„Dacă suferim mai mulţi, suferim mai puţin. Singura variantă este solidaritatea, nu se poate altfel, numai prin solidaritate vom ieşi mai uşor din această criză” este poate cel mai important mesaj transmis de Dragoş Anastasiu în cadrul discuţiei pentru Business MAGAZIN.
Urmăriţi interviul complet în varianta video.
Volkswagen încă se aşteaptă să termine pe plus anul acesta în ciuda unei „crize fără precedent” generate de pandemia de coronavirus, care a pus la pământ vânzările şi veniturile din primul trimestru, scrie CNN.
Cel mai mare producător auto la nivel global a declarat miercuri vă profitul operaţional a ajuns la 904 milioane de euro de la 3,9 miliarde de euro în urmă cu un an, de vreme ce vânzările de vehicule au scăzut în întreaga lume. Compania a declarat că va avea profit în 2020, dar cu mult sub cel de anul trecut.
Volkswagen, care deţine brandurile Audi, Porsche şi Seat, a spus că vânzările de maşini au scăzut cu 25% la 1,9 milioane. Compania, precum alţi producători auto majori, a început să reia treptat activităţile din fabricile europene. Luni, producătorul german a redeschis fabrica din Wolfsburg, Germania, după cea mai lungă perioadă de inactivitate din 1938 încoace.
„Vom întâmpina o serie de provocări, având în vedere intensitatea tot mai mare a competiţiei, preţurile volatile ale materialelor prime şi măsurile tot mai dure privind emisiile de dioxid de carbon”, a declarat Frank Witter, directorul financiar din cadrul VW.
„Volkswagen şi alţi producători germani precum BMW şi Daimler se vor descurca mai bine celelalte grupuri auto datorită prezenţei masive pe care o are în China, ţară care se întoarce treptat la normalitate”, a spus Ferdinand Dudenhöffer, fondatorul Centrului de Cercetare din Industria Auto al Universităţii din Duisburg-Essen.
Vânzările de maşini din Europa vor avea nevoie de cel puţin 10 ani pentru a reveni la nivelurile din 2019, a spus Dudenhöffer.
În luna octombrie a anului trecut, România se afla pe lista scurtă a ţărilor unde Volkswagen ar putea deschide o nouă uzină în valoare de un miliard de euro.
„România are o forţă de muncă bine calificată în domeniu şi avem zone cu tradiţie auto unde există loc pentru dezvoltare. Am discutat inclusiv cu ingineri români din Germania şi din alte ţări care au spus că sunt pregătiţi să revină acasă dacă un astfel de proiect ar veni în România”, a declarat Ştefan Radu Oprea, Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat de la acea vreme.
România este unul dintre principalii furnizori de componente pentru compania germană.
În România, Computaris a intrat în urmă cu aproape două decenii, în 2001, odată cu deschiderea unui sediu central la Bucureşti. Un moment cheie în parcursul companiei pe piaţa locală a venit în 2009, când businessul s-a extins cu un centru de dezvoltare din Galaţi. Potrivit Ralucăi Rusu, CEO al Computaris România, una dintre cele mai mari provocări din ultimii 3-4 ani s-a legat de piaţa forţei de muncă, unde cererea de specialişti IT depăşeşte oferta. „Deja acesta este un subiect foarte discutat.
Ca să depăşim acest obstacol, organizăm în fiecare an Academiile Computaris, un program de internship în care implicăm atât studenţi, cât şi proaspăt absolvenţi din facultăţi cu profil tehnic. Timp de trei luni, experţii noştri tehnici sunt alături de juniori, ajutându-i să-şi dezvolte abilităţile tehnice şi să-şi valorifice potenţialul. Este un program care oferă satisfacţie atât seniorilor, cât şi juniorilor, şi care creează legături strânse între participanţi.”
Grupul are prezenţă tehnică şi/sau de vânzări în Marea Britanie, SUA, România, Polonia, Moldova, India, Elveţia, Malaezia şi Filipine, iar la sfârşitul anului 2019 a înregistrat, la nivel global, o cifră de afaceri de peste 14 milioane de euro, estimările pentru anul în curs vizând o creştere de până la 16 milioane de euro. Pe plan local, cifra de afaceri a companiei a ajuns, anul trecut, la 44 de milioane de lei, cu un profit de 1,18 milioane. „Credem că rezultatele de anul acesta vor depinde şi de evoluţia situaţiei economice locale şi globale în a doua parte a anului. Rămânem optimişti şi, în acelaşi timp, urmărim îndeaproape această evoluţie”, spune Raluca Rusu.
