Tag: romania

  • Ce ar însemna căderea Greciei pentru România: euro se duce peste 5 lei, iar dobânzile se dublează

    “Este posibil să vedem o depreciere a leului de aproximativ 10-15% dacă în viitorul apropiat are loc o ieşire necontrolată a Greciei din zona euro, legăturile financiare deosebite pe care le avem cu această ţară urmând să producă un şoc nemaiîntâlnit”, afirmă Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank.
    Aceasta ar însemna un curs de 4,9-5,1 lei/euro faţă de un nivel de aproape 4,47 lei/euro în prezent, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra inflaţiei, dar şi asupra clienţilor cu credite în valută şi implicit a calităţii portofoliilor de credite ale băncilor.
    Pe de altă parte, deprecierea leului ar şi ajuta economia. “Este de menţionat că deprecierea leului ar putea conduce la o repoziţionare comercială a României, exporturile devenind mai competitive şi importurile mai scumpe. Totodată, cererea internă ar avea de suferit şi economia ar putea deveni exportator net, ceea ce ar fi un factor de stabilizare a cursului de schimb”, comentează Cătălina Molnar, economistul-şef al
    RBS Bank. Ea apreciază că o creştere cu 10% a cursului de schimb în cazul ieşirii Greciei din zona euro este un scenariu plauzibil, dar crede că nici o depreciere cu 20% a leului nu este imposibilă, chiar dacă ar fi “mai greu de materializat”.

    Pe de altă parte, există în piaţă opinii potrivit cărora şocul ieşirii din zona euro a Greciei va fi doar emoţional şi de scurtă durată, ceea ce va permite Băncii Naţionale să apere leul şi să împiedice o depreciere prea bruscă înainte ca tensiunile de pe piaţă să se calmeze.”Cred că ne-am hazarda să înaintăm anu­mite cifre privind creşterea cursului de schimb. Cu certitudine vor exista presiuni de depreciere, dar cât va fi această de­pre­ciere depinde de BNR şi de nivelul de curs pe care aceasta îşi va propune să-l apere. Cred că va fi un impact emoţional, dar ulte­rior lucrurile se vor calma”, crede Radu Cră­­ciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii.
    Economistul-şef al BRD, Florian Li­bo­cor, vede la rândul său o depreciere mai mică a leului, până la 4,7 lei/euro, şi spu­ne că şo­cul ieşirii Greciei din zona euro nu va fi unul direct asupra economiei ro­mâneşti şi va putea fi gestionat. Totodată, el consideră că deşi este un scenariu discutat la nivel ofi­cial, o ieşire a Greciei din zona euro nu este o opţiune dorită de liderii europeni. “Dacă luăm ca reper un nivel de 4,30 lei/euro şi asumăm un şoc de depreciere de circa 10%, atunci, matematic, cursul poate ajunge la un nivel uşor peste 4,7 lei/euro. Pâ­nă acolo însă mai există cel puţin un punct de rezistenţă. La nivel de sistem ban­car situaţia este solidă, bine capitalizată şi funcţională, iar băncile greceşti acoperă mai puţin de o cincime din sistem”, spune Li­bocor.

    Erste, care controlează cea mai mare bancă locală – BCR, menţine prognoza de curs la 4,4 lei/euro pentru decembrie 2012, însă precizează că acest nivel este condi­ţionat de rămânerea Greciei în zona euro. Austriecii nu riscă deocamdată să ima­gineze public scenarii legate de impactul pe Europa Centrală şi de Est a mult-discu­ta­tului “grexit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tinerilor de elită care au pus România pe harta lumii

    De când intri pe Google şi dai Enter, noi ştim tot ce se întâmplă de acolo până la nivel de bit în placa de reţea, cum pleacă semnalul electric, unde se duce, prin câte echipamente trece şi de ce se duce în stânga sau în dreapta. Asta ştim să facem.” Când eşti printre cei mai buni din lume la reţelistică e poate mai greu să-i explici omului de rând ce ştii să faci, dar explicaţia lui Liviu ar trebui să fie cât de cât clară. Când am hotărât să mă văd cu cei doi, i-am rugat telefonic să-şi noteze data, ora şi locul întâlnirii, fără să ţin cont că tehnologia e de fapt viaţa lor. Replica Luciei merită însă redată: “Nu am pe ce să notez şi lucrez mult mai bine şi rapid pe mail. Prefer varianta electronică”. Am înţeles repede de ce n-a mers propunerea cu scrisul pe hârtie, iar povestea celor doi, mult mai vii, realişti şi modeşti decât mi i-aş fi imaginat este una cu care sper să mă întâlnesc cât mai des. Ea are aproape 23 de ani, este din Buzău şi studiază Automatică şi Calculatoare, în an terminal.

