BusinessMagazin

Tag: romania

  • România, printre puţinele pieţe auto din UE în scădere în aprilie. Dacia, cel mai puternic avans

    Cererea pentru autoturisme noi a crescut la nivel european pentru a opta lună consecutiv în aprilie, cu un avans al vânzărilor de 4,6%, la 1,09 milioane de maşini, arată datele publicate vineri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    Alături de România, doar alte patru ţări din cele 28 de state membre UE au consemnat scăderi în luna aprilie. Cel mai vizibil recul a avut loc în Olanda, de 6,3%, urmată de România, cu 5,9%, Finlanda, cu 5,6%, Austria, cu 5,1%, şi Germania, cu 3,6%.

    În martie, piaţa auto din România a înregistrat a treia creştere din UE, de 37,7%, la aproape 4.600 automobile.

    Portugalia a raportat cea mai mare rată de creştere a vânzărilor în aprilie, de 53%, la 12.314 maşini, urmată de Lituania, cu 36%, la 1.418 unităţi.

    Germania a fost singura dintre marile pieţe auto din UE în scădere. Toate celelalte pieţe europene mari au contribuit la expansiunea vânzărilor la nivelul UE. Astfel, Spania a consemnat un avans de 28,7%, Marea Britanie a crescut cu 8,2%, Franţa cu 5,8%, iar Italia cu 1,9%.

    În primele patru luni, piaţa auto din România se află în urcare cu 10,9%, la 18.277 unităţi, uşor peste rata de creştere a UE, de 7,4%, la 4,34 milioane de unităţi.

    Dacia a consemnat în aprilie, din nou, cea mai puternică rată de creştere dintre mărcile cu volum ridicat al vânzărilor din UE.

    Avansul Dacia, de 34,6%, a fost depăşit în aprilie doar de Jepp, în urcare cu 51%, la 2.420 de maşini, şi Lexus, cu o creştere de 38,6%, la 1.964 autoturisme.

    Grupul francez Renault, care deţine marca Dacia, a înregistrat o creştere a vânzărilor de 16,1% în aprilie, la 107.651 maşini. Renault este al treilea mare producător auto din Europa.

    Cel mai mare producător auto european, grupul german Volkswagen, a obţinut o creştere de 4,4%, la 287.962 maşini, în timp ce PSA Peugeot Citroen, pe locul al doilea, a avansat cu 5,2%, la 122.265 unităţi.

    În primele patru luni ale anului, înmatriculările Dacia a avut, de asemenea, cea mai rapidă creştere în rândul mărcilor pe piaţa UE, de 40,4%, la 123.954 unităţi.

  • Cel mai ruşinos aeroport din România vede primii pasageri, după 20 de ani în care a stat cu pista goală

    Compania Fly România, deţinută de omul de afaceri Ovidiu Tender, este primul transportator aerian care operează zboruri de linie în Delta Dunării. 

    “Zborurile pe ruta Otopeni–Tulcea vor fi operate de trei ori pe săptămână, în zilele de marţi, vineri şi duminică. Acestora li se adaugă două zboruri internaţionale: Bergamo–Tulcea, marţi şi vineri, respectiv Frankfurt–Tulcea, duminică”, se arată într-un comunicat al companiei.

    “Începând de astăzi, 16 mai, operăm zboruri înspre şi dinspre Delta Dunării. Am găsit multă deschidere din partea oficialităţilor din Tulcea şi credem că prin zborul Otopeni – Tulcea, vom contribui la a aduce turiştii străini mult mai aproape de Deltă. De altfel, accesul atât către Deltă cât şi către litoral va fi mult facilitat şi pentru turiştii români din vestul ţării datorită legăturii Timişoara – Otopeni – Tulcea, cu posibilitate de transfer către Constanţa. Ori, din cauza distanţei de până la 16 – 18 ore cu trenul din vestul ţării până la litoralul românesc, turiştii alegeau destinaţii din vest, mai accesibile”, subliniază Cătălin Buţu, directorul executiv al companiei.

    Fly România este un brand al Ten Airways, o companie aeriană cu capital românesc, care şi-a început activitatea în 2010. Până în prezent, a operat în sistem charter şi wet lease, ceea ce presupune închirierea aeronavei cu tot cu echipaj şi celelalte servicii pentru a opera în numele unei alte companii Fly România operează zboruri sub brandul propriu începând din luna mai 2014.

    Nicio companie aeriană nu zbura până în prezent în mod regulat pe acea pistă, păzită straşnic din zori şi până în seară de cei 45 de angajaţi. Niciunul din cei 45 nu putea explica de ce aeroportul se numeşte internaţional. Sau măcar aeroport. Citiţi aici povestea aeroportului de la Tulcea, publicată în Business Magazin în vara anului 2013.

