BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Grecia combate speculatiile care ii prezic iarasi o iesire iminenta din zona euro

    “Anumite canale media continua sa publice rapoarte alarmiste,
    care ne fac rau. Eu spun insa categoric ca suntem pe drumul cel bun
    spre redresare si ne vom onora promisiunile. Grecia este in
    siguranta”, a spus premierul, completat de ministrul de finante
    Giorgios Papaconstantinou, care a precizat ca in primele cinci luni
    ale anului, deficitul bugetar deja s-a redus cu 40% fata de cel din aceeasi
    perioada a anului trecut. “Urmaresc toate aceste zvonuri despre o
    iesire a noastra din zona euro. Sunt doar o gluma. Nimic mai mult”,
    declara ministrul de finante.

    Agentia Bloomberg a publicat miercuri un sondaj in randul a 1.001 abonati ai serviciului sau
    de informatii financiare, Bloomberg Professional, din care reiese
    ca 73% dintre ei considera probabila o intrare in incapacitate de
    plata a Greciei si 40% cred ca tara va iesi din zona euro. Pe
    locurile urmatoare ca probabilitate de default ar fi Portugalia,
    Argentina, Spania, Irlanda si Italia, tarile mentionate mai sus
    fiind considerate si candidate la parasirea zonei euro.

    Din lista de personalitati prezentate in sondaj, abonatii
    Bloomberg tind sa aiba o opinie mai buna despre oficialii americani
    (Barack Obama, Ben Bernanke, Paul Volcker) si mai putin favorabila
    despre cei europeni (Jean-Claude Trichet, David Cameron, Angela
    Merkel) ori despre premierul chinez Hu Jintao, insa 40% din cei
    chestionati cred ca pachetul de salvare a eurozonei propus de UE,
    de 750 de miliarde de euro, va salva zona euro, desi cateva state
    ar putea parasi uniunea monetara.

    Tot miercuri, o sursa de pe pietele financiare citata de
    Wall Street Journal a sustinut ca Grecia ar
    planui ca in iulie sa emita bonuri de tezaur in valoare de 4
    miliarde de euro, ca sa poata rostogoli datoriile pe termen scurt
    care vor ajunge atunci la scadenta si pe care nu le-ar putea
    plati.

    Ministrul de finante Papaconstantinou a declarat insa ca toti
    parametrii bugetului de austeritate sunt in grafic pentru
    obtinerea, in septembrie, a urmatoarei transe din pachetul de credite de
    110 miliarde de euro pus la dispozitie de UE si FMI.

    In acelasi timp, liderii de la Atena prospecteaza si alte surse
    de finantare cu care sa-si poata repune pe picioare economia.
    Premierul Papandreou pleaca azi in Libia, ca sa discute cu
    presedintele Muammer Gaddafi despre investitii libiene in Grecia,
    iar China e deja in curs de a deveni o sursa de investitii cu
    potential enorm pe termen lung. Compania chineza de transport naval
    Cosco, una dintre cele mai mari din lume, a preluat in aceasta
    saptamana controlul asupra unei parti din portul Pireu, unde
    intentioneaza sa investeasca 700 de milioane de dolari pentru modernizare,
    cu scopul de a-l transforma intr-un fel de “Rotterdam al Sudului”,
    un punct de oprire pentru produsele chinezesti in drum spre Europa
    si nordul Africii.

  • Un pas mic pentru pietele financiare, un salt urias pentru UE

    Ministrii de finante ai zonei euro (Eurogrupul), reuniti la
    Luxemburg, au convenit luni seara sa modifice regulile de
    functionare ale comunitatii, astfel incat sa previna crize de genul
    celei grecesti, unde lipsa de supraveghere a finantelor nationale
    de catre celelalte state si de catre Bruxelles a permis si
    falsificarea datelor, si depasirea grosolana a limitelor de deficit
    si de datorie publica. Mai recent, judecand dupa declaratiile
    oficialilor din Bulgaria si Ungaria, o astfel de supraveghere a
    devenit necesara si pentru tarile UE din afara zonei euro.

    “In fiecare primavara, planurile bugetare nationale vor fi
    prezentate Comisiei Europene si celorlalte state membre”, a
    declarat Herman Van
    Rompuy    , presedintele Consiliului European, iar atunci cand un
    stat vine cu un plan care prevede un deficit mare, va trebui sa se
    justifice in fata celorlalte 26 de state si a Comisiei. Planurile
    nu vor fi examinate cifra cu cifra, ci vor fi verificate datele
    privind cheltuielile, veniturile si balanta finala a bugetului.

    Decizia Eurogrupului va trebui totusi adaptata specificului
    unora dintre tari, in special al Marii Britanii, dupa ce aceasta
    s-a opus ferm cedarii catre Bruxelles a prerogativelor nationale de
    stabilire a bugetului intr-un fel ce ar prevala fata de cuvantul
    parlamentului britanic.

    Rompuy a adaugat ca va fi creat si un
    mecanism de sanctiuni     care vor fi aplicate mult mai devreme (nu
    ca acum, cand avertismentele si procedurile de incalcare a
    regulilor UE sunt aplicate post factum). “Acum esti sanctionat cand
    treci pe rosu, adica atunci cand ai trecut de limita de 3% din PIB
    a deficitului bugetar. De acum inainte, o sa fii amendat si daca ai
    trecut pe galben si inclusiv daca ai depasit limita de 60% din PIB
    pentru datoria publica”, a spus Rompuy. Ramane de vazut daca
    aceasta va necesita modificarea tratatului de functionare al UE,
    asa incat sanctiunile sa mearga pana la suspendarea pentru statele
    indisciplinate a dreptului de vot in cadrul Uniunii.

    Decizia de marti va fi prezentata spre aprobare Comisiei
    Europene saptamana viitoare.

