BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Ponta: Declaraţia de venituri va fi introdusă în timp, pentru taxe achitate într-un singur loc

    El a răspuns astfel la insistenţele jurnaliştilor de a explica mai clar ideea lansată vineri seara fără detalii, apreciind în acelaşi timp că presa “se împotriveşte” imediat oricărei măsuri bune.

    “Azi, oamenii se duc la primărie pentru taxe locale, la ANAF pentru alte taxe. Deci, în primul rând, ca să reduci birocraţia, ai o singură declaraţie, nu cinci declaraţii. În acelaşi timp, poţi combate evaziunea fiscală, că de aia te trezeşti că îşi face unul trei case şi cinci maşini şi nu are niciun venit în anul respectiv. În noul Cod Fiscal, toate contribuţiile se plafonează la cinci salarii medii şi trebuie să facem nişte reglaje. În 2005, s-au desfiinţat declaraţiile personale, dar la un moment dat, în 2017, 2018, 2019, trebuie să intrăm şi noi în lumea civilizată. Cei care au un singur venit, din salariu sau din pensie, nu au de ce să facă mai multe, că cel care plăteşte (întocmeşte declaraţia-n.r.), ideea este să nu mai trimitem oamenii să plătească taxe locale separat şi taxe la bugetul de stat separat, ci să plătească îţntr-un singur loc”, a spus Ponta.

    El a precizat că, în prezent, există un proiect-pilot în acest sens în Bucureşti şi judeţul Ilfov, dar care trebuie extins.

    “Deci, să intri în toată ţara online şi să nu mai plăteşti în mai multe locuri, ci într-un singur loc şi de acolo să împartă ANAF mai departe taxe locale şi taxe la buget. Uşor-uşor, pe măsură ce implementăm măsurile din Codul de Procedură Fiscală şi măsurile de online”, a spus Ponta.

    Întrebat dacă declaraţia va trebui depusă de toată lumea sau doar de cei care au mai multe surse de venit, premierul a precizat că este vorba despre această ultimă categorie, deoarece pentru cel care are doar un salariu ori pensie, declaraţia este depusă de angajator, respectiv Casa de Pensii.

    “Dar dacă trebuie să plătească alte taxe, nu e bine să depună într-un singur loc ? Acum şi salariatul, şi pensionarul, pentru taxe locale, trebuie să meargă la primărie. Se discută la Ministerul Finanţelor, în baza proiectului-pilot făcut la Bucureşti şi Ilfov şi a experienţei europene, unde fiecare cetăţean are o declaraţie unică privind venitul anual. Se va întâmpla la noi pe măsură ce reuşim să extindem aplicaţia şi după ce se aplică Codul de Procedură Fiscală şi reducem birocraţia. Asta durează, sincer”, a adăugat Ponta.

    Vineri, premierul Ponta a afirmat că România trebuie să revină la practica aplicată în prezent de toate ţările occidentale şi de Statele Unite ale Americii, în care fiecare cetăţean să aibă obligaţia de a-şi declara o dată pe an toate veniturile, declaraţie desfiinţată în 2005.

    “Susţin din toată inima ca în România să revenim la practica pe care o au toate ţările occidentale şi Statele Unite ale Americii, şi anume ca fiecare cetăţean să aibă o declaraţie de venituri. A fost discuţia legată de Legea impozitării marilor averi şi noi nu ştim ce venituri a avut un cetăţean din diverse surse – salarii, pensii, chirii – nu avem o asemenea declaraţie, pentru că a fost desfiinţată în 2005. Cred că este bine, pentru că în felul acesta putem să avem mai multă responsabilitate cetăţenească, putem să ştim cine îşi plăteşte taxe şi cine nu şi putem să aflăm cum este cu îmbogăţirile, că dacă vedem că nu are niciun serviciu, nicio pensie, nimic, dar în anul ăla şi-a mai cumpărat cinci maşini şi case, sigur că e o chestiune de suspiciune. Deci, ideea europeană şi americană ca fiecare cetăţean să îşi declare o dată pe an toate veniturile nu este în contradicţie cu faptul că plăteşti 16%. Oricum plăteşti 16%, dar e un lucru de transparenţă fiscală”, a spus Ponta.

    El a asigurat că Guvernul va păstra cota unică de impozitare până la alegerile din 2016.