În prezent, aproximativ jumătate din echipa de 300 de angajaţi ai grupului la nivel internaţional este reprezentată de personalul celor două birouri locale, care, de la începutul lunii martie, lucrează de acasă. „Din punct de vedere tehnic eram deja pregătiţi, deorece politica noastră internă permite acest mod de lucru ocazional. Atât managerii de proiecte cât şi echipa de HR sunt în strânsă legătură cu fiecare membru al echipei Computaris, pentru a ne asigura că toţi colegii sunt într-o stare bună, au resursele necesare să îşi continue activitatea şi le suntem alături atunci când au nevoie”, explică executivul.
Deşi, în noul context de piaţă, multe businessuri sunt acum într-o situaţie critică, Raluca Rusu spune că, din fericire, la Computaris au norocul de a activa într-una din acele industrii care nu a fost afectată negativ în această perioadă. „IT-ul şi tehnologia au fost pârghiile care au conectat lumea întreagă şi au permis transpunerea majorităţii activităţilor normale într-un mediu virtual. Avem câţiva clienţi care au înregistrat creşteri ale volumului de activitate în ultimele două luni, însă, în general, lucrurile s-au încadrat în cote normale.” În plus, compania încă recrutează angajaţi, printr-un proces transferat 100% în online, „pentru că avem nevoie de colegi noi care să completeze echipa şi astfel să putem menţine ritmul ascendent al businessului”.
Portofoliul Computaris cuprinde peste 20 de companii locale şi internaţionale. „Avem parteneri cu care lucrăm de peste 10-15 ani, precum şi clienţi cu care am început colaborarea în urmă cu mai puţin de doi ani. Abordarea noastră este însă întotdeauna aceeaşi, orientată spre crearea unui parteneriat pe termen lung.” Din rândul acestora fac parte nume ca Swisscom, Metaswitch, Nokia sau subsidiare ale grupurilor Vodafone, T Mobile şi Orange. Serviciile companiei încep în zona de consultanţă, unde – alături de clienţi – reprezentanţii businessului identifică nevoile acestora şi găsesc soluţiile cele mai potrivite: de la soluţii tehnice la soluţii de organizare a echipelor şi moduri agile de livrare a proiectelor. „Odată ce proiectele intră în producţie, preluăm de cele mai multe ori responsabilitatea menţinerii lor în sistemele live, oferind suport 24 de ore pe zi/şapte zile pe săptămână, cu timp foarte scurt de răspuns. Prin politica noastră asigurăm servicii de calitate ridicată în raport cu preţul oferit.”
În ceea ce priveşte competiţia, spune executivul, aceasta vine atât din direcţia firmelor de servicii de nearshoring (practica prin care operaţiunile unei afaceri sunt transferate într-o altă ţară – n.red.), cât şi dinspre companiile mari care oferă servicii de integrare IT. „Se întâmplă adesea să ne aflăm într-o relaţie de cooperare şi totodată de competiţie, ajungând să livrăm proiecte împreună cu firme care la un moment dat ne-au fost competitori.”
Pe termen mediu şi lung, reprezentanţii Computaris îşi doresc să atingă, anual, o creştere de 10- 15% la nivel de grup, să extindă cooperarea cu clienţii existenţi, să aducă 2-3 clienţi noi în fiecare an, care să devină clienţi de lungă durată, şi să crească departamentul de implementări de soluţii în cloud. „De asemenea, dorim să ne asigurăm că echipa creşte într-un mod sustenabil, cu oameni motivaţi care îşi găsesc în Computaris locul unde pot creşte profesional şi unde pot vedea rezultatele frumoase ale muncii lor”, adaugă şefa companiei.
Un alt obiectiv este extinderea serviciilor dincolo de sfera telecom, în zona de implementare de soluţii în cloud public şi hibrid. „Avem deja proiecte de cloud privat livrate cu succes în telecom, mai ales în afara României, şi vedem avantajele concrete pe care tehnologia le poate aduce organizaţiilor. Considerăm că acum este momentul oportun să contribuim la dezvoltarea acestei pieţe şi în România şi să ajutăm companiile locale să utilizeze tehnologiile cloud pentru a-şi accelera creşterea şi a-şi întări relaţiile cu clienţii şi angajaţii.”
În opinia Ralucăi Rusu, această criză va accelera digitalizarea multor organizaţii. „Multe organizaţii au fost prinse nepregătite să lucreze 100% de acasă, deşi natura activităţii lor le-ar fi permis asta, dacă se pregăteau cu infrastructura, sistemele software şi procesele necesare. De asemenea, din păcate, multe industrii au fost afectate; cele care au capital necesar să treacă peste această perioadă cu siguranţă îşi vor regândi modelul de business, iar această regândire va include digitalizarea unora dintre serviciile oferite.” În ceea ce priveşte industria de IT, adaugă ea, firmele care lucrează cu sectoarele afectate vor avea probleme să asigure necesarul de muncă pentru angajaţii existenţi „şi pesemne că trec printr-o perioadă dificilă”.
Un alt segment afectat, crede Raluca Rusu, este cel al start-up-urilor româneşti care depind de finanţare şi de succesul în a câştiga o parte a segmentului de piaţă pe care îl deservesc. „Cred că aici va depinde de la caz la caz, în funcţie de segmentul de piaţă deservit şi de stadiul acestor start-up-uri. Din punctul de vedere al angajaţilor în IT, spre deosebire de perioada 2008- 2009, avem mult mai multe firme internaţionale care au deschis birouri de dezvoltare în România şi multe firme de outsourcing care au crescut într-un mod sustenabil în ultimii ani. Cred că aceste firme vor putea absorbi excedentul de candidaţi IT din piaţă, avînd în vedere lipsa acută de resurse IT din ultimii ani.”
Asociaţiile de părinţi, cele de elevi şi sindicatele din învăţământ spun că în acest moment România nu este capabilă să acorde şanse egale la educaţie tuturor copiilor.
Asociaţiile de părinţi, cele de elevi şi sindicatele din învăţământ din România cred că, cu toate eforturile depuse în această direcţie, în acest moment, România nu este capabilă să acorde şanse egale la educaţie tuturor copiilor şi tuturor studenţilor în perioada aceasta când şcolile au fost închise din cauza pandemiei de COVID-19.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că şcolile şi grădiniţele nu vor mai fi deschise până în toamnă, elevii vor învăţa online, iar anul şcolar va fi finalizat pe baza notelor obţinute până acum. Elevii ar trebui să continue cursurile online, însă nu au echipamentele necesare pentru a face acest lucru, cred asociaţiile de părinţi, cele de elevi şi sindicatele din învăţământ din România. „Toată lumea ştie că învăţarea online presupune ca atât cadrele didactice, cât şi elevii ori studenţii să dispună de echipamente tehnice care să permită acest lucru, iar realitatea ne arată că în mediile defavorizate există elevi, studenţi şi cadre didactice care nu dispun de asemenea echipamente“, spune o scrisoare deschisă semnată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie ”Spiru Haret”, Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP) şi Consiliul Naţional al Elevilor.
O altă problemă iscată de această situaţie în care şcolile vor rămâne închise până în toamnă este cea a părinţilor care nu vor avea cu cine să îşi lase copiii după 15 mai, ziua în care starea de urgenţă va trece şi mulţi dintre părinţi se vor întoarce la serviciu. Cum şcolile şi grădiniţele vor fi închise, iar bunicii, cei care stăteau înainte cu copiii, reprezintă acum o grupă de vârstă de risc în faţa pandemiei de COVID-19, părinţii vor fi nevoiţi să plătească pe cineva care să le supravegheze copiii.
”Cu impactul financiar este o mare problemă. Acum sunt 3 milioane de elevi care nu se pot întoarce la şcoală. Pe lângă părinţii care vor trebui să se întoarcă la muncă şi vor trebui să plătească pe cineva să stea cu copiii, vorbim şi despre creşe şi grădiniţe private aici. Trebuie făcută o excepţie, să găsim o soluţie şi pentru aceştia. Avem probleme şi cu legea 19/2020 pentru că părinţii nu îşi pot încasa banii, cei 75% din salariul mediu brut pe economie, dacă firma are datorii la stat. Teoretic, după ce trece starea de urgenţă nu mai pot beneficia de zile libere plătite pentru a sta cu copiii acasă. Trebuie să discutăm această problemă şi să căutăm soluţii”, a spus pentru ZF Iulian Cristache, preşedintele FNAP-IP.
Printre altele, asociaţiile de părinţi, cele de elevi şi sindicatele din învăţământ cred că ar trebui ca Legea Educaţiei să fie modificată pentru reglementare învăţării online, iar autorităţile ar trebui să identifice elevii, studenţiişi cadrelor didactice care nu dispun de dispozitive electronice conectate la internet, necesare în procesul de predare-învăţare online şi să asigure resursele financiare care pot fi folosite pentru achiziţionarea echipamentelor necesare elevilor.
