BusinessMagazin

Tag: continuare

  • Retailul a atras investiţii record pentru ultimii şase ani, de peste un miliard de euro

    Nu a fost deloc un an uşor pentru micii comercianţi independenţi, care se confruntă de ani buni cu scăderea apetitului de consum şi cu presiunea concurenţei. Numărul total de magazine alimentare din România îşi va continua scăderea de la 91.000 în 2008 la 72.000 în acest an şi la 64.000 în 2018, cei mai afectaţi fiind operatorii din comerţul tradiţional, conform unui raport realizat de PwC. „Estimăm că acest trend va continua“, spune Bogdan Belciu, partener la departamentul de consultanţă pentru management din
    cadrul PwC.

    În cazul reţelelor moderne tendinţa este însă inversă: la finalul primelor trei trimestre, numărul magazinelor din retailul alimentar crescuse cu 130 de spaţii faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 1.379. Cele mai dinamice au fost anul acesta reţelele Mega Image şi Profi, care au împreună aproape jumătate din numărul total de supermarketuri de pe piaţa locală. Mega Image a preluat anul acesta 19 magazine Angst, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din segmentul supermarketurilor.

    Anul acesta, vânzările magazinelor moderne de proximitate au crescut cu aproape 102%, faţă de aproape 22% în Bulgaria, 8,8% în Polonia sau 1,8% în Cehia, conform datelor companiei de cercetare de piaţă PMR. Evoluţia de pe piaţa locală s-a datorat pe de o parte creşterii consumului, iar pe de altă parte extinderii lanţurilor de magazine, în total fiind inaugurate peste o sută de spaţii în retailul alimentar modern pe parcursul acestui an. Investiţiile au fost destinate şi extinderii formatelor mari: cele mai mari reţele de hipermarketuri, în funcţie de cifra de afaceri, Kaufland, Auchan şi Carrefour, care au venituri anuale de circa 15 miliarde de lei, au deschis anul acesta nu mai puţin de şase spaţii în Capitală. Cele şase noi spaţii au fost deschise în urma unor investiţii cumulate care ajung la jumătate de miliard de euro. Acest lucru aminteşte mai degrabă de euforia care a precedat criza financiară. La nivelul întregii ţări reţelele de hipermarketuri au ajuns în 2014 la 177 de spaţii.

    Plusuri au bifat şi operatorii din electro-IT pe parcursul acestui an. De pildă, aproximativ 51% dintre locuitorii din mediul urban au făcut cumpărături de Black Friday, un număr record, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Evenimentul s-a extins în diverse categorii de produse, chiar dacă iniţial, în urmă cu 3-4 ani, ofertele erau axate pe produsele electronice, electrocasnice şi IT. Anul acesta, valoarea pieţei de electro-IT se plasează la circa 2 miliarde de euro, în creştere faţă de anii anteriori (1,7 mld. în 2013), dar mai puţin faţă de 2008 (2,5 mld. euro), conform datelor TEMAX.

    Un domeniu efervescent a fost cel al bricolajului în 2014. În februarie a avut loc vânzarea pe plan local a reţelei Praktiker, care a fost preluată de firma Search Chemicals, deţinută de Omer Susli. Cele 27 de magazine ale reţelei, care şi-a început activitatea pe plan local în 2002, au avut în 2012 vânzări de 142 de milioane de euro. Reţeaua de magazine de bricolaj Obi s-a desfiinţat anul acesta; nemţii de la Tengelmann s-au retras şi au închis pur şi simplu cele şapte magazine deschise de la intrarea pe piaţă, în 2008. Tot anul acesta, în vară, Leroy Merlin a preluat cele 15 spaţii ale BauMax, reţeaua ajungând astfel la 17 magazine.

    În prima jumătate a anului, vânzările cumulate realizate de Dedeman, Ambient, Brico Depot (care a cumpărat anul trecut reţeaua Bricostore), Praktiker, Leroy Merlin şi Hornbach au crescut cu 12%, conform unei analize realizate de ZF. Liderul pieţei de bricolaj, Dedeman, care este şi cel mai mare retailer român, a deschis anul acesta trei noi magazine, iar cifra de afaceri ar putea depăşi anul acesta 700 de milioane de euro.

  • Anca Roşcăneanu, Gras Savoye România: „Estimăm şi pentru anul 2015 o continuare a presiunii pe costuri şi reduceri ale bugetelor clienţilor”

    1. Care au fost principalele tendinţe ale pieţei de brokeraj de asigurări în anul 2014 şi care sunt aşteptările dvs. pentru anul viitor?

    În ceea ce ne priveşte, în 2014 am simţit pentru prima dată după mai mulţi ani un interes crescut pentru programele de asigurări de tip beneficii pentru angajaţi. Clienţii au fost mult mai deschişi să cunoască aceste soluţii şi să le includă în pachetele de beneficii pentru angajaţi. Ţinând cont şi de întârzierea adoptării unei reforme în domeniul sanitar, cu precădere referitoare la pachetul de bază de servicii medicale oferit de sistemul public de asigurări, apreciem că tendinţa de creştere a segmentului Employee Benefits se va menţine şi anul următor.

    Un interes crescut am sesizat din partea clienţilor şi pentru produse personalizate, fie adaptări complexe ale produselor standard, fie produse create de la zero. Avem în derulare şi proiecte de dezvoltare a unor programe de loializare care au la bază produse de asigurare şi pe care companiile intenţionează să le includă în strategia de marketing, pentru a se diferenţia faţă de concurenţii lor.

    Exista, însă, posibilitatea ca percepţia noastră să nu fie în concordanţă cu percepţia întregii pieţe de brokeraj pentru că avem o structură a portofoliului total opusă faţă de structura pieţei. Dacă intermedierile în asigurări, la nivel de piaţă, înseamnă două treimi linii de asigurări Auto (RCA şi Casco), în portofoliul Gras Savoye România aceeaşi pondere o au liniile de asigurări non-auto şi non-viaţă.

    2. Care sunt liniile de business care au crescut cel mai mult anul acesta şi care sunt factorii care vor menţine evoluţia lor în continuare?

    Structura portofoliului Gras Savoye România, în funcţie de liniile de asigurări intermediate, este uşor diferită la sfârşitul primelor trei trimestre din anul 2014 prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2013. La sfârşitul lunii septembrie a acestui an a crescut uşor ponderea liniilor de asigurări de tip Beneficii pentru Angajaţi (asigurări de sănătate, de viaţă, de accidente, de călătorie în străinătate). În portofoliul nostru o creştere de câteva procente a avut-o şi ponderea liniilor de asigurări Auto (RCA şi Casco), atât ca o consecinţă a eforturilor de business development, cât şi ca urmare a creşterii tarifelor pentru poliţele RCA (răspundere civilă obligatorie Auto).   

    3. Care este părerea dvs. despre modul în care au evoluat intermedierile corporate anul acesta şi cum credeţi că vor evolua acestea în continuare?

    Am observat şi anul acesta şi estimăm şi pentru anul 2015:

    – O continuare a presiunii pe costuri şi reduceri ale bugetelor clienţilor;
    – Scăderea investiţiilor realizate de companii fapt care a dus la scăderea activelor asigurabile;
    – Mai multă înclinare pentru eficientizarea programelor de asigurări (optimizarea riscurilor şi a acoperirilor, centralizarea poliţelor de asigurare, măsuri suplimentare de prevenţie a riscurilor care se iau în interiorul companiilor);
     -Nevoia de diversificare a serviciilor vine mai mult dinspre clienţi spre deosebire de acum 10 ani (când doar companiile multinaţionale lucrau cu brokeri şi se realiza practic un import de know-how) sau spre deosebire de acum 5 ani când foarte multe companii au început să lucreze cu brokeri pentru a scădea costurile;
     – Clienţii cu profil antreprenorial împrumută câte puţin din sistemul de lucru al multinaţionalelor, pe măsura ce îşi dezvoltă activitatea pe plan extern sau încheie contracte cu parteneri internaţionali; Concret, companiile locale aleg să încheie noi tipuri de poliţe şi sunt mai deschise să apeleze la un broker corporate atunci când le este impus prin contract sau când înţeleg beneficiile expertizei pe segmentul business; – – – -Aproape jumătate dintre solicitările „inbound” pe care le primim de la companii noi se referă la linii facultative (ex: asigurarea creditelor comerciale, răspundere civilă a producătorului, răspundere civilă profesională etc.)
     

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • Afaceri începute pe şerveţele: cum ceea ce trebuia să fie iniţial un lanţ de restaurante a devenit o companie de computere

    În 1982 trei inşi au renunţat să mai lucreze pentru Texas Instruments şi s-au întâlnit într-o plăcintărie din Huston. Acolo, Rod Camon, Jim Harris şi Bill Murto au decis să pună câte 1.000 de dolari şi şi-au adunat ideile pe un şerveţel.