    El are 29, e bucureştean, absolvent de electronică şi comunicaţii şi lucrează pentru o firmă de tehnică de calcul. Cei doi sunt instructori de CCNA (Cisco Certified Network Associate) – o certificare în reţelistică menită să le recunoască cunoştinţele de IT – despre care Lucia spune că observă că se apropie mai nou tot mai des şi fetele: “Te obişnuieşti să vezi filme cu băieţi tocilari, nu cu fete tocilare”. Pregătindu-se pentru obţinerea certificării CCNA au decis să-şi testeze cunoştinţele la un concurs pe o temă similară, NetRiders. “Eram în căutarea unui punct de plecare în care trebuia să învăţ pentru certificare. Nu ştiam de unde s-o iau şi mi-am zis <Concursul ăsta e o chestie bună, mă duc, răspund la nişte întrebări din reţelistică şi văd cât sunt de pregătit>”. Mai exact, Academy NetRiders e un concurs desfăşurat printr-o probă teoretică de 15 întrebări şi una practică în care concurenţilor li se cere să facă diverse configurări de reţele, ambele desfăşurate contra-timp.

    La nivel internaţional se înscriu anual circa 100.000 de oameni, iar 17 câştigători sunt desemnaţi la nivel mondial. După faza naţională, în care s-au stabilit cei mai buni patru concurenţi din România, a urmat etapa în care au concurat cu Europa, Africa şi Orientul Mijlociu, în total 164 de participanţi. În 2011 primele două locuri au fost ale României, Lucia fiind şi prima fată care câştigă vreodată un astfel de concurs: “Organizatorii au fost încântaţi pentru că de obicei fetele sunt discriminate pozitiv, adică prima fată după scor, indiferent de poziţia în clasament, primeşte oricum premiu. Acum n-a mai fost cazul”. Liviu adaugă că percepţia e că IT-ul e mai degrabă un domeniu pentru băieţi, însă admite că personal cunoaşte fete pe care le priveşte de jos în sus pentru că sunt extrem de competente. Sau, aşa cum îl completează Lucia, “toată ideea de calculator, definiţia maşinii de calcul, a pornit de la o femeie, iar primul router a fost conceput tocmai pentru ca doi îndrăgostiţi să comunice între ei”.

    Dincolo de premiu, bonusul obţinut de cei doi, alături de ceilalţi 15 câştigători, a fost o excursie în Silicon Valley. A fost prima oară pentru amândoi când ajungeau în Statele Unite. “Am fost în cele mai tari laboratoare, la care majoritatea angajaţilor nu au acces, iar cel mai tare m-a impresionat abilitatea americanilor de a se reprofila”, spune Lucia, dat fiind că mulţi dintre inginerii de acolo nu absolviseră neapărat o facultate cu profil tehnic, ci se reprofilaseră din alte industrii. “Şi în România cred că se poate, dar aici mentalitatea după ce termini facultatea e că trebuie să-ţi găseşti un loc de muncă în domeniu ca să lucrezi acolo toată viaţa. La ei nu e deloc aşa”, adaugă Liviu, pe care l-a surprins şi “liniştea zilei de mâine vizibilă pe feţele oamenilor de pe stradă”. După aceste cuvinte, întrebarea firească care i-ar veni oricui în minte, mizând şi pe competenţele lor, se referă la viitorul lor.

  • România rămâne în topul celor mai atractive 15 ţări pentru investiţii în energie regenerabilă

    “Indicele calculat de Ernst & Young pentru ultimele trei luni plasează România înaintea Poloniei şi Irlandei, cu care se afla la egalitate privind scorul energiilor eoliene în luna februarie. Mai mult, România se află aproape de ţări precum Spania, Suedia, Australia şi Japonia”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Indicele general, care include punctajele pentru toate categoriile de energie regenerabilă – eoliană, solară, geotermală şi biomasă – plasează astfel în continuare România între primele 15 ţări la nivel mondial privind atractivitatea pieţei. Conform celor mai recente date publice, producătorii de energie electrică din surse regenerabile au început deja să încaseze sume importante din partea statului român, ca urmare a cantităţilor livrate în primele patru luni ale acestui an, notează Ernst & Young.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România introduce taxa “Robin Hood” pentru companiile petroliere

    “Legea nu se va aplica în 2012, ci din 2013”, a afirmat Chiţoiu.

    Chiţoiu a mai spus că redevenţele pentru resursele naturale vor fi aduse la nivelul european.

    În 7 mai el spunea că Guvernul ar putea introduce un impozit pe veniturile excepţionale ale companiilor din domeniu şi că redevenţele la petrol şi gaze sunt prea mici.

    Redevenţele de petrol şi gaze, cuprinse între 3,5% şi 13% din producţie, sunt fixate din 2004 până în decembrie 2014. Aceste taxe au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România este printre ţările cu cea mai scumpă benzină din lume, în funcţie de puterea de cumpărare

    În România, preţul unui galon (circa patru litri) de benzină premium este de 6,59 dolari, notează Bloomberg, în timp ce venitul mediu zilnic este de 26 de dolari. Astfel, este necesar un sfert din venitul mediu zilnic pentru achiziţia a circa patru litri de benzină, potrivit analizei, care nu include ţările foarte sărace, cu un venit pe cap de locuitor sub patru dolari pe zi.

    În funcţie de preţul propriu-zis, România se află în partea a doua a clasamentului, pe locul 34. Ţinând cont, însă, şi de salarii, România se plasează în clasamentul denumit “suferinţă la pompă” pe locul al şaptelea în rândul celor 55 de state.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ford România a început producţia motorului EcoBoost la Fabrica de la Craiova

    Primul motor construit de Ford în România este cel pe benzină EcoBoost de 1,0 litri în trei cilindri, cu caracteristicile turbo şi injecţie directă. EcoBoost este cel mai mic motor pe benzină produs de Ford.

    Compania intenţionează să producă în fabrica de la Craiova şi de la Köln (Germania), până în 2015, 800.000 de motoare EcoBoost.

    Totodată, producţia de autovehicule echipate cu acest motor se va tripla, întrucât, susţin reprezentanţii Ford, acestea sunt puternice şi eficiente din punct de vedere al combustibilului. Astfel, dacă în 2011 se fabricau 141.000 de autovehicule echipate cu acest motor, în 2015 se va ajunge la aproximativ 480.000.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va deveni destinaţia preferată a turiştilor unguri

    “Majoritatea vizitatorilor vin să îşi vadă rudele de aici, dar numărul turiştilor fără rude în România continuă, de asemenea, să crească”, a declarat pentru cotidian Julia Soos, directoarea biroului din Cluj al agenţiei.

    Un program al Guvernului de la Budapesta de cofinanţare a excursiilor şcolare a cotribuit în mare măsură la această creştere, a precizat ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bulgaria intenţionează să construiască o autostradă între România şi Turcia

    Sofia s-a consultat deja, pentru acest proiect, cu investitori din Qatar, China şi Oman.

    Ministrul Afacerilor Externe din Qatar, Khaled al-Attiyah, declarase, în cursul unei vizite efectuate la Sofia săptămâna trecută, că ţara sa este interesată la participe la acest proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe acelaşi loc cu Republica Dominicană în clasamentul libertăţii presei

    Potrivit raportului dat publicităţii de Freedom House, care analizează situaţia libertăţii presei în 197 de ţări, în 2011, numai 66 de ţări au o presă liberă (33,5%), pe primele locuri situându-se Finlanda, Norvegia şi Suedia.

    În acelaşi timp, 72 de ţări (36,5%) au fost considerate ca având o presă parţial liberă anul trecut, România fiind inclusă între acestea şi ocupând locul 86 la nivel global, aceeaşi poziţie cu cea a Republicii Dominicane. Lor li se alătură Italia, Bulgaria, Serbia, Moldova, Ungaria, Muntenegru, Croaţia, Bosnia Herţegovina, Turcia, Egipt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chevron a acceptat desecratizarea contractelor din România

    El a precizat că Chevron a transmis miercuri Executivului acordul pentru desecretizarea documentelor.

    Surse oficiale afirmă, totodată, că în documentele care vor fi date publicităţii nu va fi anunţată şi cifra totală a investiţiilor ulterioare asumate de Chevron şi nici datele de contact ale reprezentanţilor companiei.

    În urmă cu două săptămâni Guvernul a transmis Chevron, prin intermediul ANRM, o scrisoare în care solicită companiei un acord scris pentru desecretizarea contractelor, partea română considerând că nu există elemente care pot fi supuse unui secret de stat.

    Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa.

    La sfârşitul lunii martie, Guvernul a aprobat trei acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Cevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele din judeţul Constanţa, respectiv Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti.

    Ctiti mai multe pe www.gandul.info