    Constantin Albu este din 1995 directorul aeroportului de la Tulcea. El stă de aproape 20 de ani în fotoliul de director, asta deşi în 2012 au zburat la şi de la Tulcea 378 de pasageri, potrivit informaţiilor furnizate de directorul economic Mirela Corobană. Asta înseamnă în medie un pasager pe zi. Vina este, evident, în altă parte. Albu spune că în perioada 2008-2012 aeroportul nu a beneficiat de fonduri pentru investiţii noi sau în curs de finalizare, iar acest lucru are repercusiuni în prezent. „Nu am putut începe operarea cu companii ce doreau să aibă baza pe aeroportul Tulcea din cauza platformei prea mici de îmbarcare-debarcare sau cu companii care aveau ca reglementări ale autorităţii aeronautice de care aparţineau ca lăţimea pistei să fie de 45 de metri şi nu de 30 cât are în prezent“, spune directorul. Pentru viitor, se are în vedere modernizarea şi extinderea pistei de aterizare-decolare, precum şi dublarea platformei de îmbarcare-debarcare, însă planul abia acum se pune pe hârtie: „Se lucrează la scrierea unei cereri de finanţare pentru accesare de fonduri europene“.

    Aflaţi care sunt celelalte aeroporturi falimentare din România.

  • Ratingul de ţară al României, îmbunătăţit de agenţia S&P în categoria recomandată investitorilor

    “România face progrese în reducerea îndatorării externe. În plus, consolidarea fiscală şi stabilitatea sectorului financiar sunt în continuare pe drumul cel bun”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

    Ratingul pentru împrumuturi în valută şi monedă locală pe termen lung al României a fost revizuit pozitiv de la “BB+”, cea mai ridicată treaptă din “junk”, la “BBB-“, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor.

    Calificativul pentru împrumuturi pe termen scurt a fost urcat de la “B” la “A-3”.

    Perspectiva ratingurilor pe termen lung este stabilă, reflectând un echilibru între probabilitatea ca programele fiscale şi de reformă să depăşească aşteptările S&P şi posibilitatea reapariţiei unor dezechilibre externe, notează agenţia de rating.

    S&P era singura dintre cele trei mari agenţii de rating, incluzând Fitch şi Moody’s, care evalua România cu rating din categoria “junk”.

  • În 2014 se vor finaliza cele mai puţine mall-uri din ultimii nouă ani

     “Două centre comerciale sunt previzionate a fi inaugurate până la finalul anului, ambele dezvoltate de către fondul de investiţii sud-african NEPI, respectiv Vulcan Value Center (35.000 mp) în partea de sud-vest a Bucureştiului şi Shopping City Târgu Jiu (27.000 mp) în Târgu Jiu. În consecinţă oferta care va fi livrată în 2014 în România va atinge cel mai scăzut nivel de după 2005”, se arată în cel mai recent raport al companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

    Peste 890.000 mp (aproape 54%) din stocul total se afla în Bucureşti, iar la acesta se vor adăuga încă 150.000 mp, reprezentând volumul livrărilor programate pentru anul viitor, în special în zonele în care nu existau centre comerciale majore. Tot pentru 2015, stocul naţional va mai creşte cu 45.000 mp construiţi în Braşov, unul din cele mai mari oraşe din ţară fără o schemă de retail dominantă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE

     Polonia, cu 3,5% a consemnat a doua mare rată de creştere în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2013, urmată de Ungaria, cu 3,2%, şi Marea Britanie, cu 3,1%.

    Cele mai mari rate de contracţie a fost consemnate în Cipru, de 4,1%, Estonia, de 1,5%, şi Grecia, de 1,1%.

    Dintre cele 28 de state membre UE, 15 au consemnat o evoluţie anuală pozitivă a PIB în primul trimestru, şase au raportat contracţie, în timp ce Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia nu au transmis date către Eurostat.

    În zona euro, PIB a avansat cu 0,9%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DPD România a încheiat trimestrul I cu 17,6 milioane lei, în creştere cu 14%

    Volumul coletelor expediate de către DPD în primul trimestru a depăşit, astfel, un milion, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, când compania a livrat circa 840.000 de colete.

    Creşterea volumelor a fost generată, pe de o parte, de clienţii tradiţionali DPD care au avut volume mai mari, dar şi de evoluţia foarte bună a comerţului electronic, cu precădere în săptămâna Paştelui, când DPD a livrat cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    “Ne-am concentrat pe îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor de livrare externă, dar şi pe consolidarea poziţiei de partener de încredere al retailului online, iar rezultatele nu au întârziat să apară”, declară Lucian Aldescu, CEO DPD România.

    DPD România a încheiat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 14,5 milioane euro, în creştere cu 40% faţă de cea realizată în 2012.

  • România a înregistrat în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE

    Polonia, cu 3,5% a consemnat a doua mare rată de creştere în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2013, urmată de Ungaria, cu 3,2%, şi Marea Britanie, cu 3,1%.

    Cele mai mari rate de contracţie a fost consemnate în Cipru, de 4,1%, Estonia, de 1,5%, şi Grecia, de 1,1%.

    Dintre cele 28 de state membre UE, 15 au consemnat o evoluţie anuală pozitivă a PIB în primul trimestru, şase au raportat contracţie, în timp ce Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia nu au transmis date către Eurostat.

    În zona euro, PIB a avansat cu 0,9%.

    Germania, cea mai mare economie din zona euro a înregistrat un avans de 2,3% faţă de acelaşi trimestru al anului precedent, în timp ce Franţa, a doua ca mărime, a crescut cu 0,8%. În Italia, PIB a scăzut cu 0,5%, iar în Spania a avansat cu 0,6%.

    Raportat la trimestrul al patrulea, România a înregistrat în primele trei luni ale anului o rată de creştere a PIB de 0,1%, inferioară mediei UE de 0,3%.

    Polonia şi Ungaria, cu rate de 1,1%, urmate de Marea Britanie şi Germania cu câte 0,8% au consemnat cele mai mari creşteri din UE raportate la perioada similară a anului trecut. Cele mai puternice scăderi au fost raportate de Olanda, de 1,4%, Estonia, de 1,2%, Cipru şi Portugalia, ambele cu rate de contracţie de 0,7%.

    De asemenea, economia Italiei s-a contractat în primul trimestru şi comparativ cu primele trei luni ale anului trecut, cu 0,1%, în timp ce Spania a obţinut un avans de 0,4%.

    În rândul statelor UE, 12 au avut o evoluţie pozitivă faţă de primul trimestru din 2013, în şase PIB a scăzut, în timp ce în Franţa şi Cehia a stagnat, iar Danemarca, Irlanda, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia, Suedia şi Grecia nu au transmis date.

    În zona euro, PIB a urcat cu 0,2% în primul trimestru, faţă de acelaşi interval din 2013.

  • Obligaţiunile României şi Ungariei, printre marii beneficiari ai ieşirilor de fonduri din Rusia

     Eurobondurile României şi Ungariei au generat pentru investitori randamente de 5%, respectiv 4,7%, de la incursiunea preşedintelui rus, Vladimir Putin, în regiunea Crimeea la începutul lunii martie. Chiar dacă obligaţiunile Rusiei au urcat în ultimele două săptămâni, se află încă în declin cu 0,6% în această perioadă, una dintre cele două ţări în scădere dintre cele 56 care intră în componenţa Bloomberg Dollar Emerging Market Sovereign Bond Index, potrivit Bloomberg.

    Recuperarea economică a Europei ajută ţările din Europa de Est să reducă deficitele şi să atragă cumpărători pentru obligaţiunile emise, în timp ce Rusia este afectată de cele mai grave ieşiri de capital începând din 2008, cauzate de conflictul cu Ucraina.

    România şi Ungaria au înregistrat în 2013 cea mai bună situaţie a contului curent de până acum şi sunt astfel mai bine poziţionate pentru a rezista unor turbulenţe la nivel internaţional, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cegedim: Piaţa farmaceutică românească a scăzut cu 4% în primul trimestru, la 669 milioane euro

     “Evoluţia din trimestrul 1 a fost din nou sub aşteptări, pe fondul unei ierni mai calde decât de obicei, ceea ce a dus la scăderea pieţei, atât la nivelul ultimului trimestru, cât şi la nivelul ultimelor 12 luni. Pentru anul 2014, în condiţiile în care lista de medicamente compensate nu a fost actualizată, revizuim prognoza anuală, de la creştere de +2,7% la uşoară scădere, de -0,3% în lei”, a declarat, într-un comunicat, Petru Crăciun, director general Cegedim Romania.

    În lei, scăderea din primul trimestru a fost de 1,5%, la 3 miliarde lei.

    În perioada analizată, retailul a scăzut cu 3,9%, la 580,6 milioane euro, iar canalul spital cu 4,9%, la 88,2 milioane euro. În lei, scăderile au fost de 1,3% pentru farmacii şi de 2,3% pentru spitale.

    Pe segmente, medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins o valoare de 2,12 miliarde lei (471,7 milioane euro), în scădere cu 2,2%, iar cele fără prescripţie (OTC) s-au situat la 490 milioane lei (109 milioane euro), în creştere cu 2,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăriceanu: România nu are niciun proiect naţional şi funcţionează ca o frunză în vânt

     Tăriceanu a precizat că, în viziunea sa, reaşezarea economică a României post-criză trebuie făcută în interiorul unui proiect naţional, el arătând că acest nou proiect naţional trebuie să aibă preponderenţă economică.

    “România a avut până în prezent două mari proiecte naţionale – intrarea în NATO şi intrarea în UE. De ceva vreme, eu, cel puţin, consider că România nu are niciun fel de proiect naţional şi funcţionează mai degrabă ca o frunză în vânt: vine FMI, spune ceva, face ce spune FMI; pleacă FMI, face altceva. Dar, în orice caz, e aşa, un fel de mişcare mai degrabă aş califica-o drept haotică”, a spus Tăriceanu.

    El a arătat că, în opinia sa, România are nevoie de un proiect naţional în interiorul unei viziuni pe termen lung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro