BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Cât de tare a fost lovită România de criza provocată de pandemia de COVID-19 şi care sunt domeniile care au pierdut cei mai mulţi oameni şi bani

    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum”. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatură NNDKP, este în business din 1990, a trecut prin crize marcate de inflaţie record, devalorizări de active, şocuri externe, a consiliat antreprenori şi multinaţionale în tranzacţii cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele trăite până acum nu seamănă cu cea actuală. Acum „economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia”, spune avocatul şi trimite prin declaraţia sa către ceea ce se va întâmpla de astăzi încolo. Vor reveni oamenii, consumatorii în economie? Şi dacă da, când? Cum? Cu ce intensitate faţă de obişnuinţa lor de dinainte de criză?

    Orice criză naşte şi oportunităţi. Auzim în fiecare zi şi asta. Dar urmele lăsate în două luni şi jumătate de criza generată de pandemia de COVID-19 sunt adânci. Sunt 430.000 de locuri de muncă pierdute, câte 5.000 pentru fiecare zi de criză, locuri de muncă ce se vor întoarce cu greu în economie. Peste ele vine şomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi când se termină şi el, când companiile vor avea de plătit salarii din contractele pe care le generează, din facturile plătite de clienţi care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou către oameni. Care vor fi veniturile lor după această criză? 96% dintre IMM-urile din România au o scădere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din această zonă, a firmelor mici şi mijlocii, vine şi cel mai mare număr al contractelor de muncă încetate în criză.
    „Criza e abia la început”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri –
    n. red.) este cel mai lovit în această criză, peste 100.000 de oameni au fost în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei nu au revenit încă la muncă.
    Un raport al BNR identifică şase sectoare din economie – HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activităţi sportive, agenţii de turism şi transport aerian – ca fiind cel mai lovite din economie în trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizează evoluţia industriilor din perspectiva valorii adăugate brute (VAB) şi menţionează că în cele şase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse între 30 şi 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse în raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.
    „Până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu.
    Trimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reacţie în elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa şi mai scump.
    „Economia locală va fi sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziţionate în contextul actual, după cum sunt şi comerţul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR
    într-un raport.
    În 85 de zile de criză, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de eruo, câte 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. În 2020, pentru prima dată, numărul de salariaţi din companii va coborî sub 4 milioane de oameni. La începutul crizei din 2008, în companiile locale lucrau 4,6 milioane de salariaţi, cifră care nu a mai fost atinsă deşi businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum numărul angajaţilor va scădea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi şi mai dramatică. De măsuri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilanţul primelor 100 de zile de criză economică în România. 

    Radu Dumitrescu, proprietarul Stadio Hospitality Concepts
    „Criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

    Daniel Boaje, CEO şi acţionar minoritar al McDonald’s
    „Construim planuri pe termen scurt şi mediu, pe care le adaptăm în funcţie de contextul în continuă schimbare, avem mai multe scenarii cu care lucrăm şi ne asigurăm că luăm de fiecare dată cele mai responsabile decizii. Mai mult ca oricând este nevoie de colaborare, să existe un dialog între autorităţi şi companiile private, precum şi un plan de redresare economică, pentru a ajuta economia României să îşi revină într-un timp cât mai scurt.
    De deciziile luate acum depinde succesul business-ului în viitor, de aceea cel mai important este să ne adaptăm rapid la contextul în continuă schimbare, să ne folosim resursele acolo unde este nevoie şi să luăm decizii responsabile pentru a susţine continuitatea businessurilor”, spune Daniel Boaje, CEO-ul şi acţionarul minoritar al McDonald’s, liderul pieţei locale de restaurante, cu peste 80 de localuri şi afaceri ce sar de 200 mil. euro.

    Ion Nestor, cofondator al NNDKP
    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum. Am trecut (în cariera de antreprenor – n.red.) prin mai multe etape şi momente dificile pentru economie, dar ce se întâmplă acum e cu totul diferit şi sper să nu mai trăim niciodată aşa ceva. Diferenţa majoră faţă de toate celelalte crize, de-a lungul timpului, e direcţia din care s-a născut şi s-a propagat criza. Până acum direcţia a fost mereu dinspre economie către oameni.
    Astfel, orice criză a pornit mereu de la anumite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul imobiliar care s-a prăbuşit. La un moment dat s-au creat nişte exagerări în sectorul financiar, aceasta fiind situaţia de acum mai bine de un deceniu. Modalitatea în care s-au născut crizele anterioare a fost aceasta: unul sau mai multe sectoare din economia mondială sau a anumitor ţări s-au îmbolnăvit. Acea boală s-a propagat. În cazul acestei pandemii, economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia” spune avocatul Ion Nestor, care a pornit la drum în antreprenoriat în 1990, alături de soţia sa Manuela Nestor, împreună cu care a cofondat casa de avocatură NNDKP, una dintre cele mai importante din piaţă până astăzi.

    Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile
    „Odată ce pandemia de Covid-19 a lovit puternic ţările din Europa am început să simţim efectele în special pe brandul propriu. La fel ca şi la criza anterioară, zona de high-end şi lux a fost prima care a simţit, impactul fiind imediat. Am văzut cum consumatorii încep să se uite la cheltuielile pe care le fac. Impactul în industria de lohn se va resimţi din plin 3-4 luni, când ar fi trebuit să începem noile comenzi. Momentan simţim îngrijorare de la clienţii care au depozitele închise. Nu am putut trimite marfa actuală clientului principal din Italia. Nu există nicio certitudine, nici cu show-urile de modă, nici cu showroom-urile”, spune Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile cu 800 de salariaţi.

    Dan Pavel, fondatorul Benvenuti

    „Momentan ne lovim de un fenomen la care nu
    ne-am aşteptat niciodată în decursul carierei noastre de business, de stopare totală a activităţii, ceea ce în 2008-2009 nu s-a întâmplat. Asta înseamnă o reevaluare totală a businessului, şi al nostru, şi al tuturor celorlalte sectoare. Ce s-a întâmplat în 2008-2009 a fost devalorizarea cursului de schimb, de aproximativ 30%. În august cursul era 3,5 lei pentru un euro, iar în final de martie era 4,39 lei la euro. Această devalorizare a influenţat profund businessul, de la achiziţii, până la plata chiriilor şi a dărilor la malluri, toate fiind echivalente în euro. În acel moment, principala noastră problemă, a creşterii costurilor, a fost devalorizarea. Într-adevăr a fost şi o tendinţă pe termen scurt a consumatorului de a fi mai rezervat. Dacă ne uităm din actuala criză la ce a fost în 2008-2009 putem spune că atunci a fost ceva uşor faţă de se va întâmpla acum. Cu siguranţă că va fi mult mai puternic afectat comportamentul de consum decât în urmă cu 11-12 ani”, spune Dan Pavel, fondatorul retailerului de încălţăminte Benvenuti, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil, cu peste 50 de magazine şi afaceri de circa 140 mil. lei anul trecut.