  • Charlie Hebdo: Neînţelegeri între angajaţi şi proprietari privind veniturile obţinute de publicaţie

    La peste două luni după atentatul comis în redacţia din Paris a săptămânalului Charlie Hebdo, jurnaliştii care au supravieţuit acelui atac au păreri împărţite: 11 angajaţi au cerut ca toţi colaboratorii să devină acţionari cu părţi egale şi să devină astfel proprietari ai acestei publicaţii, care a obţinut venituri de aproape 30 de milioane de euro după tragedie, informează afp.com.

    “Laurent Léger (jurnalist la Charlie Hebdo, n.r.) a anunţat miercuri, într-o şedinţă redacţională, că a înfiinţat un colectiv de angajaţi cu scopul de a iniţia negocieri cu patronatul în legătură cu o repartiţie egalitară a capitalului”, a declarat pentru AFP unul dintre avocaţii publicaţiei, care reprezintă conducerea acesteia, refuzând însă ca identitatea să îi fie dezvăluită.

    Într-un e-mail adresat întregii redacţii de la Charlie Hebdo, Laurent Léger precizează că acel colectiv reuneşte 11 colaboratori, inclusiv medicul Patrick Pelloux şi desenatorul Luz. Acest colectiv a angajat şi doi avocaţi, dintre care unul este Antoine Comte, care în trecut a apărat într-un proces Sindicatul magistraţilor francezi.

    Charlie Hebdo este deţinut în prezent în procent de 40% de părinţii lui Charb, fostul director al publicaţiei, ucis în atacul terorist din 7 ianuarie, în procent de 40% de desenatorul Laurent Sourisseau, cunoscut cu pseudonimul Riss, împuşcat în umăr în timpul acelui atentat, devenit noul director al săptămânalului, şi în procent de 20% de Eric Portheault, coadministrator.

    Înainte de atentatul terorist care a făcut 12 victime în rândul echipei redacţionale, săptămânalul de satiră Charlie Hebdo, aflat în pragul falimentului, se vindea în aproximativ 30.000 de exemplare. De atunci, săptămânalul francez a cunoscut o creştere spectaculoasă a veniturilor – provenind din donaţii şi abonamente -, iar numărul său din 14 ianuarie, denumit “numărul supravieţuitorilor”, s-a vândut în 14 milioane de exemplare. Numeroşi colaboratori ai publicaţiei trăiesc de atunci sub protecţia poliţiei franceze.

    “Am luat act de dorinţa salariaţilor de a deveni asociaţi ai publicaţiei. Însă, suntem încă departe de a începe o regândire a acţionariatului”, a comentat avocatul Charlie Hebdo, dezvăluind faptul că proprietarii săptămânalului sunt “întristaţi” de această iniţiativă.

    “Riss este încă în spital, acţiunile lui Charb sunt îngheţate până când se finalizează succesiunea lui. Toţi aceşti bani fac mai mult rău decât bine. Astfel de lucruri ne fac să ne gândim la acele înmormântări la care membrii unei familii încep să se bată după ce pleacă de la cimitir pentru bijuteriile bunicii decedate”, a adăugat acelaşi avocat.

    “Trebuie să ne gândim mai întâi la ce trebuie să facem pentru a scoate publicaţia în fiecare zi de miercuri. Trebuie, de asemenea, să reglăm anumite probleme fiscale, pentru că, de exemplu, donaţiile sunt impozitate cu 60%. Donaţiile vor merge către familiile victimelor. Veniturile din vânzări vor merge în casieria publicaţiei. Ele vor servi şi pentru înfiinţarea unei fundaţii, care îi va învăţa pe elevii din şcolile franceze ce înseamnă libertatea de exprimare”, a explicat avocatul Charlie Hebdo.

    “Pentru moment, nimeni nu devine asociat din proprie iniţiativă. Nimeni nu are nimic contra conducerii actuale, nu există niciun conflict, dar, prin prisma a ceea ce s-a întâmplat, salariaţii vor să obţină un rol mai important în această companie”, a declarat Patrick Pelloux.

    “Începând din momentul în care o companie este decimată, te simţi complet ataşat de ea. Aici nu este vorba despre împărţirea unei prăjituri. Banii nu ne interesează”, a adăugat el.