    PRINDE FORMA PACHETUL FINANCIAR DE APARARE A EURO

    La aceeasi reuniune, ministrii de finante au definitivat forma
    juridica a institutiei (special purpose vehicle) prin care se va
    derula facilitatea preventiva de creditare a tarilor cu probleme
    din zona euro, in valoare de 440 de miliarde de euro, aprobata la
    data de 10 mai. Este vorba de o
    societate cu raspundere limitata    , supusa legilor din Luxemburg,
    care va obtine resurse financiare, in functie de necesitati, de pe
    pietele financiare si va administra pachetul de resurse disponibile
    in numele si cu garantia statelor membre ale zonei euro, dar in
    afara bugetelor acestora, beneficiind deci de
    cel mai inalt rating     posibil. Orice imprumut va fi acordat doar
    sub conditii stricte fiscale impuse tarilor beneficiare.

    Facilitatea de creditare va deveni functionala in aceasta luna,
    imediat ce tari reprezentand 90% din actionariatul Bancii Centrale
    Europene vor fi aprobat participarea la initiativa, prin
    intermediul parlamentelor nationale. Un CEO si un presedinte al
    consiliului de administratie ai institutiei urmeaza sa fie numiti
    in urmatoarele zile, a afirmat seful Eurogrupului, Jean-Claude
    Juncker.

    Facilitatea de 440 de miliarde de euro este unul din elementele
    pachetului financiar de sustinere a increderii in zona euro,
    anuntat la 10 mai, alaturi de o linie de credit de 60 de miliarde
    de la Comisia Europeana si de credite de pana la 250 de miliarde de
    euro cu care ar urma sa contribuie Fondul Monetar International.

    Dominique Strauss-Kahn    , presedintele FMI, a descris mecanismul
    drept “foarte important pentru stabilizarea zonei euro”.

    Formalizarea mecanismului de credite anuntat la 10 mai, ca si
    inasprirea supravegherii fiscale in randul tarilor UE, ar trebui sa
    fie de natura sa amelioreze perceptia pietelor financiare asupra
    monedei euro si a coeziunii blocului european.

  • Euro cade sub 1,19 dolari, Trichet si analistii isi pastreaza calmul

    Euro a ajuns deja vineri la un nou minim al ultimilor patru ani,
    1,2090 dolari, si la minimul absolut fata de francul elvetian,
    1,3865, in lipsa interventiilor de pana atunci ale bancii centrale
    a Elvetiei. Bursele din Londra, Paris, Frankfurt si Madrid au cazut
    si ele, ca si cele americane, influentate de un cumul de factori cu
    efect psihologic negativ. Au fost comentariile post-electorale ale
    oficialilor ungari ca tara se apropie de incapacitate de plata dupa
    modelul Greciei, stirea ca economia americana a creat doar 431.000
    de locuri de munca in luna mai, fata de estimarea de cel putin
    500.000, dar si faptul ca diferentialul de dobanda cerut pentru

    obligatiunile spaniole     pe zece ani in raport cu cele germane a
    crescut saptamana trecuta la 1,78%, cel mai mare de la infiintarea
    monedei europene.

    La acestea s-au adaugat
    zvonul     ca Societe Generale ar fi suferit pierderi mari din
    operatiunile cu derivative (zvon neconfirmat de banca) si o
    confuzie – declaratia premierului francez
    Francois Fillon     ca vede doar “vesti bune” in “paritatea”
    euro-dolar, pentru ca ulterior sa-si clarifice declaratia ca
    insemnand nu raportul de 1/1 intre monede, ci “paritatea” in sensul
    de evolutie curenta a raportului intre euro si dolar.

    Luni, valul de panica s-a repercutat si pe pietele asiatice,
    care au scazut in corpore, iar euro a scazut si
    fata de yen    , ajungand la minimul ultimilor opt ani – 108,06
    yeni.

    TRICHET LAUDA REZISTENTA EURO

    Intr-un interviu publicat luni de ziarul coreean JoongAng
    Daily    , presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude
    Trichet, a comentat insa ca euro dovedeste o “remarcabila
    rezistenta” si ca posibilitatea unei intoarceri a recesiunii (criza
    in forma de W) ca efect al crizei datoriilor din Europa “nu este
    credibila”. “Euro este o moneda care si-a mentinut valoarea timp de
    11 ani si jumatate intr-un mod remarcabil. Daca luati inflatia
    medie din acesti ani, veti avea exact 1,98%, ceea ce reprezinta
    tocmai definitia stabilitatii preturilor in viziunea noastra”
    (respectiv o inflatie sub 2% in zona euro).

    Trichet, aflat in Coreea pentru reuniunea G-20, a declarat ca
    “ritmul redresarii economice globale este chiar superior
    previziunilor” si ca de-acum eforturile trebuie indreptate spre
    consolidarea redresarii in mod coordonat. El a combatut
    speculatiile despre o criza fiscala in Ungaria ca fiind “cumplit de
    exagerate si generatoare de efecte adverse nenecesare pe piete”,
    reamintind ca Ungaria beneficiaza de sustinerea FMI si a UE.

    Economia zonei euro
    a crescut cu 0,2%     in primul trimestru al anului comparativ cu
    trimestrul precedent, cu 0,2% in Germania si 0,1% in Franta. In
    octombrie-decembrie 2009, economia zonei euro a crescut cu 0,1%,
    peste previziunile care indicau o crestere zero. In primul
    trimestru, Japonia si SUA au avut rate de crestere superioare,
    conform Eurostat – 1,2% respectiv 0,8%.

    PARIURI PENTRU 2010

    De data aceasta, spre deosebire de aprilie-mai, multi analisti
    financiari au renuntat sa vada eurozona destramandu-se ori moneda
    euro ajungand la paritate cu dolarul sau chiar mai jos, iar aceasta
    se intampla inclusiv in zona unor societati de brokeraj americane,
    in mod obisnuit dispuse la previziuni rele privind activele tarilor
    din eurozona. Urmatorul punct de rezistenta pentru euro se anunta
    pragul de 1,1850 dolari, cu posibila tinta ulterioara 1,1825,
    sustin traderii chestionati de
    Reuters    . Pentru lunile urmatoare, din 7 experti intrebati de

    FXStreet    , cinci prevad un viitor bun pentru euro, desi nu pe
    termen scurt.