Reprezentanţii sindicatelor şi asociaţiilor din învăţământ cred că autorităţile trebuie să aibă un plan de rezervă în ceea ce priveşte organizarea Evaluării Naţionale şi a examenului de Bacalaureat pentru că pot apărea situaţii de elevi care să se infecteze cu coronavirus în timpul pregătirii pentru examene.
”În opinia noastră, autorităţile trebuie să aibă în vedere şi un plan de rezervă, pentru că este posibil să apară şi situaţii nedorite. De exemplu: o infectare a unor elevi din clasele a VIII-a şi a XII-a/XIII-a care vor veni la şcoală în perioada 2-12 iunie 2020 ar însemna imposibilitatea participării acestora la examenele naţionale. Când vor putea aceşti elevi să susţină examenele? Acelaşi risc de îmbolnăvire este şi pentru cadrele didactice”, spun aceştia în scrisoarea deschisă.
De asemenea, ei avertizează că experţii în sănătate de pe plan mondial şi naţional avertizează asupra unui nou val, în toamnă, de îmbolnăviri cu COVID-19.
”Dacă şi atunci se va impune starea de urgenţă, ce vom face cu şcolile, cu elevii, cu studenţii şi cu cadrele didactice? Practic, ajungem în situaţia în care putem compromite anul şcolar/universitar 2020-2021, dacă în perioada următoare nu se iau măsurile care se impun”, cred ei.
Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar (FNAP-IP)
Dalai Lama, vestitul lider spiritual al budiştilor tibetani şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a scris într-o opinie publicată în revista Time că pandemia ar trebui să le reamintească oamenilor că viitorul va aduce mai multe provocări de această magnitudine şi că ţările trebuie să lucreze împreună pentru a răzbate.
„În aceste vremuri împânzite de frică este important să ne gândim la provocările – şi provocările – pe termen lung, pentru întreaga planetă. Fotografiile cu lumea noastră realizate din spaţiu ne arată că nu există graniţe reale pe planeta noastră albastră. De aceea fiecare dintre noi trebuie să aibă grijă de ea şi să lucreze pentru a preveni schimbările climatice şi alte forţe distructive. Această pandemie serveşte ca un avertisment care ne arată că doar dacă lucrăm împreună, în mod coordonat, putem avea un răspuns global în faţa provocărilor de o magnitudine fără precedent care urmează”, a scris Dalai Lama, într-o opinie publicată de Time.
Liderul spiritual a mai spus subliniat interdependenţa din lume şi modul în care persoanele sunt conectate între ele.
„Noi, budiştii, credem că întreaga lume este interdependentă. De aceea vorbesc de multe ori despre responsabilitate universală. Acestă epidemie teribilă de coronavirus ne arată ce că ce i se întâmplă unei persoane le poate afecta şi pe celelalte. Mai mult, ne aminteşte că o acţiune constructivă sau una făcută din compasiune – fie că este vorba despre lucrul în spitale, fie doar despre observarea distanţării sociale – are potenţialul de a-i ajuta pe mulţi. De când au apărut primele relatări legate de coronavirus în Wuhan, m-am rugat pentru fraţii şi surorile mele din China şi din restul lumii. Acum putem vedea că nimeni nu este imun la acest virus. Suntem cu toţii îngrijoraţi când ne gândim la cei dragi şi la viitor, atât în ceea ce priveşte economia globală, cât şi legat de propriile noastre gospodării. Dar rugăciunile nu ajung”, a notat el.
Dalai Lama mai crede că trebuie să ne asumăm cu toţii responsabilitatea în această situaţie.
„Criza arată că trebuie să ne asumăm cu toţii responsabilitatea acolo unde putem. Trebuie să combinăm curajul doctorilor şi asistentelor din spitale cu ştiinţa empirică pentru a ne reveni din această situaţie şi pentru a ne proteja în faţa viitoarelor ameninţări”, a scris el.
Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, a răspuns întrebărilor Business MAGAZIN din articolul de copertă „Agendă de CEO – izolat la domiciliu” pe care îl puteţi citi în varianta completă aici.
„Nu mai avem repere clare de timp alocat serviciului şi de multe ori avem impresia (sau chiar aşa şi este) că ziua de lucru e toată ziua. Cu toţii vrem să trecem cât mai repede şi cât mai bine de această perioadă, personal nici nu cred că mai am o agendă zilnică.”
-Cum vi s-a schimbat programul în ultimele săptămâni şi cum arată în prezent agenda dvs. zilnică?