    Iniţial se gândeau să facă un lanţ de restaurante cu specific mexican, dar mai apoi au decis să rămână în zona tehnologică şi să mizeze pe mobilitatea echipamentelor de calcul, aşa că au creat Copmaq.

    După numai un an compania aduna 67 de milioane de dolari pe piaţa NASDAQ, livra 53.000 de computere portabile şi înregistra venituri de 111 milioane dolari. În continuare Compaq a fost o poveste de succes până la criza dot-com, şi în cele din urmă a fost cumpărată de HP în 2002 pentru 25 de miliarde de dolari.
     

  • Cele mai inovatoare companii din România: Whiteland a lansat o platformă online în care clienţii pot verifica oricând situaţia financiară a colaborării

    Elementul de noutate:

    Este o inovaţie pe care o folosesc îndeosebi producătorii sau prestatorii de servicii, însă, din cunoştinţele companiei, niciun distribuitor din FMCG nu deţinea, la momentul înfiinţării serviciului, în primăvara anului 2012, un astfel de serviciu oferit direct clienţilor.

    Efectele inovaţiei:

    Prin preluarea continuă a apelurilor clienţilor, dar şi prin comunicarea acestui avantaj atât prin intermediul echipei de vânzări cât şi direct către clienţi, compania a putut reacţiona rapid şi eficient, în contextul în care viteza de răspuns şi calitatea acestuia fac diferenţa între companii. Clienţii au înţeles utilitatea acestor servicii şi le folosesc de câte ori este nevoie. În primul an de funcţionare au fost 172 apeluri, iar acum, după doi  ani şi şapte luni de funcţionare, 600 apeluri.

    Descriere:

    Serviciile au fost lansate în primăvara anului 2012:  3 aprilie 2012 Whiteland Info Center şi 29 mai 2012 Whiteland Info Cont.

    Serviciul de call center este externalizat către o firmă specializată, în timp ce platforma online este gestionată de compania de IT a grupului, Advance Software Solutions. Iniţial s-au înregistrat costuri pe partea de call center (serviciu externalizat), partea de online fiind realizată in-house. În primul an de funcţionare (aprilie-decembrie 2012), costurile pentru serviciul de call center au fost de 2.600 euro, fără TVA, reducându-se în anii următori prin amortizarea costurilor.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • CertAsig a înregistrat prime brute subscrise de 8,6 milioane de euro în primele nouă luni ale anului

    Compania de asigurări CertAsig a menţinut rezultate solide în primele 9 luni din 2014, obţinând o creştere uşoară de 1% a primelor subscrise. Piaţa asigurărilor generale în România continuă un trend descendent, înregistrând o scădere globală de 6% a primelor totale subscrise, potrivit datelor ASF pentru primul semestru.

    În primele 9 luni din 2014, CertAsig a înregistrat prime brute subscrise în valoare de 8.6 milioane de euro, faţă de un rezultat similar de 8.5 milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2013. Strategia companiei este axată în continuare pe segmentul corporate, CertAsig concentrându-se pe produse şi clase de asigurări specializate.

    CertAsig a mizat pe segmente sale cheie, respectiv asigurările dedicate domeniilor inginereşti, asigurările de bunuri comerciale, asigurările de răspunderi civile şi asigurările maritime. Asiguratorul a realizat peste 1.1 milion de euro (1.138.953 euro) în prime subscrise în clasele de asigurări pentru domeniile inginereşti. Acest segment reprezintă 13% din totalul primelor subscrise şi a înregistrat  o creştere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cu prime subscrise de 917.529 euro, în creştere cu 50% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, asigurările de răspunderi civile au devenit de asemeni unul din segmentele cu cea mai buna evoluţie în portofoliul CertAsig, generând 10.6% din totalul primelor. Asigurările de bunuri, deşi cu o pondere scăzută,  reprezintând 4% din portofoliul CertAsig, şi-au dublat volumul de prime subscrise, ajungând la 360.000 euro. Asigurările de garanţii au continuat să aibă o pondere importantă în portofoliul CertAsig, generând prime subscrise de 2.580.000 euro.