    “Cred ca grosul declinului euro a avut deja loc, in faza
    initiala a socului. Daca euro continua sa cada, il vad la
    1,19-1,20, pentru ca apoi sa se intoarca spre sfarsitul anului spre
    1,23-1,25, pe masura ce solutiile economice si politice pe termen
    lung la problema datoriilor din zona euro se cristalizeaza”, afirma
    expertul forex Rob Booker, fondatorul Piptopia.com, o comunitate
    online pentru traderii de valute. “Traderul din mine spune ca e
    bine sa consideram o directie contrara atunci cand euro se apropie
    de asemenea minime istorice. Tendinta pe termen scurt e in jos,
    insa cred ca euro va reincepe sa creasca, iar noi ne aflam probabil
    aproape de punctul de inflexiune”, adauga Adam Rosen de la firma de
    servicii forex 4xlounge, care crede in posibilitatea ca euro sa se
    aprecieze in urmatoarele 6-9 luni, avand in vedere concentrarea
    FMI, a UE si a guvernelor europene asupra masurilor de disciplina
    fiscala.


    Marco Annunziata    , economist-sef al UniCredit, considera ca
    slabiciunile in structura zonei euro pe care le-a evidentiat Grecia
    sunt “nesustenabile, dar nu ireparabile. Eurozona asa cum este ea
    acum poate sa nu fie capabila sa supravietuiasca, dar batalia nu e
    pierduta. Liderii zonei euro trebuie sa accelereze reformele pentru
    a face aceste tari mai competitive si mai productive si sa
    inlocuiasca actualul Pact de Stabilitate si Crestere cu reguli
    credibile, noi, aplicabile, ca sa redea increderea in moneda
    unica”.

    In privinta posibilitatii ca recesiunea sa se intoarca, Alan
    Brown, chief investment officer al companiei britanice de
    administrare a activelor Schroders, crede ca riscurile vin nu de la
    o contagiune pan-europeana dinspre Grecia, ci de la insasi
    perpetuarea volatilitatii pe pietele financiare. Nici Spania, nici
    Irlanda sau alte tari din zona euro nu pornesc din acelasi punct ca
    nivel al datoriei publice si ca amploare a masurilor de austeritate
    necesare si, deci, comparatiile cu Grecia nu se sustin, declara
    Brown pentru
    Financial Times    . “Ceea ce se intampla pe piete risca sa ajunga
    o profetie care se autoimplineste. Daca vom continua sa avem
    acelasi nivel de volatilitate a pietelor, increderea va avea de
    suferit in continuare si ceea ce este acum o redresare economica
    slaba sa se transforme intr-o intoarcere a recesiunii”, afirma
    Brown.

  • Ungaria: cine minte si cand a mintit de fapt?

    Dupa valul de reactii negative starnite de afirmatiile
    reprezentantilor Fidesz, noul partid de guvernamant din Ungaria,
    cum ca tara are doar o sansa mica de a repeta soarta Greciei, ca
    guvernul precedent a falsificat datele bugetului la fel ca
    guvernantii din Grecia si ca intrarea in incapacitate de plata a
    tarii e aproape, partidul a inceput o operatiune de limitare a
    pagubelor. Secretarul de stat Mihaly Varga, seful echipei insarcinate de
    premierul Viktor Orban sa descopere situatia reala a finantelor
    publice, s-a dezis de comparatiile “nefericite” facute de colegii
    lui si a insistat ca Ungaria va lua masurile necesare ca sa se
    incadreze intr-un deficit bugetar sub 4% anul acesta.

    SCHELETELE DIN DULAP

    Cine minte insa, ori mai exact cand anume a mintit? Varga si
    echipa Fidesz au avertizat inca mult dinainte de alegerile din
    aprilie ca pentru 2010 nu numai ca nu va fi posibil un deficit
    limitat la 3,8% din PIB, adica atat cat a promis fostul guvern
    creditorilor (FMI si UE), dar ca pana si un deficit de 7-7,5% va fi
    prea greu de respectat. Varga a declarat la sfarsitul lunii mai ca
    dupa ce FMI si UE vor afla de la noul guvern cifrele reale si vor
    intelege ca un deficit de peste 7% din PIB este mult mai realist,
    FMI va trebui sa-si schimbe pozitia si sa accepte o majorare a
    tintei de deficit.

    Pana acum insa, desi cifrele “reale” n-au fost inca prezentate
    (ultimele informatii spun ca luni sau cel tarziu marti dimineata
    Fidesz va prezenta un prim rezultat al “cautarii de schelete in
    dulap”, asa cum a fost numit demersul echipei lui Varga),
    probabilitatea ca FMI si UE sa accepte o astfel de majorare a
    tintei pare exclusa. Asa se explica fermitatea lui Jose Barroso, seful Comisiei Europene, care a
    declarat dupa vizita premierului Viktor Orban la Bruxelles ca “nu e
    loc pentru ingaduinta fiscala” (in traducere: n-aveti de ales,
    trebuie sa va respectati tinta de deficit asumata).

    In randul analistilor, parerile sunt impartite. Unii spun ca
    anul acesta se va ajunge cel mai probabil la un deficit in jur de
    5% din PIB, cu un maxim de 5,7% (Concorde Securities) si un minim
    de 4,5% (Banca Nationala a Ungariei). Mai mult, cei de la Concorde Securities, o societate de brokeraj din
    Budapesta, sustin ca “economistii independenti” care sustineau in
    preajma alegerilor ca deficitul va depasi 7% din PIB anul acesta nu
    erau deloc independenti, ci apropiati de Fidesz si ca atare avand
    tot interesul sa sustina ideile partidului.

    In ultimul raport asupra inflatiei, din 2 iunie, banca centrala subliniaza ca excedentul de cont
    curent si capacitatea de finantare sunt asteptate sa ramana
    pozitive in urmatorii doi ani si ca “desi evolutiile fiscale indica
    o anume abatere fata de legea bugetului, tensiunile fiscale
    rezultate din datoriile acumulate de companiile de stat nu pun in
    pericol sustenabilitatea finantelor publice, atata vreme cat o
    preluare a acestor datorii de catre guvern nu va duce decat la o
    crestere temporara a cifrei de deficit” (mai exact, consolidarea
    datoriilor facute de companiile de stat si de autoritatile locale
    ar creste deficitul cu 1,5-3% din PIB, cifra finantabila insa din
    creditul FMI-UE si din rezervele guvernului depozitate la banca
    centrala).

