BusinessMagazin

Tag: romania

  • Veniturile Vodafone România au stagnat la aproape 704 milioane euro în anul fiscal 2013-2014

     Fără impactul scăderii tarifelor de interconectare, veniturile din servicii pentru anul financiar 2013-2014 au crescut organic cu 2%.

    Raportarea în bază organică reflectă evoluţia comparabilă, atât din privinţa impactului fuziunilor şi achiziţiilor, cât şi a efectului de curs valutar.

    Veniturile din servicii pentru trimestrul încheiat la 31 martie 2014 au fost de 173,6 de milioane de euro, în creştere cu 3,8%, în bază organică, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Veniturile totale pentru întregul an financiar s-au situat la 748,5 milioane de euro, în scădere cu 2,2%, în bază organică, faţă de anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Biden: SUA pot ajuta România să-şi reducă dependenţa de petrolul şi gazele ruseşti

     “Rusia nu ar trebui să poată să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor săi”, a precizat Biden, adăugând că Washingtonul poate ajuta ţările europene, inclusiv România, să-şi reducă dependenţa de petrolul şi gazele ruseşti.

    “Securitatea şi stabilitatea acestei regiuni depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei. O aprovizionare mai stabilă şi mai sigură a Europei cu energie va echivala cu o lume şi o economie mondială mai stabile şi mai sigure”, a spus Joe Biden.

    Acesta se declară de acord cu vocile din Europa care susţin că este timpul ca securitatea energetică să devină următorul capitol al proiectului european de integrare şi extindere a pieţei care a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. “Făcut aşa cum trebuie, acest lucru ar schimba situaţia în Europa. Iar Statele Unite sunt pregătite să continue să ajute. De mult timp, SUA susţin eforturile din cadrul UE de a diversifica sursele energetice, de a crea pieţe de energie mai flexibile şi de a spori eficienţa energetică, astfel încât nicio ţară să nu poată folosi sursele de energie ca arme politice”, a susţinut oficialul american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV MEDIAFAX – Joe Biden: Sprijinul României va avea un rol cheie pentru refacerea stabilităţii Ucrainei şi aderarea la UE a Moldovei

    Biden a declarat că vizita sa la Bucureşti reprezintă o ocazie de a mulţumi conducerii României, armatei române şi publicului român pentru tot ce a făcut această ţară pentru a susţine NATO, dar şi pentru a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA faţă de apărarea colectivă a aliaţilor săi europeni.

    Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă “mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.

    Biden a precizat că, în ultimele săptămâni, SUA şi alţi aliaţi NATO au luat o serie de măsuri pentru a consolida prezenţa militară în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România.

    Totodată, Biden a afirmat că este vital ca toţi aliaţii NATO să împartă “mai bine responsabilitatea şi să investească din nou în capacităţile militare şi antrenamente”, astfel încât Alianţa Nord-Atlantică să rămână o forţă de descurajare credibilă şi eficientă.

    În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, vicepreşedintele SUA a recunoscut că România a înregistrat progrese reale, dar a avertizat că mai sunt lucruri de făcut, iar SUA vor susţine eforturile Bucureştiului de a rămâne “pe drumul cel bun”.

    Referitor la securitatea şi stabilitatea regiunii, vicepreşedintele SUA a declarat că acestea depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei, întrucât Rusia nu ar mai putea să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor. În acest sens, Biden a mai precizat că SUA colaborează cu ţări din Europa, precum România, pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze.

    Prezentăm integral interviul acordat de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, agenţiei de presă MEDIAFAX:

    Reporter: Întâi a venit în România adjunctul secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia, Victoria Nuland, apoi adjunctul asistent al secretarului de stat, Hoyt Yee, acum dumneavoastră, vicepreşedintele SUA, urmează secretarul apărării, Chuck Hagel. Care este importanţa acestor vizite pentru România în acest context regional? Care este importanţa lor pentru relaţiile SUA-România?

    Joe Biden: Cred că exprimă în mod incontestabil faptul că România este importantă pentru America. România contează ca partener militar în Irak, în Afganistan. Contează ca aliat situat la mai puţin de 450 de km de agresiunea rusească din Crimeea. România contează ca democraţie de succes pe calea către o Europă unită, liberă şi paşnică. Aceste vizite sunt dovezi ale seriozităţii noastre ca aliaţi şi prieteni.