    Contactat de AFP, Laurent Léger s-a limitat să spună că toate aceste iniţiative reprezintă “discuţii interne ale publicaţiei”.

    El a insistat, de asemenea, asupra dorinţei sale de a impune un “control colectiv asupra conturilor bancare” ale Charlie Hebdo.

  • Reducerea comisioanelor la plăţile electronice: băncile pierd venituri, comercianţii sunt stimulaţi să nu mai facă evaziune fiscală

    Reducerea taxei interchange nu va avea nicio influenţă asupra cumpărătorilor, fiind o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. În România, comisionul de interchange bancar este de 1% pentru plăţile fizice şi 1,5% pentru e-commerce, iar reglementările vor duce aceste comisioane la 0,2% pentru plăţile cu carduri de debit şi la 0,3% pentru plăţile cu carduri de credit.

    „Această variaţie este masivă şi ca urmare şi efectele sunt importante. Băncile care emit carduri vor avea veniturile micşorate de câteva ori din acest tip de activitate“, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, în cadrul unui eveniment organizat de Visa. Tot el atenţionează că în domeniul financiar, unde tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important, inovaţiile nu sunt ieftine, mai ales la început de drum, şi devin din ce în ce mai ieftine cu cât cresc volumele, cu cât rata de adopţie este mai mare. „Ce se va întâmpla în condiţiile creşterii presiunii pe veniturile băncilor emitente? Vom putea să susţinem nivelul de tehnologizare? Suntem la început de drum în zona contactless în România, la început în zona de mobile payments, nu mai vorbesc de portofelul electronic. Toate aceste inovaţii care costă vor intra în piaţă pe fondul reducerii dramatice a veniturilor din taxa interchange“, spune Creţu.

    Tot el adaugă că de anul viitor, cel mai probabil, costurile acceptării cardurilor vor scădea dramatic şi rămâne de văzut dacă retailerii mici şi mijlocii vor începe să accepte în masă plăţile electronice. Pentru că în momentul acela comercianţii nu vor mai avea motiv să nu mai accepte plata cu cardul, în afară de, arată reprezentantul Visa, fenomenul evaziunii fiscale. Fiona Wilkinson, vicepreşedinte la Visa Europe spune că „reglementările, care vin de la nivel european vor crea o nouă conjunctură. Sperăm că vor înlatura o parte dintre bariere, în special privind acceptarea la comercianţi. Totodată, se vor creea oportunităţi imense pentru noi jucători pe piaţă, iar plăţile mobile vor avea un rol esenţial în noul context“.

    Tranzacţiile cu cardul duc la scăderea economiei subterane, iar acesta a fost principalul argument al proiectului local care urmăreşte reducerea comisionului interchange şi plafonarea plăţilor în numerar. „Vrem să vedem o scădere a costului tranzacţiilor electronice, care să le facă mai atractive pentru comercianţi. Reducând costurile, facem produsul mai atractiv pentru retaileri“, afirmă Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Ţinta principală a acestor reglementări este utilizarea mai frecventă a cardurilor, cu beneficii în general pentru economie. „Cât din reducerea aceasta merge către consumatorul final, nu ştim, dar noi am fi fericiţi dacă ar creşte gradul de acceptare al cardurilor. Pe termen scurt cred că băncile se vor confrunta cu o scădere a veniturilor, dar cred că pe termen lung facem un bine“, adaugă Chiriţoiu.

    Or o creştere accelerată a plăţilor cu cardul poate avea loc în domeniul comerţului electronic, unde acum comisionul este de 1,5% din valoarea tranzacţiei. La aceasta se adaugă eventual, comisionul procesatorului, ajungând astfel şi la 2%. „Este mult. Suportăm din marginea pe care o generăm din vânzarea produsului,“ spune Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online din România. Conform calculelor efectuate de retailer, „un comision care să fie OK din punct de vedere al rentabilităţii de a trece de la cash către card, se plasează la un nivel de 0,3%,“ arată Stanciu. El spune că eMAG are posibilitatea de a influenţa clientul în ce priveşte alegerea plăţii, să îi recomande să plătească cu cardul, să îi arate beneficiile, între care se numără o uşurinţă mult mai mare a efectuării plăţii, o valoare mai mare a comenzii, o rată mai mică de anulare a comenzilor.

    Pe de altă parte, companiile de curierat sunt interesate să să colecteze cash-ul, pentru că aşa sunt mai motivaţi şi angajaţii, deoarece „clientul, în momentul în care plăteşte curierul, îi mai lasă şi ceva bani“, spune Stanciu. Tot el punctează că, în intenţia de a creşte volumul de plăţi cu cardul se pune mult accent pe securitate, dar o importanţă cel puţin la fel de mare are uşurinţa clientului de a plăti. „Cred că toată reglementarea 3D Secure îngreunează foarte mult, ba chiar încurcă. Am făcut teste comparative între sistemul off on 3D şi diferenţa este cam de 20% între rata de aprobare a plăţilor cu cardul online, adică de la o medie de 60% la una de 80%“, adaugă Stanciu. În acest moment, plata cu cardul online reprezintă 15% din vânzările eMAG, iar reprezentantul retailerului spune că şi şi-ar dori ca în cinci ani să ajungă la 100%. „Putem asuma în faţa băncilor creşterea ponderii plăţilor cu cardul, în condiţiile în care şi afacerea are o proiecţie de creştere. Cred că în cinci ani nivelul de bani care s-ar putea procesa prin eMAG ar fi de zece ori mai mare decât în prezent, ceea ce e o propunere interesantă pentru orice bancă“, mai spune Stanciu.

  • MedLife deschide în 2015 cel puţin şase unităţi noi şi ţinteşte vânzări de 100 de milioane de euro

    „În 2014 am continuat să ne consolidăm poziţia de lider la nivel naţional. Ne-am extins în Iaşi, Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş şi Covasna, iar de curând şi în Craiova, Slatina şi Râmnicu Vâlcea. Am crescut peste ritmul pieţei, în condiţiile în care românii au fost mai atenţi în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate, iar fondurile alocate de CNAS s-au diminuat. Am crescut numărul de intervenţii chirurgicale şi de naşteri, astfel încât la finalul anului trecut am ajuns la 45 de mii de operaţii şi cca. 16.500 de naşteri, am crescut numărul de abonaţi până la 330.000, având cel mai mare număr de abonaţi din România, şi nu în ultimul rând am crescut numărul de clienţi plătitori (fee for service) până la 4,3 milioane de clienţi unici, ceea ce înseamnă că 1 din 4 români ne-a fost client”, a declarat Mihai Marcu, preşedinte al MedLife.

    Pentru anul curent, MedLife ţinteşte o creştere organică de 16% până la valoarea de 93 milioane euro, şi de peste 25%, respectiv până la valoarea de 100 milioane euro, aceasta din urmă fiind condiţionată de derulararea unor noi achiziţii pe care compania le are în plan. De asemenea, reprezentanţii MedLife estimează o creştere accelerată a profitului operaţional, până la 17 milioane euro, respectiv un avans de 31% faţă de 2014.

    În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare aferente anului curent, reprezentanţii MedLife au în plan trei direcţii strategice: o nouă serie de proiecte de tip green field, achiziţii şi noi linii de business.

    „2015 este un nou an de expansiune MedLife. În primul semestru, mai exact, in lunile aprilie – mai, vom finaliza, aproape simultan, 5 proiecte de amploare în Bucureşti: un spital multidisciplinar în Titan, o nouă hyperclinică în Berceni, un centru de neurochirurgie în Ferdinand, o clinică de stomatologie în Unirii, şi un centru de cardiologie şi radiologie intervenţională în Griviţa, aceastea din urmă reprezentând trei linii de business complet noi. În plus, avem în plan extinderea laboratorului din Griviţa care va avea instalată prima şi cea mai avansată linie de automatizare a probelor medicale din Regiunea Balcanică, cu echipamente Abbot. În a doua jumătate a anului vrem să finalizăm alte două proiecte de amploare, derulate la nivel regional, respectiv extinderea Hyperclinicii MedLife din Timişoara şi inaugurarea unei noi clinici de mari dimensiuni în Cluj. Adiţional acestor proiecte, suntem în discuţii cu 3-4 operatori medicali în vederea derulării unor noi achiziţii pe plan local, valoarea minimă a cifrei de afaceri per companie fiind de 7-10 milioane euro. Avem convingerea că toate aceste proiecte ne vor consolida şi mai mult poziţia de lider şi ne vor aduce mai aproape de obiectivul nostru, acela de a atinge cinci milioane de clienţi unici până la finalul anului”, a mai spus Mihai Marcu.

    „Planurile de extindere şi dezvoltare sunt susţinute şi de o strategie medicală clar definită. Intenţia asumată este de a dezvolta unităţi medicale şi centre medicale de excelenţă, astfel  încât pacienţii să se poată trata în Sistemul MedLife indiferent de specialitate, patologie sau complexitatea cazului”, a declarat Nicolae Marcu, Director General MedLife.

    AngioLife este un nou centru de excelenţă din cadrul Sistemului MedLife specializat în cardiologie şi radiologie intervenţională şi se adresează patologiei cardiovasculare complexe. Noul centru va include o secţie de cardiologie, un laborator de angiografie şi un post operator de trei paturi. Unitatea va fi asistată de două linii de gardă. Aceasta urmează să devină operaţională în următoarele 15 – 30 de zile.

    NeuroLife, centrul de excelenţă în chirurgia spinală şi cerebrală este situat în zona Ferdinand, în cadrul Spitalului de Ortopedie MedLife şi se adresează patologiei neurochirurgicale complexe. Este condus de doi medici de renume mondial şi are în dotare un microscop de ultimă generaţie şi neuronavigaţie.

    StomaLife este primul unit integrat MedLife cu profilul de medicină dentară. Unitatea pune la dispoziţie pacienţilor, în acelaşi loc, 4 cabinete stomatologice (profilaxie, ortodonţie, paradontologie, endodonţie, implantologie) o divizie de radiologie panoramică, şi o alta de estetică dentară şi DSD (Digital Smile Design). „Digital Smile Design integrează fotografii şi amprente dentare, rezultatul vizat fiind estetica zâmbetului în funcţie de fizionomia persoanei. Ca ultim act integrator, pacienţilor le este disponibilă intervenţia chirurgicală BMF în blocul operator din cadrul spitalului Life Memorial pentru adulţi sau în Spitalul de Pediatrie pentru copii” a mai spus Nicolae Marcu, Director General MedLife.      

    BioLife este un produs premium adresat exclusiv segmentului corporate, care vizează evaluarea completă a stării de sănătate a angajaţilor la locul de muncă. Acest program integrează o serie de componente: de la evaluarea alimentaţiei şi a gradului de sedentarism la patologie existentă, având ca obiectiv restabilirea unui echilibru şi a stării de bine în organism. Programul a demarat cu o sesiune demo, urmând să fie complet funcţional în următoarele două luni.

    În ceea ce priveşte piaţa serviciilor medicale private, reprezentanţii companiei spun că aceasta ar putea să fie caracterizată în 2015 de o dinamică mai bună, respectiv 10-12%, unul din factorii catalizatori fiind chiar segmentul de abonamente medicale. „Credem că anul acesta vom asista la o nouă creştere accelerată a abonamentelor medicale, în detrimentul asigurărilor, tendinţă care se va contura în mod special la nivel local, acolo unde piaţa este la un nivel incipient. După modelul angajatorului din capitală şi angajatorii din ţară doresc să îşi motiveze angajaţii, iar abonamentul medical este de cele mai multe ori în topul listei de beneficii oferite mai ales în această perioadă. Cererea este în creştere, iar numărul de contracte finalizate în acest început de an ne confirmă acest lucru”, a mai spus Mihai Marcu. 

  • Retailerii din Militari Shopping Center au vândut anul trecut de 25 milioane euro, cu 15% mai mult

    “Scăderea veniturilor din chirii a avut la bază dificultăţile companiei de bricolaj chiriaş în proiect (Praktiker, care a fost vândut de grupul german cu acelaşi nume către omul de afaceri turc Omer Susli, n.r.), şi restructurarea proiectului care a fost finalizată în trimestrul al doilea, compensată de indexarea chiriilor şi de noi chiriaşi”, se arată în raportul financiar al companiei, controlată de grupul israelian Gazit Globe.

    Veniturile brute au scăzut cu 12,5%, de la 7,24 milioane de euro la 6,34 milioane de euro, a anunţat compania.

    Anul trecut proiectul a fost extins de la o suprafaţă închiriabilă de 53.400 metri pătraţi la 54.100 metri pătraţi, astfel că valoarea de piaţă a Militari Shopping Center a crescut la 70,7 milioane de euro comparativ cu 65,2 milioane de euro în 2013, respectiv cu 8,4%. Rata de ocupare a proiectului este de 91,7%, faţă de 88,7% cu un an înainte. Randamentul centrului comercial este estimat la 8,8%, în scădere de la 9,1%.

    Compania a atras anul trecut trei mari chiriaşi, respectiv H&M, KFC, Adidas, dar şi Maxi Toys, unul dintre cei mai mari retaileri de jucării din Europa.

    Venturile nete obţinute în România reprezintă 2,9% din totalul încasărilor din închirierea celor 153 de proprietăţi pe care Atrium le deţine în mai multe ţări, cu o valoare estimată la 2,6 miliarde de euro. În plus, compania deţine terenuri pentru dezvoltare în valoare de 365 milioane de euro.

    Atrium European Real Estate a achiziţionat în 2004 prima fază a proiectului din Militari, dezvoltat de compania belgiană Liebrecht&wooD. Pentru extindere, finalizată în martie 2009, compania a anunţat că a alocat 67 milioane euro. Cel mai mare acţionar al Atrium European Real Estate este grupul de investitori israelieni Gazit Globe, în timp ce Apollo Global Real Estate, deţine o participaţie de 14%. Gazit Globe a anunţat la începutul anului că vrea să preia şi acţiunile Apollo.

    Atrium European Real Estate operează în mai multe ţări din regiune, în principal în Polonia, Cehia, Slovacia, Rusia, Ungaria şi România.

  • Povestea fondatorului Sony. A lăsat afacerea familiei cu sake şi sos de soia pentru electronice

    A urmat cursurile Universităţii Imperiale din Osaka, pe care a absolvit-o cu o diplomă în fizică. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost locotenent în marina japoneză şi l-a cunoscut astfel pe inginerul electrician pe nume Masaru Ibuka, care urma să aibă un rol important în viaţa sa. După război, i s-a oferit un post de profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo, dar, după ce a citit un articol despre Ibuka, care încerca să deschidă un laborator de cercetare, a hotărât să îl viziteze.

    Vizita s-a încheiat cu un parteneriat, iar în 1946 cei doi au pus bazele afacerii Tokyo Telecommunications Engineering în ruinele postbelice ale unui magazin din Tokyo. Ibuka s-a concentrat pe inginerie şi pe designul produselor, în timp ce Morita s-a ocupat de marketing, angajaţi şi finanţare. Primul lor produs a fost un aparat automatic de gătit orez, dar acesta nu a avut foarte mult succes, cei doi reuşind să vândă doar 100 de astfel de aparate. Ulterior, şi-au propus să lanseze un casetofon, iar ideea lor s-a concretizat în 1950. Au avut parte de un succes modest, datorat marketingului agresiv al lui Morita. Până în 1955, Morita a încercat să conceapă designul pentru un radio portabil destinat pieţei americane, dar cel mai mic radio pe care au reuşit să îl facă era în continuare prea mare. Antreprenorul japonez a rezolvat această problemă îmbrăcându-şi oamenii de vânzări în haine cu buzunare foarte mari, astfel încât să strecoare radioul cu uşurinţă în acestea în timpul demonstraţiilor.

    Morita a început să conştientizeze faptul că numele brandului este la fel de important precum produsele realizate pentru succesul companiei. Tokyo Telecommunications Engineering era destul de greu de pronunţat, iar Morita voia un nume uşor de pronunţat şi memorabil. Toată lumea a crezut că este nebun că voia să schimbe numele unei companii care avea deja un oarecare succes, dar în 1958 şi-a atins obiectivul şi a schimbat numele companiei. Era inspirat atât de cuvântul latin ”sonus„, care însemna ”sunet„, cât şi de optimismul dat de asemănarea cu ”sunny„ (însorit). 