    IN 72 DE ORE VENIM CU UN PLAN

    Orice comparatie cu Grecia e nelalocul ei, crede Neil Shearing de la Capital Economics: intai,
    vorbim de o datorie de 78% din PIB, nu de 113% din PIB, iar datoria
    pe termen scurt a statului (de platit in cursul urmatorului an)
    este de doar 2,4% din PIB. “In termeni de nivel al datoriei,
    expuneri ale bancilor straine si potentiale dificultati in zona de
    cont curent poate ca se compara cu Grecia, desi toate aceste
    variabile sunt in proces de corectie, insa ca deficit bugetar si
    potential de crestere nu se compara – Ungaria e mai puternica”,
    declara Peter Attard Montalto, economist pentru pietele
    emergente la Nomura Londra. Economia Ungariei este mult mai
    dinamica si competitiva, investitorii directi vor sa vina aici, iar
    bugetul e intr-o stare mult mai buna decat anul trecut, gratie
    fostului premier Gordon Bajnai, adauga Montalto.

    De-acum incolo insa, numai publicarea unor planuri de politica
    fiscala serioase si detaliate poate impiedica pietele sa ia prea in
    serios comparatia cu Grecia, sustine analistul de la Nomura.
    Problema e ca pana acum, Fidesz n-a prezentat nici urma de plan, ci
    doar a promis ca “in 72 de ore” din momentul cand echipa lui Varga
    va scoate la iveala “scheletele din dulap”, va iesi cu un program
    de masuri. Echipa lui Varga e asteptata sa lucreze insa pana in
    august, asa incat pentru moment, singurele reactii ale guvernului
    Fidesz se rezuma la critici la adresa mostenirii grele a
    guvernarilor socialiste Gyurcsany si Bajnai.

    “Pe ansamblu, noi nu credem ca Ungaria e Grecia”, scriu
    analistii Danske Bank, intr-una dintre analizele de vineri
    consacrate crizei declaratiilor Fidesz. “Ungaria semana mai mult in
    2006 cu Grecia decat azi. Mai intai, Ungaria a transformat un
    deficit masiv de cont curent in excedent. In al doilea rand,
    forintul nu este supraevaluat, deci Ungaria nu are aceleasi
    probleme de competitivitate ca Grecia. In al treilea rand, situatia
    finantelor publice – chiar intr-un scenariu negativ – este mai buna
    decat in Grecia.” E o situatie care insa nu permite relaxarea
    politicii fiscale, asa cum a promis Fidesz in campanie; va trebui
    sa fie adoptate, dimpotriva, masuri noi de austeritate, ca sa aduca
    deficitul bugetar in niste limite sustenabile.

    In campania electorala, diversi reprezentanti ai Fidesz au
    declarat sus si tare ca ei vor proceda la taieri masive de taxe si
    impozite, ca sa creeze locuri noi de munca, sa inlature povara
    fiscala de pe umerii companiilor si sa scoata tara din recesiune.
    Si de fapt, cu aceasta promisiune de relaxare fiscala, corelata cu
    discursul populist “nu FMI ne dicteaza noua politica”, au ajuns la
    putere si au reusit sa capete o majoritate de doua treimi din
    parlament.

    Acest succes zdrobitor a facut Fidesz “sa-si incordeze muschii
    ca sa se vada cat e de puternic”, afirma Gabor Ambrus, analist la 4Cast din Sofia, care a vazut
    pana acum patru planuri unde s-a manifestat retorica noului guvern:
    declaratiile critice la adresa FMI si a acordului cu FMI, atacurile
    la adresa bancii centrale si a guvernatorului ei Andras Simor, pe
    care vrea sa-l demita, declaratiile actuale despre paralela cu
    Grecia si politica agresiva fata de vecini (intentia de a acorda
    cetatenie ungara etnicilor unguri din strainatate, ceea ce a
    inrautatit in special relatiile cu Slovacia). “A-ti arata puterea
    fata de toti, indiferent de consecinte: avem un sir de declaratii
    si actiuni care spun doar ‘Noi avem puterea si toata lumea e bine
    sa afle asta””, comenteaza Ambrus.

    CUM SA DUCI DE NAS ALEGATORII

    Acum, la o saptamana dupa ce noul guvern de centru-dreapta a
    fost instalat, de la Fidesz nu se aud decat declaratii de rafuiala
    politica si promisiuni de renegociere a tintei de deficit bugetar,
    desi Varga n-a dezgropat (inca) “scheletele din dulap” ale
    guvernarilor socialiste. Iar purtatorul de cuvant al guvernului,
    Peter Szijjarto, continua sa promita reduceri
    de impozite, desi multi analisti au inteles deja ca tocmai ofensiva
    la adresa “minciunii” fostilor guvernanti e menita sa pregateasca
    terenul pentru un anunt privind renuntarea la relaxarea fiscala
    promisa.

  • UniCredit: Riscul destramarii zonei euro a crescut

    “Pana in urma cu cateva luni vedeam sanse de 0%, acum estimam un
    risc de 2%. Euro va continua sa ramana in viata. Problema
    principala este ritmul schimbarilor si nu un euro mai slab sau mai
    puternic”, a spus Profumo, care conduce cea mai mare banca din
    Italia, cu activitati si in Romania.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt cei ce au pariat contra zonei euro

    Traderi si brokeri intervievati de
    The Sunday Telegraph     au declarat ca fondurile speculative s-au
    folosit de o gama larga de instrumente financiare pentru a paria pe
    caderea euro (short selling): “Shortarea euro e cea mai mare miza
    la ora actuala. Sunt volume mari de CDS si vanzari short de actiuni
    ale companiilor expuse pe euro”. CDS (credit default swap) sunt
    contracte de asigurare contra riscului de neplata, incheiate de
    obicei cu un grup financiar sau fond de investitii (vanzatorul de
    CDS), in virtutea carora cumparatorul castiga tocmai atunci cand un
    stat sau o companie nu-si mai pot rambursa datoriile.

    * Matrix Group, cu sediul la Londra, administreaza active
    de circa 2,4 miliarde de euro, inclusiv prin intermediul a cinci
    fonduri speculative. Matrix si-a lichidat majoritatea pozitiilor pe
    CDS in cursul ultimelor saptamani, cand costul de indatorare pentru
    Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda si Italia a crescut substantial
    pe pietele financiare. “Banca Centrala Europeana cumpara acum
    obligatiuni ale tarilor din zona euro la niveluri artificiale de
    pret, dar aceasta nu va rezolva problemele structurale”, a declarat

    Gennaro Pucci    , manager al Matrix PVE Global Fund, care
    administreaza active de 110 milioane de euro si a castigat 19% in
    aprilie mizand pe inrautatirea crizei datoriilor din Europa.

    * Hayman Advisors LP din Dallas a cumparat aur in
    ultimele saptamani si a pozitionat fondul in perspectiva unei
    perioade de hiperinflatie si de “depreciere competitiva” a
    monedelor in zona euro, Japonia si SUA, conform unei scrisori
    trimise catre clienti dupa ce UE, BCE si FMI au anuntat, la 9 mai,
    pachetul financiar de 750 de miliarde de euro pentru sustinerea
    tarilor cu probleme. “UE si FMI au mizat totul pe o mana proasta,
    in jocul de poker financiar cu cea mai mare miza jucat vreodata in
    lume”, a scris Kyle Bass, managerul fondului, care a castigat in
    2007 jumatate de miliard de dolari pariind pe criza creditelor
    ipotecare secundare.

    * Groveland Capital LLC din Minneapolis, care a castigat
    la randul sau de pe urma actualei crize, a inceput sa cumpere CDS
    pentru obligatiunile guvernamentale emise de Spania, Italia si
    Irlanda inca din luna martie. “Managerii care au facut pariuri
    short pe titlurile americane de ipoteci secundare atunci cand piata
    imobiliar a explodat, in 2007 si 2008, vad acum oportunitati
    similare in Europa”, a declarat Nick Swenson, managerul fondului,
    pentru Bloomberg. “Ceea ce se intampla acum pe piete imi aminteste
    de criza subprime de atunci”, sustine Swenson.

    Managerul Groveland s-a decis sa cumpere CDS dupa ce a observat
    rata de acoperire a datoriilor externe prin exporturi la nivelul
    celor 26 de tari care au anuntat incapacitate de plata in varii
    ocazii din 1970 incoace. Rata medie de acoperire pentru aceste tari
    a fost de 2,3, in timp ce in al treilea trimestru din 2009, rata de
    acoperire a datoriilor prin exporturi era de 6,9, iar pentru Italia
    de circa 5,1. CDS-urile au crescut in aprilie, iar apoi au inceput
    sa scada spre nivelurile la care a cumparat Swenson in martie, insa
    investitorul nu le vinde, ci spune ca e increzator in
    probabilitatea ca una dintre cele trei tari pomenite mai sus sa
    intre in incapacitate de plata sau sa-si restructureze datoria.

    * Corriente Advisors LLC din Texas a castigat in
    februarie 320 de milioane de dolari prin intermediul fondului sau
    European Divergence Master Fund LLP, cu active de 424 de milioane,
    dupa ce a mizat pe imposibilitatea unora dintre guvernele europene
    de a-si plati obligatiunile ajunse la scadenta. Mark Hart,
    managerul fondului, le-a spus clientilor sai ca “disparitatile
    dintre tarile zonei euro furnizeaza un profil de risc/profit
    asimetric. Problema datoriilor suverane in Europa este larg
    raspandita si nu limitata la o singura tara emitenta”. Si Hart a
    profitat, la vremea respectiva, de pe urma crizei ipotecilor
    americane.

    * Kokusai Asset Management din Tokyo a vandut masiv
    active denominate in euro, prin intermediul fondului sau Global
    Sovereign Open Fund, cu active de aproape 50 de miliarde de euro.
    Fondul, care fusese in 2009 cel mai mare investitor in obligatiuni
    suverane grecesti, si-a vandut integral detinerile in decembrie
    trecut.

    * Bill Gross, manager al Pimco Total Return Fund, cel mai
    mare dealer de obligatiuni din lume, a anuntat recent ca fondurile
    speculative sunt in asteptarea unei noi prabusiri a pietei. Mai
    exact, investitorii se pozitioneaza acum in perspectiva unei
    reintoarceri a recesiunii (“criza in forma de W”), in care firavul
    reviriment de acum se va sfarsi, iar economiile zonei euro vor
    intra din nou in recesiune.
    Bill Gross     declarase inca din martie ca pietele de obligatiuni
    “nu au incredere” in tari supraindatorate, ca Islanda, Grecia sau
    Irlanda, si ca vor alege alte oportunitati de investitii, respectiv
    tari care au avut o situatie fiscala buna inainte de criza si ale
    caror banci centrale sunt pregatite sa ofere dobanzi scazute sau
    chiar negative.

    Este de notat ca Mohammad El-Erian, CEO al Pimco (Pacific
    Investment Management), semneaza frecvent in Financial Times

    articole de opinie     cu previziuni dintre cele mai pesimiste
    despre ceea ce va urma pentru Grecia si economiile zonei euro.

    Pimco este unul dintre fondurile nominalizate, in martie,
    intr-un articol din revista italiana
    Panorama     care trata inceputul asaltului speculativ contra
    tarilor din zona euro. Articolul cita faimoasa relatare din

    Wall Street Journal     despre o cina din februarie de la un
    restaurant din Manhattan, unde George Soros, John Paulson de la
    Paulson & Co. si Steven Cohen de la SAC Capital
    Advisors     ar fi pus la cale un atac de proportii contra euro.
    Ulterior, scria Panorama, serviciile de informatii din Grecia,
    Spania si Italia ar fi investigat manevrele fondurilor speculative
    de natura sa destabilizeze aceste economii. Serviciul national de
    informatii din Grecia, EYP, ar fi indicat o actiune comuna contra a
    fondurilor Brevan Howard din Marea Britanie si a celor
    americane Moore Capital, Pimco si Paulson & Co.

    * Interesant e ca John Paulson, legendarul speculator
    care a castigat 15 miliarde de dolari din pariurile contra pietei
    ipotecilor secundare din SUA si acum e investigat de autoritatile
    federale americane impreuna cu complicii sai de la Goldman Sachs,
    sustine ca nu participa la febra pariurilor contra zonei euro.
    Recent, el a declarat la o conferinta cu investitorii ca problemele
    datoriilor din zona euro sunt “gestionabile”. Ca si Kyle Bass de la
    Hayman, Paulson anticipeaza o crestere a inflatiei in eurozona, asa
    incat a inceput de anul trecut sa cumpere aur si actiuni ale
    companiilor producatoare de aur.

    STATISTICA FUGII DE EURO

    Conform Comisiei pentru Tranzactii la Termen pe Marfuri din SUA
    (Commodity Futures Trading Commission),
    numarul contractelor     plasate de speculatori anticipand o
    scadere a euro ajunsese la nivelul record de 113.890 in prima
    decada a lunii mai, iar datele citate de
    FXStreet     saptamana trecuta vorbeau de pariuri pe scaderea euro
    in valoare totala de 18 miliarde de dolari.

  • Joseph Stiglitz: Deprecierea euro, cel mai bun lucru care i se putea intampla Europei

    Intr-un interviu pentru Le Monde, Stiglitz spera ca viabilitatea
    monedei euro nu va fi afectata de actuala criza, intrucat membrii
    zonei euro au posibilitatea de a evita aceasta, insa admite ca s-ar
    putea ajunge la incapacitate de plata din partea unui stat sau a
    mai multora, in conditiile in care constrangerile impuse de
    Bruxelles si de FMI tarilor cu probleme ar deveni
    insuportabile.

    “Somajul in randul tinerilor din Grecia se apropie de 30%, iar
    in Spania depaseste 44%. Imaginati-va tulburarile sociale la care
    s-ar ajunge daca s-ar ajunge la 50% sau 60%”, comenteaza Stiglitz,
    cu concluzia ca este posibil ca Grecia, Spania sau Portugalia sa
    doreasca la un moment dat sa iasa din zona euro si sa revina la
    monedele nationale, asa cum a procedat Argentina dupa criza din
    2001, cand a renuntat la cursul fix de schimb legat de dolar si a
    revenit la peso. “Pe atunci se credea ca Argentina nu va rupe
    legatura cu dolarul, ca vor fi costuri prea importante. Au faut-o
    totusi, au devalorizat, si a urmat haosul, asa cum era previzibil.
    Dar in cele din urma ei au avut de castigat: economia Argentinei
    creste cu 8,5% pe an.”

    Din acest punct de vedere, Stiglitz crede ca masurile de
    austeritate fiscala impuse de Bruxelles si de FMI, care nu fac
    decat sa adanceasca somajul si recesiunea, “indreapta spre
    dezastru” Uniunea Europeana, pentru ca tarile membre, lipsite de
    politica monetara proprie, respectiv de posibilitatea de a folosi
    cursul de schimb si dobanzile in folosul economiilor lor, nu au
    nici suportul unei politici comune de solidaritate, care sa le
    ajute sa se adapteze la conjunctura actuala si sa le asigure
    posibilitati de crestere si de aparare fata de miscarea
    pietelor.

    “Bruxellesul n-a facut prea multe pentru reglementarea pietelor
    financiare, considerand ca ele sunt atotputernice”, spune
    economistul. In Germania, care mult timp a rezistat presiunilor
    Frantei de a ajuta Grecia, “multi se bazeaza in totalitate pe
    piete, iar in logica lor, tarile care au probleme sunt singurele
    responsabile si deci trebuie sa fie lasate de izbeliste”. Or,
    sustine Stiglitz, fundamentele arata ca situatia nu e de fapt asa
    de grava: deficitul structural al Greciei este de mai putin de 4%
    din PIB – “desigur, guvernul precedent, ajutat de Goldman Sachs,
    are partea lui de raspundere, insa criza mondiala a provocat ceea
    ce i se intampla acum Greciei” – iar Spania a avut chiar excedent
    bugetar inainte de criza, deci nu poate fi acuzata de indisciplina
    fiscala. In cazul Spaniei, insesi conditiile de dobanda oferite de
    moneda euro au facilitat bula activelor imobiliare, chiar daca si
    guvernul de la Madrid are raspunderea lui pentru ca n-a luat masuri
    de stopare a acesteia.

    Joseph Stiglitz sustine ca UE, in schimb, ar trebui sa dea
    dovada de empatie si de coeziune. “Ar putea, de pilda, sa creeze un
    fond de solidaritate pentru stabilitate, asa cum a facut in cazul
    tarilor nou-intrate in Uniune, fond care sa fie alimentat in
    vremuri de bunastare economica si sa serveasca la sustinerea
    tarilor membre atunci cand apar probleme.” Exemplul lui e cel al
    SUA, unde “atunci cand un stat e in dificultate, toate celelalte se
    considera vizate – cu totii suntem in aceeasi barca”. Inainte de
    toate, conchide economistul, “lipsa de solidaritate e ceea ce
    ameninta viabilitatea proiectului european”.

  • Premierul grec cere UE sa stimuleze investitiile in Europa Centrala si de Est

    Trebuie ca UE sa se concentreze pe elementele care pot aduce
    crestere in aceste zone, “pentru ca de aceasta va beneficia toata
    Europa – de pilda, o economie greaca in crestere inseamna ca vom
    consuma produse europene. Acelasi lucru se poate spune si despre
    Spania, Cehia, Ungaria sau orice alta tara”, a declarat Papandreou
    intr-un interviu publicat duminica de ziarul spaniol El Pais.

    In acelasi interviu, premierul elen a raspuns indirect
    criticilor formulate de oficiali germani, inclusiv de cancelarul
    german Angela Merkel, potrivit carora Grecia n-ar fi trebuit
    primita de la bun inceput in zona euro. “Ceea ce i s-a intamplat
    Greciei i se putea intampla altei tari, si daca noi in Grecia nu
    aveam aceasta problema cu datele statistice, poate ca pietele
    financiare ar fi reactionat la ce s-ar fi intamplat in alta tara.
    Iar atunci zona euro s-ar fi aflat din nou intr-o situatie
    dificila”, sustine Papandreou. “Ceea ce vreau sa spun este ca a
    avut loc o criza, una internationala, iar Grecia in acel moment
    nu-si gestiona corect bugetul. Si nici UE nu avea mecanismele de
    control necesare.” Este deci responsabilitatea Greciei ca timp de
    sase ani a prezentat Comisiei Europene date statistice incorecte
    privind deficitul bugetar, dar in acelasi timp e si vina zonei euro
    ca nu a avut mecanismele de detectare a unei astfel de situatii,
    afirma Papandreou.