În primul rând prioritate au toate schimbările şi adaptarea la un alt mod de lucru. Viteza de decizie şi execuţie sunt cruciale pentru continuarea activităţii în condiţiile actuale. Acum ziua este dominată de întâlnirile virtuale şi agenda este total schimbată. Toată lumea lucrează de acasă şi parcă nimeni nu ia în considerare „ziua de lucru” clasică. Drept urmare nu mai avem repere clare de timp alocat serviciului şi de multe ori avem impresia (sau chiar aşa şi este) că ziua de lucru e toată ziua. Cu toţii vrem să trecem cât mai repede şi cât mai bine de această perioadă, personal nici nu cred că mai am o agendă zilnică. Eu merg în fiecare zi la birou şi sunt disponibilă pentru toţi colegii mei în orice moment şi în orice fel au nevoie de mine.
-Ce vă lipseşte cel mai mult din rutina de zi cu zi de la birou şi, în general, din viaţa de dinainte de pandemie?
Mi-e dor de colegii mei, iar din viaţa de dinainte de pandemie îmi lipseşte absenţa fricii.
-Care sunt, în opinia dvs., soluţiile pentru a fi mai productivi când muncim de acasă?
În primul rând ar trebui să avem un loc fără alte interferenţe casnice şi să ne stabilim singuri o rutină de lucru.
-Care sunt avantajele şi dezavantajele lucrului la domiciliu, potrivit experienţei dvs.? Veţi implementa acest regim de muncă în companie şi la întoarcerea din izolare?
Cred că acum e puţin prea devreme să tragem concluzii despre lucrul la domiciliu pentru că a fost o perioada forţată şi suprapusă peste foarte multe alte restricţii. Din acest motiv cred că cei mai mulţi aşteaptă cu multă nerăbdare să se întoarcă la birou şi putem trage concluzia greşită că lucrul de acasă nu este atractiv. În Kiwi chiar avem o glumă că după revenire, la birou vor veni doar performerii şi premianţii, ceilalţi vor lucra de acasă. Eu am cochetat dintotdeauna cu un astfel de model de business însă niciodată nu am crezut că suntem pregătiţi pentru aşa ceva. S-ar putea ca această perioadă să fi accelerat această pregătire, eu sunt foarte hotărâtă să testăm un model hibrid birou/acasă şi după revenire. Aş începe cu o zi acasă şi patru zile la birou, luând în calcul maturitatea mediului de lucru şi cultura noastră latină.
-Ce impact a avut pandemia de COVID-19 asupra businessului pe care îl coordonaţi şi cum intenţionaţi să gestionaţi aceste efecte?
Până acum pandemia a avut efecte mai reduse în business decât cele pentru care ne-am pregătit şi sper eu să rămână aşa. Grija mea cea mai mare este magnitudinea efectelor acestei pandemii asupra colegilor mei. Niciunul dintre noi nu a mai trăit o situaţie similară de depopularizare socială aproape planetară. În doar o lună de zile, planeta noastră arată şi se comportă cu totul diferit decât înainte, or acest lucru înseamnă o adaptare cel puţin la fel de rapidă de comportament şi mai ales de gândire. Nu este simplu dar este cert că învingătorii vor fi cei care au reuşit să înţeleagă şi să internalizeze această situaţie. Ceilalţi vor spune (din nou) că este prăpădul pe pământ şi iar au avut ghinion.
-Cum s-au schimbat priorităţile dvs. după această experienţă?
Cel mai important este să stăm sănătoşi şi să accelerăm revenirea cu maximum de viteză. În rest nu cred că mi-am schimbat priorităţile nici la birou şi nici acasă. Poate că lucrurile importante din viaţa mea au devenit şi mai importante însă ordinea lor a rămas aceeaşi.
-Ce aţi învăţat din această experienţă şi cum v-aţi propus să aplicaţi aceste lecţii, în business şi poate şi în viaţa dvs. de zi cu zi?
Mie îmi place să învăţ din orice şi în fiecare zi. Dintr-o frază pe care o citesc undeva, dintr-o întâmplare pe care o disec şi o contextualizez sau de la oamenii cu care mă întâlnesc. Nu este prima pandemie prin care trec, dar este pandemia cu cea mai mare expunere. Este prima dată când Pământul parcă s-a oprit în loc. Cu siguranţă că o să rămân cu câteva lecţii, dar cred că este încă devreme să le dau un nume. În general ne dăm seama de lecţiile experienţelor trăite după mult timp după ce situaţia care le-a generat s-a terminat sau în momentul în care ne regăsim într-o situaţie similară.
Publicaţia americană Washington Post a realizat o analiză a contractelor încheiate în pandemie în mai multe ţări şi remarcă în România o „pandemie de corupţie”, precum şi în alte state precum Bangladesh şi Columbia.