    Raul Ciurtin, proprietarul Prefera Foods

    „Eu personal cred că un rol major în evoluţia acestei situaţii îl are statul român prin măsurile pe care le ia sau ar trebui să le ia. Sunt două direcţii care pot influenţa viitorul economic al României. Pe de-o parte statul român ar trebui în acest moment istoric pe care îl trăim să îşi asume pe termen mediu şi lung un program masiv de investiţii în şosele, spitale, şcoli, în lucrurile care contează. Al doilea lucru curajos şi hotărât pe care ar trebui să îl facă statul român ar fi să sprijine – e momentul cel mai import să facă asta – jucătorii locali din producţie. Trebuie să producem mult mai mult în România”, crede Raul Ciurtin, unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legat cel mai mare producător de lactate din România, Albalact, vândut către gigantul francez Lactalis. Apoi, el nu a renunţat la producţie, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat într-unul dintre cei mai mari jucători din producţia de conserve, investind totodată în branduri precum „Capricii şi Delicii“ sau „de Azi“.

    Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm

    „Încercăm să ne adaptăm la această nouă criză. E o situaţie în care suntem cu toţii. E o criză foarte diferită de cea de acum un deceniu din mai multe puncte de vedere, în primul rând pentru că oamenii au acceptat şi înţeles situaţia în care ne aflăm. A fost o perioadă de şoc în care a fost haos. Oamenii sunt afectaţi la nivel mental, emoţional, de aceea liderii trebuie să fie aproape de ei, să comunice mai mult, să fie mai prezenţi în mediul virtual sau oricum aleg să facă ei comunicarea. Cred că antreprenorii ar trebui să aibă în primul rând grijă de oameni, să nu renunţe la ei”, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm, o companie înfiinţată în 2005, care produce dermatocosmetice cu apă termală de la Herculane.

    Constantin Duluţe, proprietar Domeniile Avereşti

    „Eu cred că cine poate, trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea, bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri”, spune Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, cunoscut pentru afacerile în domeniul agricol. El deţine astăzi producătorul de vin Domeniile Avereşti, mai multe sute de hectare de teren agricol şi are în plan şi o investiţie imobiliară. Banii provin din tranzacţia pe care el a încheiat-o în 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul în Abu Dhabi şi cu afaceri în agricultură, i-au plătit atunci peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată.

    Dan Balaban, cofondator al Davino

    „Avem cheltuieli zilnice de 10.000-15.000 de lei la 80-90 de hectare de viţă de vie. Asta în contextul în care încasările sunt aproape zero. Sunt zile în care nu am încasat nimic. În ceea ce priveşte businessul, mă aştept la o scădere, mai ales că noi suntem atât de dependenţi de HoReCa. În scenariul pesimist vom vedea un declin de 30-40% la nivelul întregului an. Suntem foarte sensibili la ceea ce se va întâmpla. În scenariul optimist scăderea va fi de 10-15% la nivel de cifră de afaceri. Cu siguranţă însă că Davino va fi pe pierderi pentru că vor fi restaurante care vor închide sau nu vor mai plăti. Nu ni s-a întâmplat să fim pe pierderi de 20 de ani”, spune Dan Balaban, antreprenorul care deţine businessul Davino împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu. Davino are în zona Dealu Mare 70 de hectare de viţă-de-vie în proprietate şi lucrează alte 17 hectare luate în arendă. Compania are afaceri anuale de aproape 4 mil. euro. Producătorul de vin din zona Dealu Mare este activ pe segmentul superior al pieţei şi vinde doar în HoReCa, în magazinele specializate şi la export.

    Jean Valvis, proprietar al Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti

    „Investiţiile în infrastructură în faza de criză sunt decizii majore, istorice. Ele au scos şi America şi Europa din crizele economice. Investiţia în infrastructura pentru agricultură e o prioritate absolută în România. În ceea ce-i priveşte pe oameni, lumea îşi va organiza priorităţile mai direct, mai sincer, mai natural, fără a accepta corupţia, poluarea sau distrugerea pădurilor. Lumea nu va mai vrea să facă orice compromisuri. Acesta e aspectul pozitiv al acestei perioade”, spune omul de afaceri Jean Valvis, unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi antreprenori din industria alimentară din România. El a fondat brandurile LaDorna (lactate) şi Dorna (apă minerală), pe care apoi le-a vândut unor giganţi străini, respectiv grupului Lactalis şi către Coca-Cola. Acum el are în portofoliu marca de apă minerală Aqua Carpatica, precum şi producătorul de vinuri Domeniile Sâmbureşti.

    Dani Caramihai, cofondator al Fratelli

    „Emoţiile mele cele mai mari după această perioadă vin din faptul că nu ştiu dacă românii vor mai avea aceeaşi disponibilitate de a cheltui pentru că nu vor mai avea la fel de mulţi bani. Obligatoriu e să avem capacitatea de a ne adapta pas cu pas pentru că lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Poate doar în ultimele săptămâni nu au mai fost schimbări semnificative pentru că până atunci ce discutam astăzi nu mai era valabil mâine”, afirmă Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, ce cuprine o reţea de cluburi sub acest brand în mai multe oraşe mari din ţară şi o serie de resto-baruri precum Biutiful, Fratellini, Uanderful sau Carnivale. Businessul cumulat al grupului este de circa 10 mil. euro.

    Octavian Radu, fondator al Diverta

    „O diferenţă uriaşă faţă de criza din 2009-2010 e că guvernul României a acţionat similar cu celelalte guverne, a dat drumul la bani, a dat ajutoare, a dat şansa companiilor să păstreze angajaţii prin plata şomajului tehnic. Astfel, nu se distrug firme, ele evită falimentul. Altfel, efectele ar fi apoi în lanţ. La fel cum la Covid-19 nu vrei ca toţi să se îmbolnăvească în acelaşi timp, pentru că depăşeşti capacitatea sistemelor sanitare, şi în economie vrei ca nu toate firmele să aibă probleme simultan. Dezastrul ar fi uriaş. La criza anterioară băncile nu au fost înţelegătoare cu mediul de business, dar acum sunt. La fel şi alţi parteneri”, spune Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post.

    Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj
    „În 2009, criza economică a fost diferită de pandemia de azi. Şi atunci însă, ca şi acum, Farmec s-a adaptat şi a prosperat. În aceea perioadă produsele autohtone au fost cerute mai mult şi noi am avut creşteri. Am şi ştiut să ne adaptăm la cerinţele de atunci, la fel ca şi acum, când ne-am pliat pe necesităţile prezente ale pieţei autohtone. E important ca o companie românească să tragă învăţăminte rapid dintr-o criză şi să se adapteze la cerinţele de la momentul respectiv”, spune Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, cu 850 de salariaţi, cei mai mulţi activând în producţie.