    Acest lucru nu este deloc surprinzător. În urmă cu 10 ani, în calitate de membru al Senatului SUA, am fost un puternic susţinător al integrării României în NATO. Alegerile pe care le-a făcut România de atunci până acum au demonstrat că am avut dreptate. Atunci când am avut nevoie cel mai mult, România s-a dovedit a fi unul dintre cei mai fermi aliaţi ai noştri. Vizita mea la Bucureşti este o oportunitate de a mulţumi din nou conducerii României, armatei române şi publicului român pentru tot ce a făcut această ţară pentru a susţine alianţa noastră şi pentru contribuţia la securitatea comună. Este, de asemenea, o oportunitate de a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA faţă de apărarea colectivă a aliaţilor săi europeni. Este şi o oportunitate de a consolida relaţia noastră, explorând noi modalităţi de a spori schimburile comerciale dintre economiile noastre şi de a ne reconfirma angajamentul de a consolida instituţiile democratice din întreaga regiune.

    Românii se află acum într-o zonă mai dificilă. Împărtăşim preocuparea României cu privire la evenimentele din Ucraina şi am condamnat împreună intervenţia militară ilegală a Rusiei şi ocuparea Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene să refacă stabilitatea ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor ţării vecine, Moldova, de a deveni membru UE.

    Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA îşi doresc ca România să fie o democraţie puternică, stabilă, prosperă, un partener strategic şi aliat NATO mai puternic decât oricând şi un model pentru ţările din regiune.

    Reporter: Autorităţile române, inclusiv ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, aşteaptă o prezenţă militară mai numeroasă în România. Care este părerea dumneavoastră în această privinţă?

    Joe Biden: Întâi de toate, permiteţi-mi ca în numele preşedintelui SUA şi al poporului american să-mi exprim recunoştinţa faţă de România pentru că ne-a permis să folosim baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK) drept centru logistic de tranzit pentru personalul şi echipamentul transportat din şi spre Afganistan, precum şi pentru că a salutat amplasarea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA ca parte a Abordării Europene Adaptive în Etape ca parte a apărării antirachetă a NATO.

    În al doilea rând, preocuparea României cu privire la apărarea şi securitatea sa este de înţeles. Intervenţia militară ilegală a Rusiei din Ucraina şi continuarea încălcării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către aceasta evidenţiază cât de important este să ne asigurăm că aliaţii au încredere în angajamentele exprimate în Articolul 5 al Tratatului NATO. În parte, scopul vizitei mele este să subliniez angajamentul de neclintit al SUA faţă de garanţiile de apărare colectivă a ţărilor din Europa. În ultimele săptămâni, SUA şi alţi aliaţi NATO au luat o serie de măsuri pentru a consolida prezenţa noastră militară în România şi în Europa Centrală şi de Est. În prezent, infanteriştii marini americani care fac parte din Forţa Rotaţională a Mării Negre (Black Sea Rotational Force), o forţă care include 250 de infanterişti marini şi marinari de la Baza Aeriană MK desfăşoară în România exerciţii cu soldaţi români pentru creşterea interoperabilităţii şi asigurarea nivelului de pregătire.

    SUA au dislocat resurse aeriene, terestre şi marine suplimentare. De exemplu, Statele Unite au suplimentat numărul de avioane F-16 din detaşamentul de antrenament aerian din Polonia, iar numărul de avioane F-15 cu care contribuim la misiunea NATO de patrulare a ţărilor baltice a crescut de peste două ori. SUA şi-au amplificat prezenţa maritimă prin rotaţia în Marea Neagră a trei nave, USS Truxtun, USS Donald Cook şi USS Taylor, care au vizitat porturile şi au desfăşurat exerciţii de pregătire cu Marina Română şi alte forţe regionale. Marina SUA este şi ea prezentă în mod curent în Marea Neagră şi ne aşteptăm ca această prezenţă să continue. La sol, am dislocat patru companii de paraşutişti din cadrul echipei de asalt a Brigăzii 173 Infanterie a Comandamentului Forţelor Terestre ale SUA din Europa de la Vicenza, Italia, în Polonia şi ţările baltice pentru a participa la antrenamente şi exerciţii comune. Vom continua să discutăm cu aliaţii noştri despre modalităţile de a extinde aceste activităţi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv la viitorul Summit NATO din Ţara Galilor, din luna septembrie.