După ce procedurile normale care se impun licitaţiilor publice au fost suspendate pentru a accelera viteza de răspuns în faţa crizei medicale, contractele care au început să apară au strârnit multe critici.
Spre exemplu, firma Romwine and Cofee SRL din Giurgiu vinde în mod normal tutun şi alcool, însă a reuşit să obţină două contracte în valoare de 12,6 milioane dolari pentru a furniza măşti de protecţie – la un preţ dublu faţă de piaţă.
Afacerea s-a concretizat în contextul în care furnizorul de echipamente medicale Sanimed International nu a putut participa la atribuirea directă pentru că are restanţe la plata taxelor, preferând să participe printr-un parteneriat cu firma care vinde tutun şi alcool, a explicat Cătălin Hideg, proprietarul Sanimend, care a insistat că metoda nu este una ieşită din comun.
„Peste tot în lume, toate marile companii folosesc alte companii pentru licitaţii. Folosesc asociaţii, consorţii, parteneriate. Sunt companii cu trei angajaţi şi trei laptopuri care au câştigat licitaţii de sute de milioane de euro pentru străzi, autostrăzi, poduri şi aşa mai departe”, a spus Hideg pentru un post de televiziune din România.
Sorin Ioniţă, expert român în reforma administraţiei publice, a numit concurenţa pentru contractele legate de criza medicală „o zonă gri”.
„Este o zonă gri, fie că vorbim de corupţie sau nu. Fiecare obţine ce poate”, a spus el.
Când guvernul columbian a început să împartă pachete cu alimente familiilor grav afectate de măsurile de carantină impuse, parlamentarul Ricardo Quintero a fost şocat de preţurile exorbitante plătite de stat către furnizori. El a decis să meargă la magazin şi să cumpere exact ce se afla în cutiile cu alimente.
În urma acestei acţiuni el a determinat că statul plăteşte mai bine de jumătate faţă de preţurile din magazine, ceea ce a dat naştere unuia dintre cel 14 anchete care se desfăşoară astăzi în Columbia în legătură cu oamenii care au încercat să profite de pe urma crizei.
„Mereu poţi găsi corupţie. Însă ce doare cel mai mult este că se manifestă acum, în astfel de momente”, a spus parlamentarul Ricardo Quintero.
De la ţările mici şi până la cele mari, guvernele cheltuie mii de miliarde de dolari pentru a combate atât criza medicală, cât şi pe cea economică – pe care analiştii o numesc cea mai gravă din ultimul secol.
În contextul în care guvernele încearcă să identifice cât mai repede furnizori de produse medicale şi producători de alimente, autorităţile pun accent mai mult pe viteză decât pe transparenţă, renunţând la multe dintre regulile de concurenţă pentru a ţine pasul cu răspândirea virusului.
Pentru multe guverne nu este o alegere, întrucât dacă nu se mişcă destul de repede, ar putea muri milioane de oameni. Însă această goană ridică temeri din ce în ce mai mari legate de birocraţii corupţi care îşi umplu buzunarele şi de contractorii care profită de criză.
Una dintre ţintele principale într-o ţară ca Bangladesh s-a dovedit a fi ajutorul alimentar acordat oamenilor care au rămas şomeri.
Când guvernul din Bangladesh a lansat o acţiune organizată prin care a distribuit orez celor mai defavorizaţi dintre cetăţeni, peste 272 de tone de orez au dispărut.
Un număr de aproape 50 de persoane, incluzând birocraţi şi oficiali locali, au fost acuzaţi că au încercat să vândă mai departe orezul la preţuri mai mari.
„O astfel de criză naţională ar trebui să scoată la iveală o serie de virtuţi umane – empatie şi solidaritate – aşa cum vedem în alte părţi. Însă în cel mai ruşinos mod, au ieşit la iveală cele mai rele vicii umane”, a spus Iftekhar Zaman, directorul executiv al Biroului Internaţional pentru Transparenţă din Bangladesh.
Pasiunea pentru gusturi şi arome orientale a antreprenorilor Odai Shhab şi Maissam Mrad a fost principalul factor care a contribuit la deschiderea în urmă cu un an a restaurantului cu specific libanez Souk. Chiar şi în vremuri de pandemie, businessul continuă să îşi servească clienţii cu preparate exotice prin intermediul platformei de livrări foodpanda.
„Ne cunoaştem de multă vreme, amândoi avem rădăcini din Orientul Mijlociu (Liban, Iordania) şi mai mult decât o prietenie puternică încă din vremea liceului. În plus, ne leagă şi pasiunea pentru bucătăria libaneză şi segmentul HoReCa”, povesteşte Odai Shhab, cofondatorul Souk. Restaurantul cu specific libanez nu este primul pariu în antreprenoriat şi nici în zona alimentară al celor doi. Până în prezent, ei au pus bazele unuia dintre cele mai vechi lanţuri de restaurante cu servire rapidă din piaţa locală – Springtime România, precum şi pe ale fabricii de alimente Bunătăţi de Topoloveni.
Povestea Souk a început în decembrie 2019, cu o investiţie de aproximativ 170.000 de euro. Cea mai mare provocare pe care cei doi antreprenori au întâmpinarea în implementarea acestui nou proiect a fost aceea de a trasa un model de business nou, cu un flux diferit, dar şi publicuri diferite, cu un stil de viaţă şi cerinţe diferite. Prin deschiderea noului brand şi-au propus astfel să facă tranziţia de la segmentul Quick Service Restaurant (QSR) către o nişă cel puţin interesantă în 2020: dine-bar. „Şi am reuşit. Obiectivul a fost de la bun început să ne poziţionăm în piaţă ca un restaurant libanez care nu îţi promite doar calitate, ci şi o experienţă culinară inedită, care se adresează atât cunoscătorilor, cât şi amatorilor de gusturi şi arome orientale.
Aşa am creat conceptul «Souk: Lebanese Food with a twist», pe care l-am combinat cu o atmosferă urbană şi ambientul contemporan. Meniul l-am creat alături de bucătări recunoscuţi, cu experienţă în bucătăria tradiţional libaneză. Preparatele noastre sunt atent pregătite doar din ingrediente proaspete, iar reţetele au întotdeauna un ingredient secret. De aici şi experienţa gustului autentic libanez, alături de vinuri atent selecţionate şi o gamă variată de signature cocktails.”
În prezent, din portofoliul companiei fac parte trei branduri: Springtime România, fabrica de alimente Bunătăţi de Topoloveni şi Souk Restaurants, care deşi este la început, a reuşit să câştige încrederea oamenilor în scurt timp, spun fondatorii. Acestora li se adaugă extensiile de delivery: Souk Express, creat din nevoia de a extinde harta de livrare pentru restaurantul Souk cu un meniu mai restrâns, şi Springtime Delivery, unde în momentul de faţă sunt active pentru segmentul de livrare cu servicii disponibile pentru delivery cinci unităţi. De asemenea, antreprenorii testează acum încă două proiecte pilot: Stubborn Burgers şi linia de catering pentru Bunătăţi de Topoloveni.
„Souk este proiectul nostru de suflet, unde vrem să împărtăşim cu oamenii experienţa gustului autentic libanez. Ţinem cont de cerinţele clienţilor noştri şi preferinţele lor în materie de gusturi, de aceea în bucătăria Souk adoptăm un stil «fusion libanez», asta înseamnă că preparatele noastre păstrează reţetele autentic libaneze, unde venim cu un mix interesant de «new trendy flavours»”, spune Odai Shhab. Preparatele Souk se adresează atât vegetarienilor, cu o gamă largă de specialităţi libaneze cum ar fi platourile de aperitive mezze reci sau calde, cât şi iubitorilor de specialităţi la grătar, meniul având o varietate de preparate din carne de vită sau berbecuţ, iar aprovizionarea se face de la producătorii locali. Întreaga activitate din bucătărie se petrece sub îndrumarea lui Odai Shhab şi a chef-ului Chaban Ali, bucătar din Liban cu o experienţă de peste 12 ani în bucătăria libaneză.
În urma măsurilor luate de autorităţi, care a implicat şi sistarea activităţii restaurantelor din piaţa locală, exceptând serviciile de delivery, cei doi antreprenori au păstrat 75% din personal. „Suntem o adevărată echipă şi am ţinut morţiş să ne reinventăm şi la acest nivel, astfel încât să păstrăm un număr cât mai mare de oameni alături de noi. Personalul din bucătărie a rămas activ în proporţie de 100% în această perioadă, iar pentru o parte din restul angajaţilor am creat oportunităţi în zona de preluare comenzi şi livrare.”