    Dan Ostahie, proprietar al Altex
    „Actuala criză oferă astfel şi o serie de lecţii şi de oportunităţi. Cea mai mare piedere pe care eu o văd în această perioadă e cea legată de locurile de muncă. Această criză va şterge multe locuri de muncă, în unele sectoare mai multe, în altele mai puţine, dar per total vom avea o pierdere severă de joburi care va duce la o atitudine mult mai prudentă a consumatorului, mai elaborată. Este o incertitudine care domneşte”, spune omul de afaceri Dan Ostahie, unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro IT Altex, cu afaceri anuale de peste 4 mld. lei.

    Feliciu Paraschiv, proprietar al magazinelor Paco

    „Noi vom învăţa ceva din pandemia actuală. Cu siguranţă! O să ne dăm seama că am fost, poate, prea risipitori. Am cheltuit prea mult şi nu am ştiut să facem economii. Poate trebuia să vină ceva să ne încerce. Generaţiile ce pornesc de la baby boomer şi merg spre millennial sau Z nu au fost încercate de lucruri atât de grave cum a fost cazul bunicilor noştri. Bunicii sau străbunicii noştri au trecut printr-un război sau chiar două, prin foamete. Noi nu am trecut prin nimic (până acum – n.red.)”, spune antreprenorul Feliciu Paraschiv, care a pus bazele lanţului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns astăzi la 15 unităţi în judeţul Vrancea şi la afaceri de peste 20 mil. euro anul trecut.

    Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti
    „Pentru ca o librărie să trăiască e nevoie zilnic de cititori, de evenimente, de interacţiuni între librari, editori, autori şi public. perioada martie-mai, librăriile noastre au rămas fără cititori, lansările de carte s-au anulat, atelierele pentru copii s-au oprit, vânzările au scăzut la niveluri de neimaginat. Activăm într-un domeniu vulnerabil la scăderile economice: cărţile şi activităţile culturale sunt primele tăiate de pe listă în astfel de vremuri. însă disrupţia creată de pandemia COVID 19 s-a dovedit până acum mai devastatoare decât oricare dintre crizele cu care librăriile s-au confruntat în ultimele decenii”, spune Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti, una dintre cele mai importante zn România cu un total de circa 40 de unităţi.

  • În timp ce rata şomajului din SUA este aproape să atingă 20% din cauza restricţiilor impuse de pandemie, averea miliardarilor americani a crescut cu 568 de miliarde de dolari

    Miliardarii americani au devenit cu 568 de miliarde de dolari mai bogaţi în ultimele trei luni, potrivit unui raport publicat joi de Institutul pentru Studii Politice din SUA, scrie CNN.

    Averea totală a miliardarilor americani a ajuns astfel la 3,5 trilioane de dolari, cu 19% mai mult decât datele înregistrate înainte de pandemie. Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, a înregistrat o creştere de 36,2 miliarde de dolari de la mijlocul lunii martie până în prezent.

    De atunci, şi-au depus actele de şomaj aproape 43 de milioane de oameni. Muncitorii cu venituri mici, în special cei din sectorul de servicii şi din industria turismului, au fost loviţi extrem de puternic de criza generată de coronavirus. În consecinţă, experţii sunt de părere că inegalităţile de venit vor creşte într-un ritm tot mai accelerat în lunile următoare.

     În condiţiile de faţă, averea miliardarilor americani a crescut datorită recuperării miraculoase a pieţei de capital, care a fost ajutată masiv de măsurile lansate de Rezerva Federală a Statelor Unite.

    Marile companii din segmentul tech, spre deosebire de marea majoritate a firmelor americane, au avut de câştigat de pe urma crizei. De exemplu, acţiunile din cadrul Amazon au crescut cu 47% de la mijlocul lunii martie încoace. În aceeaşi perioadă, averea lui Mark Zuckerberg – CEO-ul şi cofondatorul Facebook – a crescut cu 30,1 miliarde de dolari.

     

  • Andreea Barbu, Glovo: Avem mulţi parteneri care au închis temporar businessul şi alţii cu care am colaborat activ

    ♦ Platforma de livrări Glovo, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de profil, activează în 26 de centre urbane din toată ţara ♦ În aplicaţie sunt înscrişi peste 17.000 de curieri parteneri ♦ Glovo are peste 1.500 de parteneri activi, printre care McDonald’s, KFC, Starbucks, Burger King, Pizza Hut, Subway şi Taco Bell.

    Pandemia de Covid-19 a avut un im­pact puternic asupra businessului platfor­me­lor de livrări care au resimţit în prima fază re­ti­cenţa românilor de a cheltui pe produse care nu sunt de strictă necesitate, pentru ca apoi să se remarce un interes tot mai mare pentru shop­pingul online şi pentru livrările la domi­ci­liu. Astfel, impactul a fost negativ în martie, pen­tru ca apoi să se transforme într-unul pozitiv.

    „Pentru noi, pandemia a venit cu o perioadă de scădere urmată de o revenire atunci când discutăm de categoria de food (comenzi de la restaurante – n.red.). În aceas­tă perioadă ne-am ocupat mai mult să ofe­rim soluţii prin care restaurantele să îşi construiască propriul business de livrare ori să se transforme în „dark kitchen“ – modul prin care păstrezi bucătăria restaurantului doar pentru livrări“, spune Andreea Barbu, head of sales pentru Glovo în România.

    În aceste luni restaurantele au fost în­chise, singurele operaţiuni posibile fiind cele de comenzi online sau telefonice şi livrări. Puţine restaurante sunt însă cele care au platforme proprii de livrări, care necesită parc auto şi biciclete şi marketing separat. Astfel, majoritatea livrează prin intermediul platformelor specializate.

    „Avem mulţi parteneri care au solicitat închi­derea temporară (a tuturor ope­ra­ţiunilor pe perioada stării de urgenţă şi/ sau alertă – n.red.) şi alţii cu care am colaborat activ pentru a rămâne disponibili în aplicaţie şi pentru a genera vânzări în perioada aceas­ta critică. Suntem într-un trend ascendent şi ne dorim să menţinem acest lucru prin diversitatea produselor pe care le găseşti în aplicaţia Glovo.“

    Spre deosebire de alte platforme care livrează doar mâncare pregătită în localurile din România, de pe platforma Glovo poţi co­manda şi din farmacii, magazine electro-IT sau supermarketuri. De ase­menea, dacă un comerciant nu este listat, poţi trimite un curier la adresa lui. Glovo este activ în Româ­nia de doi ani, perioadă în care apli­caţia a fost descărcată de 1,7 mi­lioa­ne de ori, iar utilizatorii au comandat peste 16,3 mi­lioa­ne de produse, conform datelor trans­mi­se de companie.

    Cele mai multe comenzi merg însă către restaurante, astfel că cele mai coman­date produse sunt burgerii, shaorma, cartofii prăjiţi şi pizza.

