BusinessMagazin

Tag: romania

  • Opinie Indira Crasnea, Mediafax: “God bless România!” şi aveţi grijă la oamenii răi

    INDIRA CRASNEA este redactor-şef adjunct al Mediafax.

    La acest timp, Joseph “Joe” Biden, vicepreşedinte al SUA, se află în Cipru şi la Bucureşti se citeşte o moţiune de cenzură la adresa guvernului Ponta, iar păzitorii Constituţiei i-au dat liber preşedintelui Băsescu să se afişeze pe plajă în tricou cu mărul ispitei populare. Este o dovadă că zilele nu seamănă între ele şi lumea se mişcă atât de repede, încât într-o viaţă trăim de fapt mai multe.

    Nu ştiu cât de adânci vor fi urmele trecerii pe la Bucureşti ale vicepreşedintelui SUA. Ar trebui să fie, pentru că mesajele sale au fost concise, dincolo de solemnitatea şi limbajul instituţional obligatorii trimisului de soi al unei superputeri.

    În discursul de “la revedere, dar suntem cu ochii pe voi!”, susţinut la sediul Preşedinţiei, în faţa unui auditoriu atent ales şi care îi avea în primul rând pe apărătorii legii şi directorii intelligence-ului românesc, vicepreşedintele Biden a pronunţat de atâtea ori cuvântul “corupţie”, încât a părut că vorbeşte în faţa oamenilor unei orânduiri sud-americane turbulente, nicidecum ale unei ţări din inima Europei şi membră de mare nădejde a Alianţei Nord-Atlantice. De fapt, în bunul stil american, vorbele lui Biden au fost pentru urechile marelui public. Un îndemn repetat obsedant, aproape ultimativ: fiţi corecţi şi luptaţi pentru asta ca pentru un aer curat!

    Vicepreşedintele Biden nu a pus la îndoială democraţia românească, dar a spus înţelept că aceasta este un lung drum pe care tot trebuie să mergem şi în niciun caz să o luăm îndărăt. Şi pentru un asemenea drum, de la care nu trebuie să ne abatem, avem nevoie de păzitori de felul judecătorilor fără frică, poliţiştilor curajoşi şi procurorilor care muncesc până cad sub masă. Este enumerarea lui Biden.

    Rezultatul ar trebui să fie o ţară sigură. După tonul lui Biden, ar trebui să fie şi mai mult: un spaţiu aseptic, aproape ideal. Greu de atins! Oricum, vicepreşedintele SUA ne-a lăsat această temă de rezolvat.

    Având în vedere frământările din jurul nostru, vicepreşedintele Biden şi-a împărţit inima şi vorbele între dreptate şi arme. Neprecupeţindu-şi – pe bună dreptate .afecţiunea pentru românii curajoşi în uniforme. De altfel, înainte de toate, primul său drum a fost la o bază militară. Unde Biden a spus cuvinte bine alese şi simţite, iar ministrul apărării, Mircea Duşa, a reuşit să fie doar un provincial timorat. Diferenţa vizibilă de prestanţă dintre cei doi a fost aproape comică.

    Pentru că armele şi justiţia nu sunt îndeajuns ca şi certitudini, înaltul sol american a vorbit şi de resurse, în speţă de resursele energetice care ne fac dependenţi de maica Rusie cea rea. Şi a lăsat să se înţeleagă că SUA ne poate ajuta să scăpăm de aceste lanţuri.

    Nu în ultimul rând, incursiunea vicepreşedintelui american a fost un tonic binevenit şi binemeritat pentru Traian Băsescu, un preşedinte aflat la sfârşit de mandat şi pentru care viitorul nu arată prea roz. Ca şi în cazul soldaţilor plini de curaj, Joseph “Joe” Biden nu a făcut economie la vorbele şi gesturile de inimă, adresate unui Traian Băsescu care părea marcat de o suferinţă ascunsă şi îmbătrânit cu acceleraţie.

    Ce a lăsat în urmă trecerea prin România a vicepreşedintelui american? Mesajele, care vor fi folosite acerb ca arme politice tăioase sau care vor fi îngropate deliberat în uitare.

