“La începutul lunii septembrie, Banca Centrală Europeană a anuntat programul Outright Monetary Transactions (tranzacţii monetare directe – n. red.) şi la o săptămână după, Fed a demarat a treia etapă a programului de Quantitative Easing (programului de relaxare cantitativă derulat pentru stimularea economiei – n. red.). Acel moment a reprezentat sfârşitul trendului crescător din vară şi începutul unei perioade de evoluţie laterală pentru bursele dezvoltate. Practic, din debutul lunii septembrie pieţele dezvoltate nu au mai generat «free cash-flow» pentru investiţiile în pieţe emergente”, a declarat şeful departamentului de brokeraj al Tradeville, Andrei Ciubotaru. El a arătat că piaţa locală a resimţit, de asemenea, apatia burselor europene.
Tag: investitori
-
Dezinteresul care alungă investitori
Compania, specializată în construcţia şi operarea de centrale de producţiei a energiei electrice şi termice pe bază de deşeuri, încearcă din 2008 să se asocieze cu primării din România pentru construcţia unor incineratoare de deşeuri, unităţi care produc energie termică.
Reprezentanţii Usitall au avut, în ultimii doi ani, discuţii cu autorităţile locale din Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Tulcea şi Ploieşti. Compania suedeză intenţiona să investească în două sau trei centrale, ale căror costuri erau cuprinse între 100 şi 200 milioane euro pe unitate.
Compania anunţase în iulie că ar putea lua în toamnă decizia de a investi între 200 şi 400 milioane euro în România pentru realizarea a două unităţi în Bucureşti şi Galaţi. “Vrem să facem mai multe proiecte în paralel. Suntem în România pe termen lung. Ne atrage sistemul de certificate verzi şi faptul că în câţiva ani piaţa energiei va fi complet liberalizată”, declara atunci directorul general al Usitall, Mattias Philipsson, pentru MEDIAFAX.
-
Topul burselor în 2012: Turcia pe primul loc, România pe 34
În topul creşterilor din acest an se mai află o altă bursă din regiune, cea a Estoniei, care a urcat cu 28,9%, precum şi mai multe burse exotice, Pakistan, Filipine şi Thailanda, care au consemnat creşteri cuprinse între 46,7% şi 29,7%.
-
„Revoluţionarii“ de la SIF Muntenia încep să recupereze terenul pierdut în instanţe
Această decizie a Curţii de Apel Bucureşti ar putea înclina balanţa în favoarea grupului de acţionari condus de Gheorghe Iaciu şi Adrian Andrici în lupta cu SAI Muntenia Invest pentru controlul activelor de 234 mil. euro ale SIF Muntenia (SIF4). Adunarea Generală a Acţionarilor de la SIF Muntenia din 7-8 iulie 2012 a rămas un punct de referinţă în istoria pieţei de capital locale, după ce un grup de acţionari, în frunte cu omul de afaceri Gheorghe Iaciu, a reuşit să revoce Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor (CRA) de la SIF Muntenia şi să numească un nou consiliu. Acest lucru nu ar fi fost posibil însă fără ordonanţa CNVM, care a dispus ridicarea restricţiilor de vot impuse de SAI Muntenia Invest acestui grup de investitori.
-
5.000 de investitori au spus adio bursei
Numărul maxim de conturi, de 94.500, a fost atins în 2009. Raportat la populaţia activă a României de circa 10 milioane de persoane, mai puţin de 1% din români au un cont deschis de tranzacţionare la bursa din Bucureşti. În Polonia, peste 1,5 milioane de persoane au conturi de investiţii pe bursă, mai exact 4% din populaţie.
-
Brokerul din spatele rca-ieftin.ro caută finanţare de 0,7 mil. euro. Ţinta: afaceri de 100 mil. euro
Cu o finanţare de 700.000 de euro puteţi deveni parteneri cu cel mai mare jucător de pe o piaţă care va ajunge de la 20 de milioane de euro în prezent la 600 mil. euro în trei-patru ani: asigurările online. “Nu avem nicio datorie la bancă, iar anul trecut profitul operaţional (EBITDA) a fost de 80.000 de euro”, a spus Alexandru Pintilie, 28 de ani, fondator şi CEO al brokerului de asigurări ce îi poartă numele, ca să convingă o audienţă formată din investitori şi fonduri de investiţii să cumpere până la 25% din compania sa pentru a o ajuta să se dezvolte mai repede pe o piaţă în plină ascensiune.
-
Întrebarea de cinci miliarde de euro: cât sunt investitorii dispuşi să plătească astăzi pentru 0,4% din Petrom?
Ceea ce pe bursa de la Viena sau de la Varşovia ar fi o tranzacţie destul de simplă, care s-ar realiza direct în piaţă într-o singură şedinţă de tranzacţionare, la Bucureşti devine un proces complicat, care necesită book-building şi contactarea tuturor investitorilor cu portofolii ceva mai mari care au mai cumpărat până acum ceva pe bursa românească. Asta deoarece bursa de la Bucureşti nu are lichiditate şi nici nu este suficient de populară în rândul investitorilor încât să absoarbă peste noapte un pachet de acţiuni Petrom în valoare de 20 mil. euro.
-
Cum mai stăm cu riscul de ţară
CDS pentru România a ajuns la 28 septembrie la 316 puncte de bază (bps), faţă de 411 la sfârşitul lui iunie. Raportul CMA Datavision, care centralizează trimestrial aceste date, apreciază că ultimul trimestru va fi o perioadă crucială pentru testarea capacităţii Europei de a influenţa o stabilizare a pieţei de CDS, după volatilitatea marcată din restul anului.
-
Meleşcanu: Sunt investitori interesaţi de Oltchim. Dacă se poate mai ieftin prin altcineva, de ce nu?
Meleşcanu a explicat vizita sa la Guvern pentru a se întâlni cu premierul Victor Ponta, precizând că este firesc din când în când să se întâlnească pentru “lucruri care nu trebuie neapărat date într-o formă scrisă, dar evident că în contextul respectiv tema privatizării Oltchim a fost unul din subiecte, care nici pe departe nu s-a referit la pe unde merge, pe unde umblă contributorul principal al ştirilor pe această temă”. Meleşcanu a precizat că a discutat cu Ponta despre informaţiile privind evoluţia şi perspectivele privatizării Oltchim. “Există câţiva investitori interesaţi, strategici. Dintr-un motiv sau altul nu au participat pentru moment la licitaţie, dar eu cred că există un interes destul de mare pentru această zonă şi sunt convins că, dacă lucrurile se fac cum trebuie, poate să fie un succes această privatizare”, a mai susţinut Meleşcanu.
-
Ce ascunde liniştea de pe piaţa spaţiilor comerciale?
Investitorii care ar fi cumpărat orice, la orice preţ, fără măcar să ştie ce cumpără au dispărut, iar tranzacţiile cu spaţii de retail se mai fac doar cu proiecte “în moarte clinică”.
Investitorii se băteau în urmă cu 5-6 ani pe proiecte care nici măcar nu erau realizate, dând crezare doar unor poveşti, împachetate frumos şi argumentate de “potenţialul extraordinar al pieţei româneşti”.
Ce s-a întâmplat acum cu investitorul care a cumpărat un mall într-un oraş din România şi în momentul în care a mers să vadă un film în zona de entertainment a acestuia a aflat că nici măcar nu exista un cinematograf?Se află, cel mai probabil, acasă la el, în Austria, Germania, Anglia sau alte ţări cu tradiţie, lingându-şi rănile, având în vedere că proiectele cumpărate mai valorează acum doar 20%-30%-40% sau, în cel mai fericit caz, 50% din preţul plătit. Apetitul investitorilor a dispărut brusc, în momentul în care consumul din România a luat-o la vale din cauza crizei economice şi a măsurilor de austeritate, astfel că achiziţiile de malluri nu mai sunt privite ca o afacere profitabilă nici măcar pe termen lung.
Aşa că în ultimii patru sau cinci ani n-am mai văzut pe piaţa locală nicio achiziţie de centru comercial, atenţia investitorilor, foarte puţini la număr, fiind îndreptată exclusiv spre clădirile de birouri. Singurele tranzacţii din sectorul de retail au avut ca obiect doar centre comerciale aflate în dificultate, gen Liberty Center din Bucureşti, achiziţionat recent, se pare de către băncile creditoare, pentru 60 de milioane de euro, Oradea Shopping City, preluat de omul de afaceri Puiu Popoviciu, sau City Mall, tot din Bucureşti.
De ce nu se cumpără şi proiecte “bune”?
“Sunt foarte scumpe şi necesită valori foarte mari la achiziţie. Iar creditele azi sunt nu doar scumpe, ci şi greu de obţinut. Aceste proiecte despre care vorbim au fost dezvoltate scump, pe terenuri cu valoare ridicată, cu forţă de muncă şi cost de construcţie mari”, spune Radu Lucianu, managing partner al firmei Capital Property Advisors. Pe lângă problemele legate de finanţare, un leit motiv al ultimilor patru ani, consultanţii imobiliari spun că nici proprietarii nu sunt atât de dornici să-şi înstrăineze proprietăţile, fiind conştienţi că preţurile pe care le-ar putea obţine, chiar şi pentru un proiect foarte bun, nu s-ar ridica la nivelul propriilor aşteptări. “Majoritatea proprietarilor nu se află într-o poziţie în care să fie nevoiţi să vândă. Există finanţare, limitată, pentru segmentul retail de la bănci şi cu siguranţă sunt cumpărători doritori pentru produsul potrivit. De altfel, trebuie menţionat că City Mall şi Liberty Center au fost tranzacţionate, cel din urmă într-o licitaţie, ceea ce demonstrează că există interes atunci când preţul este corect”, adaugă James Heyworth Dunne, head of Capital Markets and Valuation Department CBRE România.
În anii trecuţi proiectele de retail au monopolizat aproape în întregime ştirile pe segmentul investiţiilor imobiliare, însă în ultima perioadă numărul acestora s-a restrâns. Tranzacţiile care au avut ca ţintă acest segment sunt acum în special cu terenuri destinate dezvoltării de spaţii de retail, câteva exemple în acest sens fiind platformele industriale Vulcan, Tricodava, Grant Metal şi Tractorul Braşov. Investitorii care mizează încă pe retail preferă să dezvolte proiecte proprii, în loc să cumpere unele deja existente, fapt explicat de unii consultanţi imobiliari şi de oferta redusă la vânzare a unor astfel de active.