În opinia lui Shhab, pe fondul crizei generate de pandemie – o reală provocare pentru toate businessurile din industrie, ceea ce a făcut diferenţa a fost reacţia de răspuns şi adaptarea la noile condiţii. „În această perioadă ne-am concentrat atenţia asupra ofertelor şi produselor atractive, care nu pot fi preparate acasă. La nivel strategic a fost o mişcare bună, care ne-a ajutat să păstrăm vii atenţia şi cererile oamenilor. De asemenea, contextul actual ne-a forţat să ieşim din zona de confort şi să testăm un concept nou: «ready-to-cook products», care a avut un real succes.” În preajma sărbătorilor pascale businessul a lansat conceptul pilot Souk’s Easter Feast, primul produs fiind „Lamb Roast – Ready-to-cook”, un preparat gata marinat, pregătit să fie introdus direct la cuptor.
„Am vrut ca oamenii să se bucure de un preparat în stil libanez şi gustul intact al acestuia, chiar de la ei de acasă, fără prea mari bătăi de cap. Practic, alături de instrucţiunile de gătire şi un produs ready-to-cook, oamenii au devenit proprii chefi în bucătăriile de acasă. Conceptul a fost foarte bine primit de clienţii noştri, întrucât stocurile au fost epuizate rapid şi feedback-urile pe măsură”, spune antreprenorul.
Cu toate că adoptarea stării de urgenţă a fost o măsură care i-a afectat, mai ales că oamenii au început să consume mai mult mâncare gătită acasă, antreprenorul spune că numărul comenzilor nu a scăzut totuşi atât de mult. În momentul de faţă, Souk înregistrează în jur de 50-60 de comenzi pe zi, iar valoare medie a unui bon fluctuează între 80 şi 100 de lei, cele mai cerute produse făcând parte din categoria platourilor mezze şi a specialităţilor la grătar.
Profilul clienţilor Souk este reprezentat în principal de oamenii cu un nivel ridicat de educaţie, corporatişti sau antreprenori, oameni cu venituri medium-high, familişti sau nu, şi nu în ultimul rând, iubitori ai gusturilor orientale. În ceea ce priveşte stilul de viaţă, îşi îndreaptă atenţia către o alimentaţie mai sănătoasă, iar printre preferinţe, vor să experimenteze continuu gusturi din bucătăriile cu specific.
„Contextul pandemiei este un punct de cotitură fără doar şi poate pentru toată lumea – şi la nivel economic, şi la nivel social. Consider că succesul businessurilor din industria noastră şi nu numai, va depinde de capacitatea şi viziunea oamenilor de a se adapta noilor realităţi. Piaţa, cerinţele de pe piaţă şi obiceiurile de consum suferă deja schimbări majore şi acum este mai important ca oricând să fim aproape de consumator, astfel şi adaptarea noastră, a business-urilor va fi mai uşoară. Noi păstrăm o atitudine optimistă în continuare, conformă cu recomandările şi reglementările autorităţilor şi suntem aproape de echipa şi clienţii noştri. La nivel de business, ne vom focusa în continuare pe creşterea segmentului de delivery şi vom păstra, implementa şi testa concepte noi precum produse ready-to-cook. Odată cu relaxarea măsurilor de urgenţă, vom adopta o atitudine conformă cu noile precizări ale autorităţilor în ceea ce priveşte activitatea restaurantelor”, încheie Shhab.
Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.
Campania îşi propune şi să aducă în prim-plan poveştile afacerilor locale, ale antreprenorilor care le conduc şi echipelor din bucătărie şi să transmită un mesaj optimist, oferind totodată o imagine reală a provocărilor cu care se confruntă în această perioadă. Restaurantele sunt deschise pentru livrare, acordă prioritate sănătăţii şi siguranţei clienţilor, iar răspunzând la acţiunea lansată de foodpanda, platforma le poate ajuta să îşi susţină afacerea.
foodpanda.ro, parte a grupului Delivery Hero, este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 2700 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu, Piteşti, Târgu Mureş, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Focşani.
Zdruncinată de criza coronavirusului, industria petrolieră a ajuns astfel în scenariul în care pentru prima dată în istorie vânzătorul – rafinării, companii petroliere – plăteşte cumpărătorul pentru a achiziţiona petrol.
Preţul petrolului Brent, referinţa europeană, a scăzut la 15,98 dolari barilul (22 aprilie), acesta fiind cel mai mic nivel din 1999, după ce cantitatea de petrol disponibilă în piaţă a depăşit cu mult oferta, pe fondul scăderii economice cauzate de pandemia de COVID-19 care a redus cererea de combustibili. Piaţa a fost practic inundată cu petrol de când
OPEC +, condus de Arabia Saudită şi Rusia, nu a reuşit să reînnoiască reducerile de producţie, luna trecută. OPEC + a convenit noi scăderi de livrări în această lună, dar blocajele guvernamentale pentru a limita pandemia au redus şi mai mult cererea de combustibil.