    O marcare pregnantă a teritoriului, impusă de contextul extern dătător de mari dureri de cap. Impresia că aici este tărâmul unde fără dubiu ultimul cuvânt îl au marii noştri aliaţi de peste ocean. Şi că România este ultima frontieră. Dincolo de această linie este fragila Moldova şi mai încolo încep haosul şi ameninţarea permanentă.

    Pentru “agenţiile de aplicare a legii”, cum le place americanilor să spună, vizita şi semnalele transmise de vicepreşedintele Biden au fost o mare întărire a moralului şi un brânci înainte. De altfel, taman înainte ca Joseph “Joe” Biden să calce, din nou, pe pământ românesc, procurorii au înhăţat dintr-o lovitură o marfă de soi: patru judecători. După ce vicepreşedintele a plecat a fost înhăţată o altă marfă de soi: miliardarul Adamescu.

    Altfel, dincolo de graniţă zaverele îşi urmează neabătut cursul. Ucraina rămâne sfâşiată de un război ciudat, Rusia îşi vede netulburată de ale sale, delimitarea lumilor continuă, prin apariţia noului Război Rece.

    Va dobândi România un alt rol în toate aceste tulburări de durată? Probabil. Datorită conjuncturii, nu pentru că am demonstrat ceva în ograda noastră sau pentru că ne-am spus, prin forţe proprii, cuvântul influent în afară. Suntem în continuare, din veşnice motive, problematici, iar rezolvările nu se pot servi “par avion”.

    Este vreun regret după vizita vicepreşedintelui SUA? Da. Acela ca domnul Biden a făcut de atâtea ori trimitere la corupţie, încât a părut că se adresează unei naţii de copii răi. Şi acela că nu a venit preşedintele Obama. Care ne-a ocolit elegant, alegând Varşovia.

    Dar poate, pentru noi, este suficient simpaticul Joseph “Joe” Biden.

  • Dana Gruia Dufaut, la BM Storytellers: Când a fost vorba să-mi aleg profesia, am zis foarte hotărât “eu vreau să fiu avocat!”

    Iată discursul Danei Gruia Dufaut la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    2006 a fost pentru mine un an foarte important, deoarece am primit din mâinile domnului ambasador al Franţei o medalie – Ordinul Naţional al Meritului în grad de cavaler. De ce am primit eu această medalie? Sunt născută în România, însă crescută în Franţa. Am făcut în Franţa liceul şi Facultatea de drept şi am intrat în baroul din Paris în 1987. Dat fiind că părinţii mei au plecat din România când eram copil, România era pentru mine o ţară interzisă.

    După decembrie 1989, tatăl meu a vrut neapărat să ne întoarcem, aşa că mi-am luat o săptămână de concediu şi am străbătut Europa, în februarie 1990, cu maşina. Am trecut atunci prin Iugoslavia (încă se putea şi drumul era foarte bun) şi am ajuns în Bucureşti la sfârşitul lunii, când se vindeau în piaţă mărţişoare cu Petre Roman. Imaginile au fost un pic şocante pentru mine; când eşti copil totul este plăcut, aveam amintiri foarte frumoase din România. La 30 de ani am găsit o ţară tristă, dar în acelaşi timp am simţit că este o ţară cu potenţial.

    Tatăl meu a fost în anii ’70 un avocat de renume în România, iar bunicul meu, Andrei Rădulescu, a fost ultimul preşedinte al Curţii de Casaţie din România înainte de sosirea comuniştilor. Dreptul era ceva bine ancorat în familie mea. Când a trebuit să aleg, la 18 ani, o facultate, ştiam că una dintre opţiunile părinţilor mei ar fi fost să fiu medic, deoarece în România medicii aveau mai multe şanse să treacă frontiera decât un avocat ale cărui diplome nu erau recunoscute în afara ţării.

    Când a fost vorba să-mi aleg profesia eu, care nu înţelesesem de ce părinţii mei ţineau neapărat să fiu medic, am zis foarte hotărât “eu vreau să fiu avocat!”. Amândoi s-au uitat la mine şi au zis “care-i problema?”. “Păi nu spuneaţi voi că trebuie să fiu medic?”. “Da, dar asta era într-o altă viaţă, când trăiam în România, când era vorba ca eventual să poţi într-o zi să duci meseria în alte părţi şi diplomele să fie recunoscute”.