    În 1963, Morita a pus bazele subsidiarei americane Sony Corporation of America, iar în 1961 compania sa a devenit prima companie japoneză listată la Bursa din New York. Morita s-a mutat împreună cu familia în New York City în 1963. Voia să înveţe tot ce putea despre americani şi despre cultura lor, astfel încât Sony să creeze produsele ideale pentru piaţa americană. Petrecea totodată foarte mult timp în compania elitelor sociale americane, formate din oameni puternici şi bogaţi, atât politicieni, cât şi oameni de afaceri. În anii ’70, casetofoanele portabile au devenit populare în America, dar erau totuşi mari şi grele. Morita a avut ideea unui mic casetofon alimentat cu baterii şi dotat cu căşti care să permită o libertate mare de mişcare. A creat astfel walkmanul, unul dintre cele mai de succes produse electronice lansate vreodată, cu 250 de milioane de unităţi vândute de la debutul său din 1979.

    Sony a devenit şi prima companie japoneză care şi-a creat o unitate de producţie în Statele Unite ale Americii, iar de-a lungul timpului Morita a creat mai multe facilităţi de producţie, cercetare şi dezvoltare şi centre de design în America de Nord, Europa şi Asia.

    Mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Morita au spus despre el că era foarte carismatic şi atrăgea atenţia tuturor celor cu care interacţiona. Abilităţile lui excelente de comunicare şi farmecul său i-au permis să treacă peste diferenţele culturale dintre Japonia şi Statele Unite ale Americii. Era un workaholic, dar practica şi sporturi precum schi, scuba diving şi wind surfing, chiar şi după ce a împlinit 60 de ani. Pasiunea lui Morita era însă inovaţia. Sony a dezvoltat primul televizor portabil cu baterie, tubul de imagine Trinitron, care a stabilit un nou standard pentru televizoarele color, cât şi VCR-ul.

    Morita era interesat şi de diversificarea portofoliului companiei, astfel că a creat CBS/Sony Group, axată pe producţia de muzică, iar în 1979 a intrat şi în zona serviciilor financiare prin compania Sony Prudential Life Insurance. A cumpărat şi companiile CBS Records şi Columbia Pictures Entertainment. A renunţat la fotoliul de preşedinte al companiei în 1994 şi a murit cinci ani mai târziu.

  • iQuest a ajuns anul trecut la venituri de 26 de milioane de euro

    „Ca în fiecare an, urmărim creşterea business-ului atât prin extinderea proiectelor în relaţiile cu clienţii tradiţionali, cât şi prin pătrunderea pe noi pieţe sau achiziţionarea de clienţi în zonele unde suntem deja prezenţi. Întregirea  portofoliului iQuest cu serviciile de integrare şi dezvoltarea de produse proprii ne facilitează această strategie”, a declarat Cornelius Brody, fondatorul iQuest.

    Anul trecut compania s-a extins pe pieţe din Europa de Est – Polonia, Ucraina, Rusia şi şi-a crescut portofoliul de clienţi cu 15 noi nume. De asemenea, pentru acest an, planurile de extindere a business-ului includ şi discuţii cu potenţiali clienţi din Asia.

    Potrivit iQuest, cele mai căutate soluţii IT pe plan local în 2014 au fost cele cloud, mobile şi e-commerce, în timp ce, pe plan global, cele mai solicitate soluţii au fost cele de tip Big Data şi Analytics, Internet of Things/Machine-to-Machine, cloud şi e-commerce.

    În prezent, iQuest numără peste 600 de angajaţi în toate sediile cea mai mare echipă fiind cea din Cluj-Napoca, unde lucrează aproximativ 380 de oameni. Însă şi centrele din Braşov, unde compania are peste 130 de angajaţi, Sibiu sau Craiova cresc pe măsură ce business-ul se dezvoltă.

     

  • Ascendis a înregistrat anul trecut venituri de 4,7 milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de anul anterior

    Grupul Ascendis, liderul pieţei locale de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării profesionale, a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri cumulată de 4,7 milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de anul anterior. Creşterea a venit pe fondul intensificării cererii de programe de training personalizate după nevoile companiilor- client, dar şi a câştigării de cotă de piaţă, potrivit unui comunicat transmis de companie.

    “Pe fondul contextului economic favorabil, angajatorii au reluat investiţiile în angajaţii-cheie. Indiferent daca vorbim despre programe integrate de training, centre de evaluare şi dezvoltare, optimizare de procese, cursuri de limbi straine, conferinte sau teambuilding-uri, un lucru este cert: nu se mai organizează programe de dezvoltare care să nu aibă în spate obiective clare de business”, a declarat Andrei Goşu, directorul general al Ascendis.