    CertAsig şi-a continuat strategia de a se axa pe segmente de nişă,  devoltând produse de asigurări specializate, cum ar fi asigurările pentru cargo şi bunuri în tranzit. Această nişă, care reprezintă doar 0.5% din piaţa asigurărilor generale în România, şi-a dublat ponderea până la 4.5% din portofoliul CertAsig, în primele 9 luni din 2014.  CertAsig a înregistrat aproape 400.000 euro în prime subscrise în acest an din asigurări de cargo şi bunuri în tranzit, o creştere de 96% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    CertAsig s-a dezvoltat dintr-o companie de asigurări mică, locală, cu prime subscrise de abia 0.6 milioane de euro în 2007 şi a devenit un asigurător cu puncte de lucru în România, Bulgaria şi Turcia   şi prime totale subscrise de 12 milioane de euro în anul 2013. Compania se clasează în prezent pe locul 12 din punct de vedere al totalului primelor subscrise în topul asiguratorilor non-viaţă / non-auto din România.

     

  • Rusia este pregătită pentru o prăbuşire „catastrofală” a preţului petrolului, care este „perfect posibilă”

    Preţul petrolului Brent, de referinţă pe piaţa internaţională, a atins un preţ minim al ultimilor patru ani vineri, de 76,76$ pe baril vineri, dar între timp şi-a revenit la 79$.

    „Luăm în considerare toate scenariile, inclusiv aşa-zisa scădere catastrofală a preţurilor resurselor energetice, ceea ce este perfect posibil să se întâmple şi recunoaştem acest lucru”, a declarat Putin, adăugând totuşi că rezervele de 400 de miliarde de dolari ale Rusiei vor atenua loviturile date de potenţiale noi scăderi ale preţului.

    Prăbuşirea preţului petrolului a declanşat semnale de alarmă în marile ţări producătoare de petrol, din Arabia Saudită până în Venezuela. Analiştii Citi au calculat că dacă preţul ţiţeiului rămâne la 80$, veniturile anuale ale ţărilor membre ale organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) ar scădea cu 150 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • A apărut primul trailer pentru Fast and Furious 7 – GALERIE FOTO SI VIDEO

    Filmul va fi regizat de James Wan, care îi ia locul regizorului Justin Lin. În rolurile principale vor juca  Vin Diesel, Dwayne Johnson, Michelle Rodriguez, Jordana Brewster, Tyrese Gibson, Ludacris şi Lucas Black.

    Data stabilită iniţial pentru lansarea filmului era 11 iulie 2014, însă moartea lui Paul Walker a dus la mutarea acesteia în luna aprilie 2015.

  • Facebook a raportat venituri în creştere pentru trimestrul trei, dar acţiunile au scăzut cu 10%

    Zuckerberg a spus că 2015 va fi un an extrem de important din punct de vedere al investiţiilor pentru Facebook, iar Wehner a avertizat că reţeaua de socializare ar putea înregistra o creştere de 50-70% a costurilor. Compania, au mai spus cei doi, va oferi noi locuri de muncă şi va investi în tehnologii de advertising.

    Veniturile Facebook, în trimestrul trei, au fost de 3,2 miliarde, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street care vorbeau de 3,1 miliarde.

    Încasările provenite din mobile au continuat să crească, reprezentând 66% din încasările totale. În trimestrul doi, ele au reprezentat 61% din total.

  • Pulsul economiei pe şosele. Logistica are nevoie de specialişti şi investiţii în infrastructură

    Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate, cât şi la nivel macro“, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; „de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014 piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%“, afirmă Geleţu.

    Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG identifică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea creşterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistică. „Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost, ci un beneficiu“, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.
    Într-un context mai larg, România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei, atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România.

    El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, „altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat“. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3 şi 5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, „a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi“.

    Volumele de mărfuri intermediate de logisticieni anul acesta nu sunt diferite faţă de 2013. „Există însă o diferenţă în modul în care companiile rulează această marfă: lucrurile se desfăşoară mult mai rapid, stocurile sunt la un nivel minim, se lucrează foarte mult în sistem cross-dock“, spune Sergiu Iordache, managing director la DSV Romania.

    El adaugă că în continuare se pune presiune pe costuri şi calitatea serviciilor. „Periodic sunt lansate licitaţii pentru găsirea celui mai profitabil furnizor, atât de către clienţii existenţi cât şi de către cei potenţiali“, arată Iordache. Or pentru a face faţă cerinţelor venite din partea clienţilor, companiile de logistică se concentrează pe creşterea calităţii serviciilor, investind în soluţii IT, echipamente şi proceduri de lucru pentru optimizarea serviciilor şi pentru a ţine pasul cu noile cerinţe. DSV a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 141 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro) şi un profit de peste 6,5 milioane de lei, iar pentru 2014 „ne-am propus o creştere de 5-10% atât pentru cifra de afaceri, cât şi pentru profit“. Intersnack, Nestle Purina, Fabryo, Carpatina se numără între clienţii atraşi de DSV anul acesta.