    În 1991 am deschis în România prima firmă, după care am lucrat un număr de ani buni pe legea societăţilor comerciale, care abia era implementată, cel puţin 100 de dosare pe privatizări. Ulterior a venit vremea să mă înscriu în Baroul Bucureşti, pentru că lucram cu societăţi franceze, dar pe teritoriul României. În 2002 am făcut făcut o teză de doctorat, mi s-au echivalat diplomele franceze, după care am putut să mă înscriu în Baroul Bucureşti ca avocat cu drepturi depline şi să deschid în 2002 cabinetul de avocatură care astăzi are 35 de persoane şi 15 avocaţi. Aventura României a continuat, pentru că m-a tras aţa înapoi.

    La sfârştul anilor ’90 eram fericită să mă întorc, deşi părinţii meu au făcut nişte eforturi când au plecat, la o vârstă înaintată, dar după aceea m-au înţeles că veneam într-o ţară plină de oportunităţi. Îmi amintesc că în 1990 erau 470 de avocaţi în Baroul Bucureşti, care erau nişte supravieţuitori. La vremea respectivă avocatul nu avea poziţia pe care o are astăzi, nu era o persoană respectată, era un auxiliar al justiţiei care lucra foarte mult drept civil, drept penal, iar dreptul comercial era monopol de stat. A fost o epocă interesantă, în care am adus în România mai multe companii franceze, iar în 1996 Ambasada Franţei m-a rugat să devin consilierul lor pe probleme economice. Aşa se face că zece ani mai târziu, în 2006, am avut onoarea să primesc această medalie.

  • Banca Mondială a aprobat un împrumut de 750 milioane euro pentru modernizarea finanţelor publice din România

     Conducerea BM a discutat şi Strategia de Parteneriat cu Ţara (Country Partnership Strategy – CPS) pentru România în perioada 2014-2017, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare internaţionale.

    Noua strategie, din care face parte împrumutul de 750 de milioane de euro, reprezintă cadrul de cooperare dintre BM şi Guvernul României în următorii patru ani.

    Împrumutul are maturitate de 18 ani şi perioadă de graţie de 17,5 ani.

    Seria de împrumuturi a BM sprijină măsurile esenţiale de reformă pentru consolidarea managementului datoriilor publice, creşterea calităţii cheltuielilor publice, şi îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor de stat şi a funcţionării pieţelor de capital, imobiliară şi a energiei, esenţiale pentru dezvoltarea sectorului privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină

    Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.

    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.

  • Câte magazine Penny Market se vor deschide în următorii doi ani

     “Piaţa de retail din România are în continuare un enorm potenţial pentru dezvoltare, dat fiind că ponderea numărului de magazine aferente comerţului modern pe cap de locuitor esta abia la 25% din media europeană”, a arătat într-un comunicat conducerea REWE România.

    Acesta, alături de rezultatele financiare pozitive de pe piaţa locală, sunt principalele motive pentru care România se află în focusul grupului Rewe şi în următorii ani.

    Astfel, în perioada 2014-2015, Rewe România urmează să deschidă între 35 şi 45 de noi unităţi Penny Market şi o a treia platformă logistică, în zona Moldovei, după cele două deja existente, în Turda, judeţul Cluj, şi Ştefăneştii de Jos, din judeţul Ilfov. Potrivit unor informaţii anterioare, investiţia într-un magazin este de circa două milioane euro din care jumătate reprezintă costul terenului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Panasonic a adus în România prima tabletă din lume cu ecran 4K

     Tableta este disponibilă în două versiuni, Performance şi Standard, potrivit gandul.info

    Versiunea UT-MA6 Performance rulează sistemul de operare Windows 8.1 Pro (există şi opţiunea Windows 7), are ecran cu diagonala de 20 inci (rezoluţie de 3.840 X 2.560 pixeli), procesor quad-core Intel Core i7 de 2,1 GHz, 16 GB memorie RAM, capacitate de stocare internă mde 256 GB (pe SSD, plus slot pentru card SDXC cu capacitate maximă de 64 GB), grafică Nvidia Quadro k1000M cu memorie VRAM de 2 GB, cameră principală de 5 MP (plus frontală de 0,9 MP) şi baterie de 4.770 mAh. Această versiune are o greutate de 2,54 kg şi o grosime de 12,5 mm. Preţul recomandat este de aproape 7.000 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul sesizează organele de urmărire penală pentru nereguli în programul “Schi pentru România”