  • Calculele noului Cod Fiscal

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse, ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, iar impozitul de 16% pe veniturile din dividende va fi desfiinţat.

    Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit lui Vâlcov, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus de 16,4 mld. lei, din care se aşteaptă să recupereze venituri de 9,4 mld. lei. Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv de 1,7% asupra creşterii în 2016, ceea ce ar însemna o creştere economică de 4,7%.

  • Un start pe care ar fi bine să nu-l ratăm

    Companiile promit şi creşterea numărului de angajaţi, mai bine de o treime cu 5 până la 30% sau peste, iar 87% dintre companii vor creşte salariile. 38% au bugetat pentru 2015 o creştere a salariilor între 5 şi 20% sau chiar mai mult. În aceste condiţii studiul trage concluzia, corectă, că motorul creşterii economice va redeveni cererea: 66% dintre executivi se aşteaptă la o creştere a cererii pentru produsele şi serviciile companiei lor în 2015, în timp ce 32% estimează o stagnare şi doar 2% o tendinţă negativă. Notabil mi se pare şi faptul că satisfacţia clienţilor a intrat în rândul celor mai importanţi trei indicatori care definesc succesul pe piaţa locală, în detrimentul unor indicatori financiari, fiind în 2015 cel mai important element al succesului unei companii. La studiu au răspuns 202 executivi de top.

    Despre măsurile de relaxare fiscală ce apar în noul Cod fiscal veţi fi aflat deja – reducerea TVA, a accizelor, eliminarea taxei pe stâlp, scăderea cotei unice de impozitare, alte reduceri de taxe, cu totul un pachet de măsuri care, am văzut opinii, s-ar putea situa, ca importanţă, peste introducerea cotei unice din 2005. Şi care s-ar traduce prin reducerea veniturilor bugetare cu 37 de miliarde de lei în patru ani; deja am văzut – scriu acest text joi,19 februarie – îngrijorări exuberante legate de cum, când, în ce fel?!

    Am mai văzut astfel de îngrijorări, de la sindicalişti la presă internaţională, în preajma introducerii sus pomenitei cote unice de impozitare; toate s-au risipit după aplicarea măsurii, ca şi când nu ar fi fost, iar perioada care a urmat a fost una dintre cele mai faste pentru noi toţi, cu sau fără legătură directă.

    Avem aşadar semnale pozitive din partea companiilor – creşteri ale afacerilor şi numărului de angajaţi dar şi a cererii, şi avem un set de măsuri guvernamentale promiţătoare. Pentru ca toate acestea, plus creşterea economică, să treacă în zona ”să simţim şi noi o îmbunătăţire„, lucrurile trebuiesc privite şi manevrate mai în ansamblu şi coroborate cu un set de măsuri de sprijinire a antreprenoriatului, ceva mai mult decât ”10.000 de euro pentru un tânăr„, cu eficientizarea aparatului administrativ şi a companiilor de stat (insolvenţa fiind una dintre măsurile care ar mai curăţa copacii de uscături), cu un program naţional de retehnologizare, începând cu zona de cercetare-dezvoltare şi terminând cu achiziţia de utilaje. Am regăsit la profesorul Nicolae Dănilă o idee interesantă, pe care o reiau, cea a unei bănci de dezvoltare, care să finanţeze sau cofinanţeze programe bazate pe fonduri europene sau fonduri private.

    Şi propunerile pot continua, pentru că nu spun noutăţi, ci doar adun la un loc o sumă de idei menite să schimbe ce se mai poate schimba în ţara asta, în bine. Un start pe care ar fi bine să nu-l ratăm, poate şi pentru că 20 de ani de stagnare sau scădere economică din 25 de ani de capitalism sunt, pur şi simplu, prea mulţi. Este o schimbare care ţine mai mult de noi şi mai puţin de organisme financiare internaţionale, prea prudente când ar trebui să fie entuziaste şi prea entuziaste când ar trebui să fie cuminţi, de Uniunea Europeană, mult prea puţin uniune şi mult prea mult politicianistă.

    ”Mariana„, personaj shakespearian pictat de John Everett Millais, un tablou despre aşteptare şi melancolie şi osteneală.