in valoare de 3,45 miliarde de euro, aproape dubla fata de cea din 2006. Marcin Dziurda, presedintele Biroului, spune ca principala cauza a solicitarilor este legislatia care prevede ca statul este responsabil pentru greselile functionarilor.

    Biroul s-a infiintat in 2006. In doi ani a reprezentat statul in 2.930 de procese. Dintre acestea, 1.046 au fost finalizate. In 586 a castigat statul, iar cetatenii in doar 50.

    Suma totala ce a fost acordata ca despagubiri a ajuns la 9,6 milioane de euro. Restul cazurilor s-au finalizat prin reconciliere. Dziurda a admis insa ca procesele cele mai grele inca se afl a pe rol. Cele mai multe sunt ale firmelor care contesta deciziile eronate ale autoritatilor fi scale, ceea ce a dus la falimentarea companiilor respective.

  • Ford cauta furnizori pentru Ka

    Compania americana a anuntat ca va investi 95 de milioane de euro in fabrica din Polonia, aceeasi suma urmand sa fie investita si de furnizori.

    Wolfgang Schneider, vicepresedinte al Ford pentru Europa, a spus ca doreste ca 80% din componente sa fie asigurate de producatorii locali, procentul putand sa creasca pana la 100%.

    In urma investitiilor vor fi create 1.000 de locuri de munca, capacitatea de productie la fabrica din Polonia urmand sa ajunga la 120.000 de masini.

    Schneider a precizat ca firma nu intentioneaza sa-si mute productia in fabrica de la Craiova, pe care a achizitionat-o la sfarsitul lunii trecute. “Am venit in Polonia din motive strategice. Nu suntem o companie care sa-si mute fabricile ca pe niste pioni”, a precizat Schneider