     Neregulile au fost identificate de Corpul de Control la Autoritatea Naţională pentru Turism şi la un eşantion de administraţii locale, respectiv la Consiliul Judeţean Maramureş, Consiliul Judeţean Cluj, consiliile locale din Vulcan, Petroşani, Cavnic, Borşa, Predeal, Borsec şi Azuga.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Doi basarabeni fac în România peste 200.000 de euro din desene animate: “Ne simţim aici ca acasă”

    Industria de animaţie din România – altădată înfloritoare – este formată în prezent din câteva mici studiouri unde se realizează reclame TV pentru piaţa locală şi filme 3D pentru Occident. Va reuşi costul mic al producţiei în România să atragă proiecte sau lipsa de anvergură a pieţei va împovăra şi mai mult umerii pasionaţilor care încearcă să îşi construiască afaceri în domeniu?

    “NU VREM SĂ NE MUTĂM ÎN HOLLYWOOD, NE PLACE BUCUREŞTIUL ŞI NE SIMŢIM ACASĂ AICI”, SPUNE CU ACCENT MOLDOVENESC ANDREI BROVCENCO (24 DE ANI), TÂNĂRUL CARE CONDUCE ÎMPREUNĂ CU FRATELE SĂU, VASILE (33 DE ANI), STUDIOUL DE PRODUCŢIE VIDEO, ANIMAŢIE 3D ŞI VFX FRAMEBREED.

    În cadrul acestuia, zece oameni creează unele dintre cele mai cunoscute personaje animate din advertisingul autohton, dar şi din cel din afara graniţelor, cât şi efectele speciale ale unor filme cunoscute şi distribuite în toată lumea. Au reuşit să ajungă prin acestea la venituri de 235.000 de euro şi un profit de circa 90.000 de euro anul trecut, potrivit antreprenorilor.

    Cunoştinţele artistice ale lui Andrei, licenţiat în Regie de Film şi TV la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale„, şi cele tehnice ale lui Vasile Brovcenco, absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, au fost ingredientele necesare pentru ca hobby-ul celor doi să se transforme în afacere şi pentru ca cei doi să devină antreprenori: în timp ce Andrei Brovcenco se ocupă mai mult de partea de project management, fratele său este strategul şi organizează partea de comunicare.

    Şi-au dorit dintotdeauna să deschidă un astfel de studio în România, iar planurile lor s-au concretizat în 2009. Au început cu două calculatoare într-un apartament şi, timp de şase luni, în firmă au lucrat doar ei doi. Pentru că în România nu poate fi vorba încă de o comunitate a animatorilor, cei doi fraţi şi-au construit afacerea învăţând din greşeli: „La început nu aveam nici măcar program de lucru„, îşi aminteşte amuzat Andrei Brovcenco.

    Premiul Animation Reward obţinut în cadrul concursului internaţional organizat de forumul GCSociety, pentru un scurtmetraj ce are drept personaj principal un porc din metal care zboară pe bază de aburi într-o lume deşertică – the SteamPork -, a atras următoarele proiecte. Animaţia pentru spoturi ale Romprest, Pepsi şi magazinelor Plus au fost printre primele realizate pe piaţa locală.  Numărul de proiecte a crescut treptat şi se situează în prezent în jurul a circa două proiecte lunar, variind în funcţie de complexitatea acestora.

    Un proiect realizat pentru televiziunea americană Nickelodeon, spre exemplu, a avut nevoie de opt luni, perioadă în care toţi cei zece angajaţi au fost angrenaţi în acesta. Rezultatul – „SpongeBob Square Pants: The Great Jelly Rescue 4D„ – reprezintă prima interpretare 3D a unuia dintre cele mai cunoscute personaje de animaţie din Statele Unite ale Americii, difuzat până acum în 2D. Costurile realizării acestuia sunt confidenţiale, dar pot fi estimate la circa 300.000 de euro. Din vară, animaţia va putea fi văzută în parcuri tematice, acvarii şi grădini zoologice din întreaga lume. Acesta le-a adus şi o nominalizare la secţiunea pentru efecte speciale remarcabile din cadrul Visual Effects Society (VES) – un echivalent al premiilor Cannes pentru regie, potrivit lui Brovcenco.