    Jucătorii din industria HoReCa spun pe de-o parte că în această perioadă colabo­ra­rea cu platformele specializate i-a ajutat să acopere o plajă mai mare de clienţi. Pe de altă parte, unii proprietari de restau­rante sau executivi din industrie afirmă că tarifele cerute de aceste aplicaţii ajung la 30% din valoarea comenzii, un nivel nesustenabil, astfel că se gândesc să renunţe la colaborare.

    Andreea Barbu, head of sales pentru Glovo în România, afirmă că în această perioadă costurile au rămas la acelaşi nivel ca înainte de pandemie.

    „Ce s-a schimbat în pandemie a fost fap­tul că am reuşit cu aceleaşi costuri să aco­pe­rim o nevoie mult mai mare şi acest lucru poate fi tradus prin mai mulţi curieri activi, mai multe locuri de muncă create şi păstra­rea aceluiaşi timp de livrare. O variantă foar­te ieftină este cea în care restaurantele îşi fac livrarea singure, noi oferind o plat­for­mă de marketing cu sute de mii de clienţi.“

    În aplicaţie sunt înscrişi peste 17.000 de curieri parteneri. Glovo are 1.500 de parteneri activi, precum McDonald’s, KFC, Starbucks, Burger King, Pizza Hut, Subway şi Taco Bell. Compania are de asemenea un parteneriat cu lanţul de hipermarketuri Kaufland, parteneriat extins în toate oraşele în care platforma este prezentă.

    Compania este prezentă în 26 de centre urbane mari şi medii din toată ţara, 22 dintre acestea fiind inaugurate în ultimul an.

    Glovo operează în marile capitale din Europa şi EMEA, precum Roma, Madrid, Paris, Varşovia, Kiev, Nairobi, dar şi în 9 ţări din America de Sud precum Peru, Argentina, Ecuador şi Panama, fiind prezent în peste 257 de oraşe din 33 de state.

    Piaţa platformelor de livrări de mâncare este estimată de ZF la circa 15-20 milioane de lei, iar principalii jucători sunt Glovo şi foodpanda, însă vine puternic din urmă Tazz by eMAG, platformă rebranduită din EuCeMananc. Recent, Uber Eats a ieşit din România, însă locul său a fost ocupat rapid de Bolt Food.

    Glovo a avut în 2018, ultimul an pentru care există date şi primul de funcţionare – incomplet, afaceri de 1,3 mil. lei şi pierderi de 7 mil. lei.

  • Cum s-a terminat gripă spaniolă din 1918 şi ce lecţii putem învăţa din cea mai mare pandemie a lumii moderne

    Pandemia de gripă spaniolă din 1918-1919 a omorât aproximativ 50 de milioane de persoane. A început în ianuarie şi februarie în SUA când mai mulţi oameni au murit manifestând simptome precum dureri de cap, dificultăţi respiratorii, tuse şi febră. Câteva luni mai târziu, în luna mai, pacienţii din Franţa, Belgia şi Germania au început să prezinte simptome asemănătoare, scrie Euronews.

    Una dintre cele mai devastatoare pandemii din istorie, aşa-numita gripă spaniolă este un punct de referinţă extrem de important pentru istoricii care caută să pună în perspectivă situaţia actuală.

    Istoria se repetă

    „Mă simt ca şi cum aş fi într-o maşină a timpului, tot ce am investigat devine realitate pe zi ce trece”, au declarat istoricii spanioli Laura şi María Lara Martínez. Surorile au început să studieze gripa spaniolă cu doi ani în urmă, iar paralele dintre pandemia de astăzi şi evenimentele din urmă cu un secol au fost evidente de la bun început.

    În 1918, oamenii au spus că este o „simplă răceală”, iar măsurile impuse de starea de carantină ne sunt familiare şi astăzi, fiind închise teatrele, şcolile şi graniţele.

    Spaţiile publice, inclusiv telefoanele, erau dezinfectate în mod constant şi oamenii din anumite zone ale Statelor Unite puteau primi amenzi de 100 de dolari pentru nepurtarea măştii. În 1918, oamenii au înţeles de la bun început că mulţimile pot amplifica transmiterea bolii.

    „Mama tuturor pandemiilor”

    Al doilea val de infecţii, mult mai mortal decât primul, a coincis în Spania cu relaxarea restricţiilor de circulaţie. Astfel, iarna a fost martora unui număr tot mai mare de focare de infecţie.

    „Sfârşitul pandemiei a depins de fiecare ţară în parte: de informaţia şi de pregătirea specialiştilor şi de interesele clasei politice”, spune istoricul Jaume Claret Miranda.

    Specialiştii sunt de acord asupra faptului că sfârşitul pandemiei a avut loc în 1920, când societatea a reuşit să dezvolte aşa-numita „imunitate de turmă”, chiar dacă virusul nu a dispărut niciodată în totalitate.

    „Au fost găsite urme ale aceluiaşi virus în alţi viruşi gripali. Gripa spaniolă a continuat să apară, să sufere mutaţii şi să dobândească materialul genetic al altor viruşi”, spune Dr. Benito Almirante, şeful unităţii de boli infecţioase din cadrul spitalului Vall d’Hebron din Barcelona.

    De exemplu, gripa din 2009 a avut elementele genetice ale unor viruşi anteriori, aşa că oamenii mai în vârstă au fost mai bine protejaţi decât cei tineri.

    Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu gripa spaniolă, cei trecuţi de 30 de ani având şanse mai mari de supravieţuire. Cel mai probabil, situaţia se datorează faptului că generaţia de peste 30 de ani a trecut prin aşa-numita gripă rusească din 1889 şi 1890.

    Când se termină o pandemie?

    O pandemie se sfârşeşte atunci când nu mai există transmitere incontrolabilă în rândul comunităţii, iar cazurile sunt la un nivel extrem de scăzut, spune Dr. Almirante.

    „În Europa, suntem aproape să atingem această treaptă deoarece cazurile sunt identificate uşor şi pot fi monitorizate. Dacă situaţia actuală va continua, putem spune că pandemia este ţinută sub control.”

    În timpul gripei spaniole, nivelul fricii a variat în funcţie de gradul de informaţie disponibil şi de starea de după război a ţărilor afectate. De exemplu, spitalele de campanie din Anglia au rămas deschise mult timp după sfârşitul războiului.

    Dar, în final, „cum se întâmplă adesea, când efectul s-a diminuat, oamenii au încetat să îşi mai facă griji”, spune Claret.

    Euforia post-pandemie

    „The roaring 20s” au venit imediat după gripa spaniolă şi cea mai mare conflagraţie mondială din istorie.

    „Populaţia care a supravieţuit a intrat într-o fază de euforie, inclusiv din punct de vedere economic”, spun surorile Lara Martinez.

    Însă în faza de optimist post-gripă, au început să ia naştere regimurile totalitare pe aproape întreg teritoriul Europei.