    Ca atare, seful guvernului elen sustine ca acesta e momentul cel
    mai bun pentru schimbari in modul de coordonare din interiorul
    zonei euro, inclusiv prin crearea mecanismului de sustinere
    financiara care acum a functionat pentru Grecia, “insa pe viitor
    s-ar putea institutionaliza, sub forma unui Fond Monetar
    European”.

    UE si FMI au aprobat un pachet de creditare pe trei ani a
    Greciei, in valoare de 110 miliarde de euro, la care vor participa,
    pe baza aprobarii date de parlamentele nationale, statele membre
    ale zonei euro. Ulterior, UE si FMI au pus la punct un suport
    financiar preventiv, on valoare de pana la 750 de miliarde de euro,
    destinat contracararii crizei datoriilor pentru orice tara membra a
    eurozonei care s-ar putea confrunta cu probleme de finantare pe
    pietele internationale.

    Existenta acestor mecanisme il face pe premierul elen sa excluda
    orice idee de restructurare a datoriei Greciei sau de recurs la
    incapacitatea de plata. “Am ales sa nu restructuram datoria, si
    aceasta pentru ca aceia care ne imprumuta vor sa se asigure ca
    suntem credibili – or, aceasta e ceea ce vrem sa demonstram
    pietelor – ca suntem credibili si ca putem sa ne platim datoriile
    la timp”, spune Papandreou. “Conform sondajelor, grecii sustin ferm
    guvernul si planul de austeritate fiscala. Exista chiar critici la
    adresa opozitiei pentru ca ea nu sustine aceste masuri in
    parlament. Oamenii se pot gandi ca masurile la care ne-am angajat
    sunt dureroase si poate chiar nedrepte, dar stiu ca trebuie sa ne
    salvam tara. Suntem o tara care spune: suntem decisi sa facem
    sacrificii ca sa ne asiguram ca suntem credibili si sa aratam ca
    ne-am schimbat”.

  • JP Morgan: Romania mai are sanse la o crestere economica de 1% anul acesta

    In privinta inflatiei, JP Morgan considera ca rata anuala a
    acesteia va ajunge la sfarsitul trimestrului al doilea la 4,6%,
    respectiv la 4,7% la sfarsitul celui de-al treilea trimestru si
    4,5% la sfarsitul anului.

    La inceputul lunii mai, BNR a majorat tinta de inflatie pentru
    2010, de la 3,5% la 3,7% (cu marja de variatie de plus/minus 1%),
    in timp ce pentru la anul a marit-o de la 2,7% la 2,8%.

    Raportul JP Morgan estimeaza pentru Bulgaria o scadere a PIB de
    1,5% in acest an, urmata de o crestere de 4,5% la anul. Pentru
    Ungaria, prognoza este de 0,8%, respectiv 4%, pentru Cehia de 2%,
    respectiv 4%, iar pentru Polonia are in vedere o crestere de 3,2%
    anul acesta si de 4,2% in 2011.

    Relativul optimism al bancii americane in privinta mersului
    economiei in statele din Europa emergenta, a caror evolutie depinde
    direct de ceea ce se intampla in Vest, se explica prin faptul ca
    priveste intr-un mod mai echilibrat tendintele care se manifesta
    acum in zona euro: pe de o parte, perspectiva unor masuri de
    austeritate bugetara va aduce o crestere mai slaba decat anticipase
    in tarile de la periferia sudica a eurozonei, dar pe de alta parte,
    in “nucleul dur” al zonei, in special in Germania, deprecierea
    monedei europene e asteptata sa produca efecte pozitive.

    Analistii bancii considera ca actuala criza a datoriei publice
    din zona euro va incetini insa procesul de integrare a tarilor din
    Est, in ciuda faptului ca saptamana trecuta Comisia Europeana a
    declarat Estonia apta sa se alature eurozonei. JP Morgan se
    asteapta la schimbari in Pactul de Stabilitate si Crestere, legea
    de baza a zonei euro, mai exact in aplicarea stricta a regulii
    privind plafonul de maxim 60% din PIB permis pentru datoria
    publica. Aceasta ar afecta direct sansele Ungariei, care nu se va
    putea incadra in acest plafon pana la sfarsitul deceniului in
    curs.

    “Si mai importanta este scaderea entuziasmului fata de moneda
    unica in randul populatiei din Europa Centrala”, noteaza autorii
    raportului. Cresterea costului de finantare de pe pietele de
    capital pentru statele eurozonei a subminat credinta ca singura
    apartenenta la uniunea monetara europeana ar avea ca rezultat
    scaderea costului de indatorare.

    In plus, o tara ca Slovacia, care a intrat in zona euro in 2009,
    inaintea vecinelor sale, “tinde sa priveasca participarea la
    pachetul de salvare a Greciei ca fiind un ajutor dat unei tari mai
    bogate”. JP Morgan se refera la faptul ca guvernul slovac anuntase
    ca va aproba partea care-i revine din creditul de 110 miliarde de
    euro pentru Grecia (circa 800 de milioane de euro) numai dupa
    alegerile generale din iunie, insistand ca “nu vrea sa dea un cec
    in alb Greciei”, adica fara ca Atena sa-si asume un program drastic
    de reducere a datoriei publice.

    CRESTEREA ECONOMICA A ROMANIEI – ESTIMARI

    FMI (prognoza este insusita automat de autoritatile
    romane)

    2010: -0,5%

    2011: 3,6%

    Comisia Europeana

    2010: 0,8%

    2011: 3,5%

    BERD

    2010: 0%

    2011: 3%

    Standard & Poor’s

    2010: 0,8%

    2011: 2,5%

    Oxford Economics

    2010: 0,6%

    2011: 5%

  • Pariati pe euro! De ce nu?