    În acelaşi timp, pentru a ne asigura că NATO rămâne o forţă de descurajare credibilă şi eficientă, credem că este vital ca toţi aliaţii NATO să împartă mai bine responsabilitatea şi să investească din nou în capacităţile militare şi antrenamente.

    Reporter: La şapte ani de la intrarea în UE, România încă are probleme în lupta cu corupţia şi trimiterea politicienilor corupţi la închisoare. De ce sunt SUA şi UE atât de profund interesate de continuarea consolidării statului de drept, a justiţiei şi deschiderii economice a României şi a altor ţări din regiune?

    Joe Biden: Simplul adevăr este că susţinerea României în angajamentul său faţă de valorile democratice este esenţa parteneriatului nostru şi unul dintre fundamentele alianţei noastre. Ţările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. De la ultima mea vizită în România, în urmă cu cinci ani, s-au înregistrat progrese reale în România în ce priveşte consolidarea statului de drept şi tragerea la răspundere a demnitarilor pentru încrederea acordată lor de public. Dar mai sunt lucruri de făcut.

    Ştim că nu este întotdeauna uşor, iar Statele Unite susţin eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun. Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre economice să continue să se dezvolte şi să crească. Suntem direct interesaţi să vedem România prosperând. Democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili. Adjunctul Secretarului de Stat Victoria Nuland a spus foarte bine acest lucru în timpul recentei sale vizite la Bucureşti: “Statele Unite ale Americii vor cea mai puternică, cea mai nepătată şi democratică Românie cu putinţă să continue să fie marele nostru aliat aici, în Europa, şi în întreaga lume”.

    Reporter: Multe ţări europene, inclusiv România, sunt dependente de petrolul şi gazele ruseşti. Ar putea SUA să ajute ţările europene, inclusiv România, să reducă această dependenţă?

    Joe Biden: Putem, ar trebui şi facem acest lucru. Rusia nu ar trebui să poată să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor săi. Securitatea şi stabilitatea acestei regiuni depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei. O aprovizionare mai stabilă şi mai sigură a Europei cu energie va echivala cu o lume şi o economie mondială mai stabile şi mai sigure.

    Sunt de acord cu multe voci din Europa care au spus că este timpul să transformăm securitatea energetică în următorul capitol al proiectului european de integrare şi extindere a pieţei care a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Făcut aşa cum trebuie, acest lucru ar schimba situaţia în Europa. Iar Statele Unite sunt pregătite să continue să ajute. De mult timp, SUA susţin eforturile din cadrul UE de a diversifica sursele energetice, de a crea pieţe de energie mai flexibile şi de a spori eficienţa energetică, astfel încât nicio ţară să nu poată folosi sursele de energie ca arme politice. Prin intermediul Consiliului Energetic SUA-UE, facem eforturi să le oferim consumatorilor europeni variante de diversificare a surselor energetice. Am făcut mari eforturi pentru a face posibilă furnizarea de gaze din regiunea caspică în Europa, iar acest lucru este acum posibil. Colaborăm de asemenea cu ţări din Europa, precum România, pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze. De asemenea, vom continua să susţinem România, o ţară mai puţin dependentă de energia rusească pentru ca ea să joace un rol esenţial în integrarea şi interconectarea surselor de energie europene.

    În final, voi spune că SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA, pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Ştiu că lucrând împreună vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune.

  • Preşedinta Oracle, la întâlnirea cu Băsescu: Reprezentanţa în România, a patra la nivel global

     Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în timpul întâlnirii şeful statului a ţinut să aprecieze investiţiile companiei Oracle în România, care au transformat ţara noastră într-un hub global al companiei şi care, în prezent, creează în jur de 2.700 de locuri de muncă.

    Conform sursei citate, Safra Catz i-a mulţumit preşedintelui Băsescu pentru suportul continuu pe care l-a acordat companiei de la intrarea pe piaţa românească, dar şi pentru faptul că această afacere de succes a pornit de la invitaţia de a investi în dezvoltarea centrului operaţional din ţara noastră pe care preşedintele Traian Băsescu i-a adresat-o în anul 2005, în timpul vizitei oficiale pe care a făcut-o în SUA.

    “Preşedinta companiei Oracle, doamna Safra Catz, a vorbit şi despre faptul că reprezentanţa Oracle în România a ajuns să fie a patra cea mai importantă reprezentanţă a companiei la nivel global şi a doua din Europa, după cea din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exportul Dacia către Ucraina a încetinit. Producţia din Rusia nu depinde de componentele din România

     “Pentru situaţia politică suntem foarte îngrijoraţi. Ne uităm cu atenţie la piaţa auto din Ucraina”, a declarat luni Maure, răspunzând unei întrebări.

    Maşinile Dacia de pe piaţa ucraineană sunt fabricate în România şi vândute ulterior sub brand Renault.

    Dacia a livrat amul trecut 9.400 de unităţi către Ucraina, din totalul de 343.000 de autovehicule vândute.

    “Referitor la business-ul din Rusia, suntem destul de norocoşi, pentru că nivelul de integrare este destul de ridicat, în special la AvtoVAZ (uzina din Togliatti – n.r.), dar şi la Moscova (uzina Avtoframos – n.r.), din ce în ce mai mult. Nu ne bazăm foarte mult pe exporturile din Europa, din România către fabrica din Togliatti. Referitor la Moscova avem variante să livrăm componente fără să trecem prin Ucraina. Suntem capabili să continuăm operaţiunile în Rusia”, a spus Maure.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rapiţa se transformă într-o loterie de 250 de milioane de euro. “A fost întotdeauna un pariu riscant, indiferent de vreme”

    În urmă cu zece ani puţini fermieri vorbeau despre rapiţă, pentru că florile galbene apăreau în primăvară pe o suprafaţă infimă în comparaţie cu cea dedicată grâului sau orzului. Piaţa rapiţei a crescut de şapte ori şi a ajuns să însemne un sfert din producţia de seminţe oleaginoase. Totul se datorează creşterii preţurilor pe fondul cererii venite din industria energetică.

    O loterie de 250 de milioane de euro este acum miza cu care pot fi comparate afacerile cu rapiţă ale fermierilor locali. Planta oleaginoasă este un pariu extrem de riscant pentru fermieri, dar mirajul marjelor mari îi determină pe aceştia să se urce an de an în acest carusel. Seceta, îngheţul, dăunătorii, ploile excesive din primăvară sau chiar vântul puternic pot nărui chiar şi într-o singură zi toate speranţele de profit. În anii norocoşi, agricultorii fac din rapiţă profituri chiar şi 1.000 euro/hectar, duble faţă de grâu, dar câştigul se poate transforma într-o pierdere la fel de mare în alţi ani.

    „Rapiţa e întotdeauna un pariu riscant, indiferent de vreme„, spune Victor Chivu, fermier din Teleorman care are cultivate 390 de hectare de rapiţă. Toamna trecută fermierii au acoperit cu rapiţă în total 350.000 de hectare, de şapte ori mai mult decât acum zece ani, ceea ce înseamnă aproape un sfert din totalul însămânţat cu seminţe oleaginoase, categorie ce include floarea-soarelui şi soia. Piaţa este în creştere de trei ani, dar încă nu a revenit la vârfurile din 2009 şi 2010, atunci când suprafaţa a depăşit 500.000 de hectare.

    În ecuaţia producţiei de rapiţă aproape totul depinde de vreme având în vedere că cele mai mari riscuri apar pe parcursul iernii.

    Anul acesta, rapiţa a reuşit să depăşească momentele critice, pentru că iarna a fost blândă, şi se află în linie dreaptă pentru a umfla marjele de profit ale fermierilor. Se anunţă un an bun pentru rapiţă, iar prognozele din aprilie ale Comisiei Europene indică o recoltă totală de 700.000 de tone, ceea ce înseamnă încasări cumulate  de circa 230 de milioane de euro pentru producătorii care au mizat pe acest produs.

    În general, rapiţa este un produs de oportunitate pentru fermieri, o materie primă pe care preferă să o transforme imediat în cash şi pe care nu o stochează. Rapiţa se vinde de obicei cu livrare imediată, achizitorii intrând în fiecare vară într-o adevărată cursă pentru a prelua seminţele de la fermieri.

    Lupta se dă între procesatorii de seminţe şi traderii multinaţionali, iar interesele sunt divergente: primii aduc seminţele de rapiţă în fabrici şi le procesează pe liniile de producţie, iar traderii redirecţionează marfa către pieţe externe, cu precădere din Uniunea Europeană.

    În jocul rapiţei nimeni nu pierde: fermierii nu vând fără câştig, procesatorii câştigă din marjele realizate la transformarea seminţelor în ulei, iar traderii îşi pun de fiecare dată adaos atunci când livrează la export.

    Pentru fermieri, a planta rapiţă este asemănător cu a planta monezi, pentru că seminţele pot fi transformate rapid în lichidităţi. Acest lucru este posibil şi pentru că piaţa din România este una cheie în Uniunea Europeană, fiind pe locul al şaselea în funcţie de producţia estimată pentru această vară.

    Calculele agricultorilor sunt simple: costurile se ridică la 500 euro/hectar, iar, la o producţie de 3,5 tone la hectar, încasările pot ajunge la 1.300 euro, ceea ce înseamnă o marjă brută de profit de 60%, mult peste cea de la grâu sau orz.

    Elementele fundamentale ale pieţei europene a rapiţei rămân aproape neschimbate faţă de cele din sezonul anterior, cu o recoltă uşor peste 21 de milioane de tone pentru întreg blocul comunitar şi cu stocuri la final de sezon care se ridică la
    1 milion de tone. Aproape întreaga cantitate de rapiţă ajunge în cele din urmă în industrie, unde este transformată în ulei, folosit fie în industria alimentară, fie pentru biocombustibili.

    Susţinerea din viitor a preţurilor pentru rapiţă depinde în bună parte şi de direcţiile dictate de Bruxelles având în vedere că Uniunea subvenţionează utilizarea de biocombustibili în carburanţi. Strategia, menită să reducă gradul de poluare, a stârnit controverse puternice în condiţiile în care contestatarii politicii au argumentat că subvenţiile reduc suprafeţele dedicate producţiei de alimente şi le măresc pe cele pentru plante energetice. Dezbaterea este însă departe de finalizare, iar investitorii nu se avântă în continuare în această industrie.

    În acest context, preţurile pentru uleiul de rapiţă sunt estimate să coboare cu 18% în această vară faţă de perioada similară a anului precedent, potrivit estimărilor făcute în martie de FMI.

  • România a înregistrat în martie cea mai puternică accelerare din UE a lucrărilor din construcţii

     Pe poziţia a doua în funcţie de creşterea producţiei din construcţii s-a situat Slovenia, cu un avans de 8,9%, urmată de Italia, cu 1,9%.

    Cele mai mari scăderi au fost raportate de Portugalia, cu 3%, Olanda, cu 2,6%, şi Germania, cu 2,2%.

    În zona euro, declinul raportat la februarie s-a situat la 0,6%.

    Doar 15 dintre cele 28 de state membre au transmis către Eurostat date. În 6 dintre aceste ţări, lucrările din construcţii au crescut, iar în restul au scăzut.

    Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, producţia din construcţii din România a scăzut cu 0,7%, în timp ce în UE a urcat cu 5,3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Doi din trei români sunt îndatoraţi. Jumătate dintre ei cu peste 5.000 de lei

     “Două treimi dintre debitori au împrumutat bani de la bănci, iar 20% de la rude”, a declarat luni într-o conferinţă de presă antropologul Vintilă Mihăilescu, coordonatorul studiului.

    Peste 40% dintre români consideră că banii contează cât să aibă un trai decent, iar 21% spun că e bine să ai cât mai mulţi bani, iar cine nu recunoaşte acest lucru minte sau este ipocrit.

    Mai mult de o treime dintre respondenţi spun că îşi doresc să aibă mai mulţi bani decât au în prezent.

    “Când vine vorba de datorii, românii trăiesc mai multe emoţii decât polonezii, aceştia având o atitudine mai pragmatică”, a afirmat Iwona Slomska, membru al Consiliului de Administraţie al Grupului Kruk din Polonia, responsabilă de comunicare şi marketing.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rasmussen, la MAE: România este un partener de încredere al NATO

    “Vreau să mulţumesc României pentru sprijinul moral în cei 10 ani ca secretar general”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, la debutul întrevederii cu ministrul român de Externe, Titus Corlăţean. Secretarul general a precizat că îi face plăcere să viziteze din nou România şi Bucureştiul în contextul sărbătoririi a 10 ani de la aderarea României la NATO.

    “În această perioadă România a fost un aliat puternic. Suntem foarte recunoscători pentru contribuţia voastră în cadrul Alianţei”, a mai spus Rasmussen.

    Acesta s-a referit şi la problemele provocate de Rusia în ultima perioadă.

    La rândul său, ministrul de Externe i-a mulţumit oficialului NATO pentru sprijinul acordat României în toţi aceşti ani şi pentru “menţinerea coeziunii” Alianţei. Totodată, Titus Corlăţean a salutat “prezenţa românească puternică” din delegaţia lui Anders Fogh Rasmussen, care reprezintă şi ea “o contribuţie” a României la Alianţa Nord-Atlantică.

    De asemenea, şeful diplomaţiei i-a spus secretarului general că România este “un partener de nădejde” al Alianţei. Din delegaţia cu care Rasmussen a venit la Bucureşti fac parte purtătorul de cuvânt Oana Lungescu, asistentul secretarului general NATO pentru riscuri de securitate emergente Sorin Ducaru şi Mirela Maghiar, director adjunct de cabinet.

    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a întâlnit, vineri dimineaţă, la MApN, cu premierul Victor Ponta, cu ministrul Apărării, Mircea Duşa şi cu ministrul de Interne, Gabriel Oprea.

    Oficialul NATO va fi primit, tot vineri, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Băsescu.

  • România, printre puţinele pieţe auto din UE în scădere în aprilie. Dacia, cel mai puternic avans

    Cererea pentru autoturisme noi a crescut la nivel european pentru a opta lună consecutiv în aprilie, cu un avans al vânzărilor de 4,6%, la 1,09 milioane de maşini, arată datele publicate vineri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    Alături de România, doar alte patru ţări din cele 28 de state membre UE au consemnat scăderi în luna aprilie. Cel mai vizibil recul a avut loc în Olanda, de 6,3%, urmată de România, cu 5,9%, Finlanda, cu 5,6%, Austria, cu 5,1%, şi Germania, cu 3,6%.

    În martie, piaţa auto din România a înregistrat a treia creştere din UE, de 37,7%, la aproape 4.600 automobile.

    Portugalia a raportat cea mai mare rată de creştere a vânzărilor în aprilie, de 53%, la 12.314 maşini, urmată de Lituania, cu 36%, la 1.418 unităţi.

    Germania a fost singura dintre marile pieţe auto din UE în scădere. Toate celelalte pieţe europene mari au contribuit la expansiunea vânzărilor la nivelul UE. Astfel, Spania a consemnat un avans de 28,7%, Marea Britanie a crescut cu 8,2%, Franţa cu 5,8%, iar Italia cu 1,9%.

    În primele patru luni, piaţa auto din România se află în urcare cu 10,9%, la 18.277 unităţi, uşor peste rata de creştere a UE, de 7,4%, la 4,34 milioane de unităţi.

    Dacia a consemnat în aprilie, din nou, cea mai puternică rată de creştere dintre mărcile cu volum ridicat al vânzărilor din UE.

    Avansul Dacia, de 34,6%, a fost depăşit în aprilie doar de Jepp, în urcare cu 51%, la 2.420 de maşini, şi Lexus, cu o creştere de 38,6%, la 1.964 autoturisme.

    Grupul francez Renault, care deţine marca Dacia, a înregistrat o creştere a vânzărilor de 16,1% în aprilie, la 107.651 maşini. Renault este al treilea mare producător auto din Europa.

    Cel mai mare producător auto european, grupul german Volkswagen, a obţinut o creştere de 4,4%, la 287.962 maşini, în timp ce PSA Peugeot Citroen, pe locul al doilea, a avansat cu 5,2%, la 122.265 unităţi.

    În primele patru luni ale anului, înmatriculările Dacia a avut, de asemenea, cea mai rapidă creştere în rândul mărcilor pe piaţa UE, de 40,4%, la 123.954 unităţi.