    „Memoria oamenilor este scurtă. Totuşi, gripa spaniolă a lăsat un anumit nivel de moştenire ştiinţifică în rândul specialiştilor, acumulând cunoştinţe extrem de importante în tratarea viitoarelor epidemii”, a declarat Claret.

    Principala lecţie pe care ne-o predă trecutul, spune Claret, este că „orice măsură” care a fost descrisă drept „exagerată se va dovedi ulterior insuficientă”.

     

  • Refugiu pe valuri

    Proiectanţii de iahturi n-au pierdut astfel ocazia să gândească modele pentru clienţii care vor să se ştie în siguranţă, scrie The Telegraph.
    Unii superbogaţi vor să aibă două iahturi, unul pe care să-l ţină în America şi unul în Europa, ca să fie pregătiţi în caz de altă pandemie, explică proiectantul olandez de astfel de vase Vripack. Cele mai populare iahturi ale firmei sunt cele cu lungimea de 50 de metri, cu finisaje de lux, cum ar fi Krosgard 50, prevăzut şi cu două bărci mici, care permit explorarea mai îndeaproape a unor obiective.
    Pe lângă capacitatea de izolare, unii caută nave care să le permită să se aventureze în locuri în care se ajunge mai greu, cum ar fi printre gheţuri, şi care să le permită să se relaxeze la spa după o zi la schi în locuri în care ajung doar cu elicopterul.
    Există soluţii şi pentru cei care nu vor neapărat să ajungă în locuri îndepărtate, ci caută mai degrabă o ambarcaţiune pe care să poată rezista fără contact cu restul lumii cât mai mult, acest lucru necesitând capacitate mare de stocare de alimente şi combustibil precum şi un consum de combustibil cât mai mic. Acest din urmă deziderat încearcă să-l rezolve americanii de la Radyca, care propun un iaht cu sistem de propulsie hibridă şi autonomie mare.

  • Sportul din sufragerie

    „Sportul trece printr-o fază de recalibrare,  la fel ca munca la birou sau acasă. Unii şi-au dat seama că pot lucra de acasă foarte bine, în timp ce altora le este extrem de dor de birou, dar cei mai mulţi vor rămâne într-o zonă duală, un hibrid în care flexibilitatea este cea care contează extraordionar de mult – atât în modul de a munci efectiv, cât şi în a face sport”, a spus Andrei Creţu, cofondator şi CEO al platformei de activităţi recreative pentru angajaţi 7card, într-o ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu).
    Benefit Seven, compania pe care a înfiinţat-o alături de Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu,  oferă prin brandul 7card un concept  de abonamente unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness. Abonamentul este disponibil doar prin intermediul angajatorilor care îl pot oferi angajaţilor lor drept un beneficiu extra-salarial. În cei nouă ani de activitate, 7card s-a extins rapid, ajungând în prezent la un număr de peste 700 de săli în întreaga ţară şi la un număr total de abonaţi activi de peste 50.000. În 2019, Sodexo România a finalizat preluarea pachetului integral de acţiuni al 7card, în cadrul unei tranzacţii începute în 2016.
    Acum 7card a trecut printr-o nouă transformare şi s-a mutat, la fel ca multe dintre afaceri, în mediul online, prin 7card@Home, descris de reprezentanţii companiei drept „cel mai mare hub de conţinut video de sport şi relaxare din România”. Acesta poate fi accesat deocamdată gratuit de oricine, fără abonament sau costuri suplimentare în această etapă. Ulterior însă, fondatorii platformei nu exclud să lanseze o variantă de monetizare a accesării acestui tip de conţinut. Prin intermediul aplicaţiei, utilizatorii au acces la clipuri video care includ antrenamente de sport, activităţi pentru copii, discuţii despre motivaţie, echilibru şi stare de bine, ateliere de magie şi cărţi de colorat.
    „Întreaga industrie de fitness a fost afectată extrem de mult – trebuie să recunoaştem că incertitudinea şi volatilitatea prezentă ne-au făcut pe toţi să fim puţin dezorientaţi pentru, din fericire, o scurtă perioadă de timp”, descrie Andrei Creţu modul în care s-au raportat iniţial la contextul pandemic. Apoi, treptat, spune că „au abordat situaţia frontal”. Au închis accesul celor 55.000 de abonaţi activi ai platformei la săţile fizice, chiar cu câteva zile înainte de decretarea stării de urgenţă, şi s-au gândit la o variantă prin care să rămână relevanţi – în varianta digitală.
    „Deja trecusem la o formă digitală, dar aceasta oferea tot acces la sălile fizice. Am lansat o variantă în care să facem disponibil accesul la conţinut video, iar treptat am adăugat îmbunătăţiri. Contemplam de mai mult timp ideea de a intra în zona de conţinut video – dar nu ne-am gândit niciodată că atât de repede vom fi practic forţaţi să implementăm această dorinţă”, mărturiseşte Creţu.
    Au dezvoltat câteva variante, iar acum, în afară de clasele preînregistrate oferă şi o serie de cursuri live, acestea fiind, potrivit reprezentantului 7card, cea mai apropiată experienţă de sala de fitness. Spune că şi-au propus să permită accesul oferit de câţiva dintre antrenorii din sălile de sport fizice  astfel încât să organizeze zilnic  8-10 clase.  Iar dacă anterior sălile de sport fizice înscrise se aflau în 55 de oraşe, online-ul le oferă posibilitatea expansiunii nelimitate.  „Avantajul cu oferta în online este că, deşi reţeaua era bine dezvoltată şi aveam toate sălile relevante în reţea, cu un program digital distribuţia este extrem de facilă – acum putem aborda şi diaspora”, observă Creţu.
    După revenirea lucrurilor la normal – „Nici noi nu ştim când, dar se vehiculează câteva date, stăm în expectativă” – şi-au construit un plan de reactivare a abonamentelor clasice – „În acel moment vom construi tot ce am construit în online în zona abonamentelor standard – va rămâne într-o zonă gratuită o parte din activităţi, dar abonaţii 7card le vor putea accesa pe toate”, detaliază el planurile de dezvoltare a platformei în continuare. Iar dacă pentru început şi-au propus ca oferta din online să fie inclusă în abonamentul standard, nu exclude ca în viitor să se gândească la oferirea componentei de online ca produs distinct.
    Vor dori totuşi cei care fac sport acasă să se întoarcă în săli?
    „Este un cumul de factori care va defini peisajul şi obiceiurile de a face sport în continuare. Sunt foarte mulţi oameni care spun că de-abia aşteaptă se se întoarcă în sala clasică, alţii au realizat că pot face sport de acasă. Există un segment de oameni care au redescoperit fitnessul, criza a fost un catalizator şi ne-a educat forţat, pentru mulţi dintre noi a fost o revelaţie că putem să facem sport şi de acasă.”
    Se disting însă mai multe categorii de persoane din rândul celor care fac sport în ceea ce priveşte viitorul: cei care vor să meargă la sală, cei care mizează pe aplicaţii ori cei care vor să alerge în parc o perioadă şi  nu vor să audă de spaţii închise. „Este complet de înţeles acest lucru şi cred că vom avea nevoie de o perioadă de timp ca să ne adaptăm – suntem într-un episod trecător, unii îşi vor reveni mai repede şi vor avea încredere să se întoarcă la sală, mai ales că sălile de fitness iau toate măsurile de siguranţă necesară, alţii vor avea nevoie de o perioadă în care să facă sport în aer liber.” Cum se va face sport în sălile de fitness – care sunt totuşi spaţii închise? „Acolo trebuie implementate măsuri similare cu ale celor din HoReCa. Cum nu va fi permis un număr mare de persoane în restaurante, iar mesele vor fi distanţate, la fel şi în sălile de fitness, fie se vor instala bucăţi de plexiglas între diferitele aparate, fie aparatele vor fi distanţate, fie vor fi marcate astfel încât doar jumătate din ele să fie folosite”.
    Clasele de grup vor fi cel mai afectate, iar o perioadă de timp acestea s-ar putea să nu se desfăşoare.  Nu exclude niciun program de antrenamente în aer liber. „Lansasem un program de antrenamente în aer liber în trecut, spuneau mai demult clienţii că se pot duce în parc să facă sport şi singuri. Sunt convins că vor apărea multe astfel de programe, iar noi vom fi primii care le vom integra în oferta noastră.”
    În ceea ce priveşte modul în care activitatea sălilor de sport a fost afectată, şi peisajul acestora este unul variat – unii au fost mai proactivi şi au început să îşi ofere serviciile în online prin clase realizate prin intermediul Zoom sau şi prin alte platforme, dar majoritatea se confruntă cu provocări legate de plata angajaţilor şi a chiriilor, la fel ca în situaţia industriei HoReCa.
    „Pentru cei care nu au putut să negocieze şi nu au primit anumite facilităţi într-adevăr, a rezista un număr destul de mare de luni cu venituri zero este destul de dificil. Dar în continuare este o doză mare de optimism prezentă în piaţă – noi suntem alături de ei şi pe cât posibil dacă au avut serviciu online am încercat să îi promovăm în această perioadă – va fi o luptă grea şi chiar în eventualitatea în care nu va mai fi niciun val al pandemiei, cu închideri de săli, chiar şi aşa, în mai puţin de şase luni nu văd o revenire la parametrii anteriori.” Andrei Creţu este convins însă că industria va supravieţui – „Nu ne imaginăm o lume civilizată fără industria de sport & wellness, cu toţii trebuie să ne adaptăm unor noi realităţi şi unor noi obiceiuri de consum. Cred că perioada aceasta trebuie să scoată ce este mai bun din noi din punctul de vedere al umanităţii şi din perspectiva de a-ţi ajuta partenerii de business şi clienţii chiar dacă nu ai un avantaj direct din asta”.
    De altfel, el consideră că indiferent de domeniul de activitate, această perioadă relevă adevăratul caracter – nu doar al oamenilor – ci şi al companiilor. „Am văzut în perioada aceasta adevăratul caracter al unor companii – bun sau rău – acesta a ieşit mult mai clar în evidenţă şi eu cred că noi toţi în calitate de consumatori de produse şi servicii suntem extrem de inteligenţi şi sensibili în a percepe acest caracter. Dacă nu criza, piaţa îi va penaliza ulterior pe cei care au vrut ca în primul rând să îşi asigure confortul şi nu i-a interesat supravieţuirea colaboratorilor sau partenerilor şi clienţilor cu care interacţionează în mod normal, iar reciproca este valabilă, într-o piaţă cu o cerere recalibrată, brandurile care şi-au respectat şi promisiunea şi au arătat că nu rezultatele financiare şi propria bunăstare este mai presus de altceva se vor număra printre cele care vor supravieţui şi o vor face foarte bine”.
    De asemenea, subliniază el, un lucru evident este că „nu este un moment în care să stai şi să aştepţi ce se întâmplă – trebuie să fii parte activă a acestui proces de recalibrare – trebuie să acţionezi în prezent şi pe termen scurt, fără să uiţi care este viziunea pe termen lung”.

  • Prima ţară din zonă care elimină pe 15 iunie toate măsurile impuse în timpul pandemiei

    Peste 10 zile, pe 15 iunie, Bulgaria va elimina toate restricţiile impuse în timpul pandemiei de COVID-19. Va fi eliminată inclusiv obligaţia de a purta masca

    Peste 10 zile, pe 15 iunie, Bulgaria va elimina toate restricţiile impuse în timpul pandemiei de COVID-19, inclusiv obligaţia de a purta masca de protecţie în spaţiile publice închise, a anunţat guvernul de la Sofia, joi.

    Grupul de lucru pentru combaterea efectelor pandemiei, ce a fost înfiinţat în urmă cu mai bine de trei luni, îşi va continua activitatea, dar nu va mai susţine zilnic o conferinţă de presă.

    „Aceste briefinguri creează un sentiment de nelinişte. Trebuie să învăţăm să supravieţuim cu virurul”, a spus  Boyko Borisov, premierul Bulgariei.

    Autorităţile recomandă în continuare distanţarea socială şi igienizarea mâinilor.

    Bulgaria a declarat pe 13 martie starea de urgenţă, ce a fost menţinută două luni. Ulterior, în Bulgaria a fost declarată „situaţie epidemică excepţională”, care se va încheia la 14 iunie.

    În timpul pandemiei, Bulgaria a înregistrat 2.585 de cazuri de coronavirus şi 147 decese.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este marele regret al miliardarului Bill Gates după ce mai bine de 6 ani a propovăduit despre pericolele unei pandemii şi a avertizat guvernele lumii în legătură cu aceste pericole

    Miliardarul Bill Gates le atrage atenţia guvernelor lumii de ani de zile în legătură cu pericolele unei pandemii globale, însă eforturile sale nu au fost suficiente, întrucât pandemia de Covid-19 a prins toate ţările lumii nepregătite.

    „Îmi doresc să fi făcut mai multe pentru a sublinia pericolul. Mă simt teribil. Singurul motiv pentru care am vorbit despre asta a fost acela de a-i îndemna să luăm măsuri pentru a minimiza impactul”, a spus miliardarul Bill Gates pentru Wall Street Journal.

    Mai mult de 6 ani

    Co-fondatorul gigantului Microsoft a început să avertizeze lumea în legătură cu pericolele unei potenţiale pandemii încă din 2014 – când pericolul principal pe acest front era Ebola.

    În anul următor, Gates a ţinut un discurs TED în care a catalogat pericolul unei boli infecţioase ca fiind mai mare decât cel al unui război nuclear. El a scris în New England Journal of Medicine că „epidemia este una dintre puţinele catastrofe care ar putea afecta omenirea la scară largă în următoarele decenii”.

    El a încercat să ducă această discuţie în toate cercurile de putere în care a ajuns, la fiecare întâlnire cu un lider global, inclusiv când l-a întâlnit pe Donald Trump în 2016, atunci proaspăt ales preşedinte.

    Însă Gates spune că s-a dovedit dificil să încerce să îi convingă pe politicieni să cheltuie sume importante de bani pentru ceva ce nu reprezintă o ameninţare imediată.

    Totuşi, el a spus pentru WSJ că îi pare rău că nu a făcut mai multă presiune.

    „Mi-aş fi dorit ca avertismentele mele şi ale altora să ducă la un răspuns coordonat global mai bine pregătit. Speranţa mea acum este că liderii din toată lumea, responsabili pentru protecţia cetăţenilor, vor extrage învăţături din acestă tragedie şi vor investi în sisteme care să prevină viitoarele epidemii”, a spus Bill Gates.

    Fundaţia Gates a donat 305 milioane dolari în lupta cu Covid-19 până acum – iar Gates spune că va investi mult mai mult până la finalul pandmeiei.

    Poziţia fermă a lui Gates pe acest subiect l-a transformat într-o ţintă a teroriilor conspiraţioniste.

    Gates a fost unul dintre cei care a susţinut măsuri de carantină totală pentru a opri răspândirea virusului şi a estimat în luna aprilie că lumea se va întoarce în iunie la ceea ce se va contura drept o variantă asemănătoare normalităţii.

    Două săptămâni mai târziu, optimismul lui Bill Gates a pălit, el fiind „foarte îngrijorat” în legătură cu un al doilea val al pandemiei care va lovi SUA pe măsură ce statele încep să relaxeze regulile de distanţar esocială şi să redeschidă magazinele.

  • Măsurile luate de BNR pentru limitarea impactului pandemiei COVID19 asupra sistemului bancar şi economiei. Mugur Isărescu: Singura opţiune viabilă pe termen lung o reprezintă revenirea la o conduită „normală” de politică monetară; noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prezentat, în cadrul celei de 43-a Reuniuni a Clubului Guvernatorilor din Zona Mării Negre, Balcani şi Asia Centrală, măsurile luate de BNR în ultimele trei luni, în contextul crizei provocate de pandemia COVID19, oficialul român subliniind că obiectivul imediat al băncii a fost să păstreze stabilitatea şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale.

    În acelaşi timp, dat fiind caracterul excepţional al stării pandemice şi declararea stării de urgenţă, BNR a colaborat cu Guvernul pentru a evita un eventual conflict între măsurile întreprinse de banca centrală şi cele fiscale.

    Mugur Isărescu a explicat că, în mod special în cazul României, cursul de schimb joacă rol important de indicator public al stabilităţii şi situaţiei economice generale, iar scopul BNR a fost să prevină o depreciere majoră ne-necesară a monedei naţionale.

    De asemenea, spre deosebire de evoluţiile altor ţări din regiune, BNR nu a operat reduceri drastice ale ratei dobânzii de politică monetară, aceasta fiind diminuată în prima fază de la 2,5% la 2%, în martie, şi apoi la 1,75% în şedinţa de săptămâna trecută.

    ”Aceste măsuri par să-şi fi atins scopul, rezultatele fiind rapide: începând cu prima parte a lunii aprilie, necesarul de finanţare bugetară a fost asigurat în mod corespunzător, consemnându-se totodată o reducere a ratei dobânzii interbancare la 3 luni, precum şi a costului finanţării cheltuielilor bugetare. Pe parcursul ultimelor două luni, cursul de schimb s-a menţinut relativ stabil, în timp ce inflaţia anuală IPC se află în jurul valorii de 2,5”, a declarat guvernatorul BNR.

    Referitor la cumpărarea de titluri de stat în monedă naţională de pe piaţa secundară, măsură larg adoptată de către băncile centrale în actualul context, BNR a hotărât să demareze achiziţiile de pe piaţa secundară numai după ce a avut loc o modificare a poziţiei acesteia pe piaţă, mai precis după ce din poziţia de debitor net BNR a devenit creditor net în relaţia cu băncile comerciale. ”Măsura a fost întreprinsă în scopul asigurării lichidităţii sistemului financiar la nivelul adecvat şi nu reprezintă o măsură de relaxare cantitativă„.

    În paralel, BNR a adoptat şi o serie de măsuri pentru sprijnul debitorilor, persoane fizice şi juridice, prin flexibilizarea cadrului de reglementare cu privire la anumite cerinţe ale instituţiilor de credit.

    De asemenea, au fost adoptate măsuri privind rezoluţia bancară ce prevăd amânarea termenelor de raportare a unor informaţii sau a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020.

    ”Nu în ultimul rând, BNR a adoptat măsuri la nivel operaţional pentru asigurarea continuităţii şi a unei bune funcţionări a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, precum şi asigurarea fluxurilor de numerar necesare băncilor pentru derularea tuturor operaţiunilor”, a mai spus ISărescu.

    În cadrul discursului, guvernatorul BNR a amintit că România a avut în ultimii patru ani o creştere economică important, cu un avans de 4,1% în 2019, dar evoluţia a fost susţinută în special prin creşteri salariale şi majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflaţiei s-a situat în jurul valorii de 4%, cel mai ridicat nivel comparativ cu ţările din UE.

    În acest context marcat de politici fiscale semnificativ prociclice, BNR a menţinut o politică monetară mai restrictivă, prin păstrarea la un nivel relativ ridicat atât al ratei dobânzii de politică monetară anterior pandemiei, respectiv la 2,5%, cât şi al ratelor rezervelor minime obligatorii ale instituţiilor de credit pentru pasivele în lei şi cele în valută (respectiv la 8%).

    ”Având în vedere contextul menţionat, impactul economic iniţial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând şi mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creştere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naţionale şi creşterii necesarului de lichiditate”.

    Cele mai recente estimări oficiale privind evoluţia PIB pentru trimestrul II indică o contracţie de 14% a activităţii economice faţă de trimestrul anterior.

    De asemenea, Isărescu spune că şomajul în creştere şi măsurile adoptate de autorităţi cu scopul limitării extinderii pandemiei (precum şomajul tehnic, repatrierea cetăţenilor români din străinătate şi asigurarea condiţiilor de izolare sau carantină) au contribuit la creşterea presiunilor asupra cheltuielilor bugetare.

    În ceea ce priveşte priorităţile în perioada următoare, guvernatorul BNR spune că măsurile luate se vor canaliza în direcţia furnizării lichidităţii necesare şi menţinerii stabilităţii financiare, precum şi asigurării unei tendinţe sustenabile de scădere a ratelor de dobândă.

    În acelaşi timp, Banca Centrală va continua colaborarea cu Guvernul, pentru a asigura o revenire rapidă a economiei faţă de situaţia curentă. De asemenea, Pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranţă o contribuţie importantă în susţinerea eforturilor dde relansare.

    ”Reiterând recunoştinţa pentru cei care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei, BNR este pregătită să-şi îndeplinească rolul care îi revine. Cu toate acestea, pe termen lung, singura opţiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită „normală” de politică monetară, conştienţi fiind însă cu toţii că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut. Pentru aceasta, intenţionăm să intervenim gradual, adaptându-ne în permanenţă la mediul aflat în continuă schimbare, dar cu respectarea cadrului legal”, a precizat Mugur Isărescu.

     

  • Vocea investitorilor: Tehnologia nu ia pauză nici în criză

    „«Vibe-ul» (din ecosistemul tech – n. red.) devenise un pic surescitat, să fiu sincer. De asta o criză din când în când ne aduce cu picioarele pe pământ, adică cred că înainte de aceasta începeau să fie finanţate proiecte un pic nerealiste. Cred că acelaşi lucru se întâmpla şi cu forţa de muncă, care devenea tot mai dificil de găsit. Acum cred că va fi o reaşezare şi o accelerare a proceselor. Companiile mai slabe vor ieşi de pe piaţă, oamenii se vor muta către companii mai sănătoase şi cred că vom avea o perioadă de creştere destul de bună după această criză“, a punctat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Călin Fusu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care a investit într-o serie de businessuri de success de-a lungul timpului prin intermediul companiei Neogen Capital pe care o controlează. Printre acestea se numără platforma proprie BestJobs, una dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de recrutare online din România, Vivre, unul dintre primii retaileri online de mobilă şi decoraţiuni de pe piaţa locală, cu prezenţă în alte opt ţări din regiune, şi Clever Taxi, start-up vândut către Daimler.
    Neogen Capital are în continuare disponibilitatea să investească dacă apar proiecte interesante, a precizat el. „Nefiind un fond de investiţii foarte formal, pentru că investim practic propriile resurse, abordăm situaţia destul de oportunist: nici nu trebuie să investim, nici nu trebuie să vindem la o anumită dată, aşadar nu avem planuri foarte bine definite. Ne ajustăm şi reacţionăm foarte rapid, ne ajustăm la cerere. În principiu, dacă există companii interesante eu pot să investesc săptămâna viitoare liniştit câteva sute de mii de euro fără să mă întâlnesc cu persoana respectivă.“
    Printre ultimele investiţii realizate de Neogen Capital se numără platforma de carsharing CityLink şi platforma de automatizare a proceselor (Robotic Process Automation – RPA) dezvoltată de start-up-ul local MissionCritical.
    „Noi investim doar la ce ne pricepem şi proiectele sunt în general marketplace-uri B2B în ultima perioadă, deci servicii pentru firme care pot fi făcute cu ajutorul altor companii sau al unor freelanceri. Suntem aduşi forţat în epoca digitală, ceea ce este sănătos pe termen lung, e bine să fim mai eficienţi. Pe termen scurt probabil trebuie să avem grijă să nu murim şi la propriu acum, nu doar la figurat ca businessuri, şi eu sunt destul de optimist că este o schimbare sănătoasă pentru societate pe termen lung. Vor fi beneficii timp de decenii de-acum încolo.”
    Tehnologia este de altfel una din industriile cel mai puţin afectată de criza cauzată de pandemia COVID-19, după cum a susţinut şi Dan Călugăreanu, partener al fondului local de investiţii Early Game Ventures, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.
    „În general pare că economia ar fi într-o pauză, dar aş spune că în zona de tehnologie pauza nu există cu adevărat. Cred că este una dintre cel mai puţin afectate zone. Ce facem noi în timpul acesta este să stăm foarte aproape de start-up-urile în care am investit. Încercăm cu toate puterile să ajutăm şi, mai important, să păstrăm atitudinea pozitivă şi să vedem de asemenea oportunităţile care pot apărea.“
    El a menţionat totodată că start-up-urile de tehnologie de pe piaţă locală ar trebui să oprească angajările, să taie bugetele de marketing de la platformele scumpe către soluţii mai ieftine precum e-mailul şi să fie gata să muncească mai mult ca niciodată în această perioadă.
    „Recomandăm o stopare a angajării de oameni noi. În principiu nu e momentul potrivit să produci un element total nou, ceva ce nu a mai făcut compania până acum şi atunci credem că putem să păstrăm echipa pe care o avem şi dacă cumva apar sarcini noi ele ar trebui împărţite înăuntrul echipei. O altă sugestie pe care oamenii au respectat-o în principiu este cea legată de costurile de marketing. E foarte probabil ca în zilele acestea ţintirea audienţei să nu fie cea mai bună soluţie de marketing pe care o ai. Şi atunci recomandăm să încercăm să folosim toate tehnologiile, toate tehnicile de marketing mai puţin costisitoare, vezi newsletterele, vezi «apelurile reci» sau, cel mai important, încercarea de a folosi reţeaua fiecăruia dintre investitori, fiecăruia dintre partenerii pe care îi ai.“
    Este important ca start-up-urile să aplice aceste recomandări în condiţiile în care perioada de restricţii s-a prelungit deja, chiar dacă într-o formă mai relaxată, iar până când economia îşi va reveni complet va mai dura destul de mult.
    „Noi estimăm că perioada de lockdown va dura între unul şi două trimestre, apoi va urma o perioadă în care lucrurile încep să nu se mai ducă în jos – estimăm această perioadă la un trimestru, şi probabil o perioadă de 3-4 trimestre de revenire, şi de abia apoi să ne întoarcem la perioada de creştere. Deci ne uităm aici la o perioadă totală de vreo 18-24 de luni, pe care companiile trebuie să le administreze foarte bine şi perioada aceasta, prima, este cea mai importantă pentru că poţi să visezi foarte frumos la creştere şi să ai cel mai minunat proiect, dar trebuie să supravieţuieşti în perioada asta grea, care e grea la nivel uman, la nivel social, la nivel economic“, a declarat Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder, în cadrul ZF IT Generation. GapMinder Ventures este unul dintre fondurile locale de investiţii care se axează strict pe sectorul de tehnologie, acesta având în total fonduri subscrise de 40,2 mil. euro.
    „Noi suntem unul dintre fondurile bine poziţionate, suntem un fond tânăr cu rezerve mari puse deoparte pe care acum le prioritizăm pentru susţinerea portofoliului şi cu rezerve suficient de mari să investim în companii în perioada de revenire, în perioada în care lucrurile încep să crească. Să nu uităm că multe dintre oportunităţile pe termen scurt care sunt supraevaluate în perioada asta şi care par supersexy sunt de fapt pe termen scurt, ele sunt valabile în perioada de criză, în timp ce noi suntem un investitor mai pe termen lung, adică ne uităm la lucruri care cresc pe termen mai lung şi la nivel structural, creează o dependenţă foarte mare între produsul lor şi companiile care le sunt client.“