    Euro a ajuns miercuri in Asia la un nou record negativ – 1,2143
    dolari, cel mai scazut nivel din aprilie 2006, insa si-a revenit
    ulterior, iar in tranzactiile de la New York a inchis la 1,2429.
    Joi, la deschiderea burselor din Asia, fluctuatiile
    au continuat    : cresterea a aparut pur si simplu in urma zvonului
    ca Banca Centrala Europeana (BCE) va interveni pe piata ca sa
    stopeze declinul accelerat al monedei, iar scaderea a fost cauzata
    de vanzarile de active legate de euro, in contextul fugii de risc a
    fondurilor de investitii.

    Deprecierea euro are drept cauza temerea de o incetinire a
    cresterii economice in eurozona, insa pietele financiare se
    comporta irational, a comentat Jean-Claude
    Juncker    , presedintele Eurogrupului (grupul ministrilor de
    finante ai eurozonei). “Exista asteptari de incetinire a cresterii
    in zona euro, din cauza eforturilor noastre de a reduce deficitele.
    Exista o anumita reticenta in a crede ca Grecia poate depasi criza
    actuala. Nu cred insa ca pietele se comporta intr-un mod rational”,
    a spus Juncker.

    Eticheta de irationalitate nu e fara temei. De-a lungul
    ultimelor luni, pietele au trecut de la un motiv la altul de a
    paria pe un deznodamant nefericit in zona euro. Mai intai a fost
    temerea ca Grecia va cadea, iar dupa ce UE si FMI au intervenit cu
    creditul de 110 miliarde pentru Atena, au luat in vizor alte state
    din zona euro, pana ce UE si FMI au anuntat, la 9 mai, mecanismul
    de sustinere de 750 de miliarde de euro, capabil sa faca fata si
    nevoilor altor tari cu probleme. In acelasi timp, pietele au
    inceput sa speculeze ca ar putea aparea la nivelul bancilor o criza
    de lichiditate similara celei de la momentul falimentului Lehman
    Brothers din 2008, aproape silind BCE sa intervina pe piata si sa
    cumpere obligatiuni ca sa previna o penurie de bani.

    Ironia face ca noile teme de speculatie intorc pe dos exact ceea
    ce investitorii cereau inainte de 9 mai: interventia BCE, salutata
    atunci, o considera acum drept o dovada ca banca si-a pierdut
    credibilitatea (pentru ca reglementarile zonei euro nu permit decat
    in caz exceptional interventia directa cu mijloace monetare in
    apararea unui stat membru), iar pachetul de 750 de milioane de
    euro, conditionat de restrictii fiscale dure, il considera drept un
    mod de a frana cresterea economica si de a impovara si mai tare cu
    datorii tarile cu probleme (Grecia si grupul celorlalte “PIIGS” –
    Spania, Portugalia, Irlanda, Italia).

    “ASTA E ISTERIE MORALISTA”

    Comentariul lui Juncker despre irationalitatea pietelor a fost
    sustinut de ministrul german de finante
    Wolfgang Schaeuble    , care s-a declarat “convins ca pietele sunt
    realmente in afara oricarui control. Avem nevoie de reglementari cu
    adevarat eficiente, de un mecanism de piata care sa functioneze
    corect”.

    Inevitabil insa, orice incercare de a limita speculatiile pe
    piata duce la o noua escaladare a “irationalitatii”. Cea mai noua
    dovada in acest sens a venit dupa decizia de marti a Berlinului de
    a interzice tranzactiile cu “naked short selling” pe actiunile
    bancilor germane, pe obligatiuni emise de tari din zona euro si pe
    CDS-uri (contracte de asigurare contra nerambursarii unui credit).
    “Naked short selling” reprezinta pariurile pe scaderea unor
    titluri, facute in conditiile in care traderul vinde titluri pe
    care nu numai ca nu le are, dar nici nu s-a asigurat ca are de unde
    sa le imprumute. Acest tip de tranzactii a fost interzis in 2008 si
    de Rezerva Federala a SUA, intrucat potentialul lor speculativ a
    contribuit din plin la caderea pe rand a bancilor in acel an,
    culminand cu Lehman Brothers.

    Pentru autoritatile germane, decizia a fost un inceput al
    planului lor de impunere a unor reglementari noi pe pietele
    financiare; pentru investitori insa, mai ales pentru fondurile
    speculative, masura a starnit iritare si a stat la baza caderii de
    miercuri a monedei europene si a majoritatii pietelor de actiuni.
    Reprezentantii fondurilor au umplut presa, indeosebi cea americana, cu
    declaratii alarmiste, cu amenintari ca vor iesi de pe activele
    riscante (inclusiv de pe euro adica) si cu acuzatii ca Germania
    dinamiteaza stabilitatea pietei europene (desi in realitate
    tranzactiile “naked selling” reprezinta numai o mica parte din
    tranzactiile totale).

    “Asta e isterie moralista”, a zis
    Charles Dumas    , director de cercetare la firma de consultanta
    Lombard Street Research. “Daca Angela Merkel incepe sa preseze
    pentru o extindere a interdictiei in toata Europa, aceasta va
    insemna o groaza de necazuri.”

    “Este sarcina noastra istorica. Daca euro cade, cade si Europa”,

    motivase Merkel    , incriminand direct pietele financiare
    “distructive”. “Euro e in pericol. Daca nu evitam acest pericol,
    consecintele pentru Europa sunt incalculabile si consecintele in
    afara Europei sunt incalculabile.” Inutil de spus ca insasi aceasta
    declaratie a contribuit la valurile de vanzari de euro si la
    caderea monedei europene: intai, fiindca Angela Merkel a spus ca
    tara ei e gata sa actioneze chiar de una singura, fara sprijinul
    partenerilor europeni; apoi pentru ca – cel putin pana vineri, cand
    ministrii de finante europeni vor discuta planul de masuri propus
    de cancelarul german – Germania e chiar singura, intrucat nici
    Franta, nici alte tari din zona euro nu vor deocamdata sa-i urmeze
    exemplul.

    UN PIC DE RATIUNE

    In tot acest concert furios, in mod surprinzator apar si cateva
    voci linistite, care cauta sa castige de pe urma euro pariind
    contra curentului.