    Hollywoodul nu se află la mare distanţă pe harta proiectelor moldovenilor. Mai mult de jumătate din proiectele Framebreed sunt destinate pieţelor străine: SUA (California), Italia, Franţa, Turcia, Anglia, Germania, Dubai sau Ucraina. Astfel, proiectele din România au reprezentat doar 40% din portofoliul Framebreed, cel mai mult volum de lucru fiind realizat în 2013 pentru Hollywood.

    Anul trecut, au lucrat şi la interfaţa digitală a „The Last Stand„, filmul care îi are ca vedete pe Arnold Schwarzenegger şi Forest Whitaker. Lansarea jocului interactiv Career-a-pult, prin care profesioniştii înregistraţi se bat în „profiluri profesionale„ cu colegii sau prietenii, le-a adus şi o colaborare cu LinkedIn.

    Cu publicul autohton interacţionează mai cu seamă datorită unor personaje precum castorul vesel din reclama Star, girafa răguşită din reclama pentru Faringosept sau suricatele călătoare din spoturile Christian Tour; precum şi personaje din spoturi pentru Granini, Orange (Karaoke), Romtelecom, Kandia Dulce. Cei doi colaborează cu agenţiile locale de publicitate pentru realizarea de reclame – printre acestea numărându-se Saatchi & Saatchi, McCann Erickson, Graffiti BBDO, Propaganda, NextAdvertising, pe baza unui portofoliu construit în ultimii cinci ani. Dacă la început companiile autohtone erau mai orientate spre acest tip de publicitate, în prezent străinii predomină în proiectele fraţilor: „Ei ştiu ce vor şi când ai un portofoliu care vinde ceea ce faci, nu este greu să lucrezi cu ei„.

  • Ponta l-a asigurat pe Biden că România va aloca 2% din PIB la cheltuieli de apărare “până în 2016”

     “Am discutat cu vicepreşedintele Biden hotărârea Guvernului de a-şi asuma toate implicaţiile poziţiei noastre. Securitate nu poate fi obţinută niciodată gratis şi investiţiile pe care Guvernul le-a mărit şi le va mări în continuare privind sistemul de apărare – şi există un acord şi un consens politic pentru ca, într-o perioadă scurtă, până în 2016, România să aloce 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare”, a spus Ponta.

    Anterior, la Cotroceni, vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că încurajează România să continue eforturile pentru a creşte bugetul apărării la 2% din PIB, aşa cum le-a suplimentat anul acesta, arătând că acest lucru este un pas înainte.

    Vineri, preşedintele Traian Băsescu a declarat că angajamentul Guvernului de creştere a alocărilor bugetare pentru MApN este un semn bun, dar poate că mai trebuie discutată “cadenţa”, pentru că “evenimentele nu aşteaptă şi măsurile trebuie luate rapid”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ericsson îşi extinde birourile din West Gate la 16.000 metri pătraţi

     Suprafaţa închiriată de Ericsson ajunge astfel la 16.000 de metri pătraţi, în timp ce perioada contractuală a fost prelungită până în anul 2019, potrivit unui comunicat al dezvoltatorului, deţinut de omul de afaceri Liviu Tudor.

    Ericsson România şi-a relocat activitatea în complexul de birouri West Gate în anul 2008, când a închiriat o suprafaţă de 4.000 de metri pătraţi. Compania s-a extins treptat în trei din cele cinci clădiri ale parcului de afaceri, iar cea mai recentă extindere va atrage după sine şi o consolidare a birourilor.

    Începând din toamna acestui an, Ericsson îşi va extinde cu 4.000 de metri pătraţi suprafaţa ocupată în West Gate, de la 12.000 la 16.000 de metri pătraţi, consolidându-şi activitatea în două clădiri, în care va ocupa în total şase etaje.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro