BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Românul de 32 de ani care nu depinde de nimeni: munceşte cât vrea şi când vrea, nu ştie ce înseamnă să ai şef şi câştigă ENORM

    Tudor Maier şi-a construit o carieră la care mulţi angajaţi de multinaţională nici măcar nu visează. Nu depinde de nimeni în meseria lui, nu ştie ce înseamnă să ai un şef, îşi organizează timpul după bunul-plac fără să se spetească muncind şi, cel mai important dintre toate, câştigă suficient cât să ducă un trai mai mult decât decent, fără grija zilei de mâine. Tânărul în vârstă de 32 de ani este freelancer, liber-profesionist pe internet, dacă vreţi, şi încă unul dintre cel mai bine plătiţi din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv – câteva zeci bune de mii de dolari pe an. “Niciun job din România, oricât de bine plătit ar fi, nu m-ar putea determina acum să renunţ la statutul de freelancer şi să devin angajat”, spune Maier.

    Ce-i drept, aşa este obişnuit, pentru că a fost dintotdeauna antreprenor. După ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj, a avut timp de câţiva ani o firmă de publicitate în Alba Iulia şi mai apoi a publicat un ziar de anunţuri şi mică publicitate. Câştigurile ca antreprenor n-au fost însă strălucite, iar presiunea facturilor scadente a fost mereu o problemă, dar în 2008 a aflat pentru prima dată despre platformele unde freelancerii îşi pot găsi de lucru şi a decis să încerce şi el. “Începutul a fost foarte slab, cu doar două proiecte în primul an”, dezvăluie Tudor Maier, situaţie care arată acum cu totul altfel.

    Tânărul este designer grafic şi lucrează, în cea mai mare parte a timpului, coperţi pentru cărţi, design de cărţi în format electronic, dar şi paginare şi design pentru reviste, cataloage, broşuri, afişe şi alte materiale de marketing printre care inclusiv ambalaje pentru diverse produse. Pentru munca lui cere cel puţin 20 de dolari pe oră şi lucrează în jur de 30 de ore pe săptămână, dar există şi proiecte pentru care este plătit în ansamblu, indiferent de numărul orelor lucrate. “Cel mai bun contract pe care l-am avut vreodată a fost cu o editură pentru care am lucrat designul a 20 de cărţi pentru 7.000 de dolari”, spune Maier despre unul dintre cele 200 de proiecte realizate în ultimii patru ani.

    Ca el, zeci de milioane de oameni din toate colţurile lumii, între care şi câteva zeci de mii de români, îşi încearcă în permanenţă norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com, oDesk.com sau vWorker.com. Speră, ca oricine de altfel, să găsească cheia banilor mulţi în schimbul muncii lor şi, deşi unii chiar reuşesc, trebuie spus de la bun început că freelancingul ca meserie nu-i chiar pentru oricine. Modul de funcţionare al platformelor de acest gen este destul de simplu – companii din toată lumea caută forţă de muncă bine pregătită şi mai ieftină decât ar găsi în ţara de unde provin pentru diverse proiecte specifice, iar freelancerii cei mulţi concurează unii cu ceilalţi folosind arme precum preţul, termenul de predare şi experienţa anterioară pentru a câştiga proiectele. De la sine înţeles că, pentru cineva de-abia pornit pe calea freelancingului, nici companiile nu se vor înghesui cu proiecte şi nici banii nu vor curge prea uşor, dar pentru cei care nu se lasă uşor descurajaţi, recompensele se pot dovedi mai mult decât suficiente pentru o viaţă relaxată.

  • Spune-mi unde stai ca să îţi spun ce maşină conduci

    Vânzările de maşini au crescut puternic anul trecut, însă, chiar după doi ani de creşteri, piaţa rămâne cu 67% sub volumul atins în 2007, spune Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România. Au trecut zece ani de când piaţa urca vertiginos spre pragul de 300.000 de autovehicule, aproape atins în 2006, faţă de 256.000 de maşini vândute în 2005. În ultimii zece ani, toată creşterea s-a evaporat, iar piaţa a ajuns din nou în „epoca de piatră“. De atunci producţia de maşini în România a crescut fulminant, spre 400.000 de maşini de la sub 175.000 în 2005, inversând practic raportul dintre cererea de pe piaţă şi producţie.

    Dintre toate judeţele, singurul care aproape a recuperat anii de criză a fost Braşovul, unde anul trecut piaţa auto a fost la doar două procente distanţă faţă de nivelul din 2008, ultimul an înainte de declinul puternic ce a urmat în 2009. De partea cealaltă, Sălaj, Ialomiţa, Mehedinţi, Caraş Severin sau chiar Galaţi aproape au dispărut din piaţa auto locală, înregistrând în 2015 un declin de peste 90% raportat la 2008.

    Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.

    Totodată, cele mai afectate pieţe sunt şi acelea unde veniturile populaţiei raportate la euro s-au redus în 2014 raportat la 2008. Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat şi în Timiş, Cluj şi Argeş, unde sunt concentrate şi cele mai mari investiţii străine, de la Dacia şi furnizorii săi la marii jucători din IT şi Continental. De partea cealaltă, în Vâlcea, Bacău, Mehedinţi şi Gorj, salariile în euro s-au redus, implicit şi puterea de cumpărare a populaţiei, motiv pentru care în acele judeţe se regăsesc şi cele mai vechi maşini înmatriculate în ţară.
    În continuare, Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara sunt oraşele în care angajaţii români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaţilor din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel naţional şi în creştere cu 7% faţă de nivelul înregistrat în Bucureşti în 2015.

    După municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obţinute în 2016 de către angajaţii din Cluj, unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult faţă de nivelul din 2015), din Timiş, unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult faţă de 2015) şi din Argeş, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).

    Extinderea fabricilor de componente auto şi investiţiile din zona ser-viciilor, în special din IT, au generat o competiţie mai mare pe piaţa muncii din Cluj şi din Timiş, ceea ce a determinat o creştere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidaţi.

    De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, a anunţat că cererea de forţă de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de mutare a 1.500 – 2.000 de oameni din toată ţara care au fost aduşi să lucreze temporar în companiile din Tran-silvania.
    În Argeş, creşterea salariilor a fost şi va fi generată în special de puterea de negociere a sindicatului Automobile Dacia, companie care dă tonul în materie de salarii în regiune şi în cadrul căreia salariile au crescut în fiecare an. Doar anul trecut ope-ratorii şi funcţionarii din uzina Dacia au primit o majorare de 150 de lei brut la salariu.

    La polul opus, în topul judeţelor în care angajaţii români vor încasa cele mai mici salarii în 2016 se află Harghita (cu salariul mediu de 1.317 lei net pe lună), Covasna (1.398 lei), Neamţ (1.456 lei), Bistriţa-Năsăud (1.472 lei), Bihor (1.490 lei), Vrancea (1.492 lei) şi Vaslui (1.492 lei).

    Peste 1,1 milioane de salariaţi români care primesc în prezent salariul minim pe economie vor câştiga 917 de lei net începând cu luna mai a acestui an, adică cu 140 de lei lunar în plus faţă de nivelul din prezent, odată cu creşterea salariului minim pe economie. După discuţii cu sindicatele, guvernul a decis în ultima şedinţă din 2015 să majoreze salariul minim de la nivelul actual de 1.050 de lei brut pe lună (adică 777 de lei net) la 1.250 de lei brut pe lună (adică 917 lei net) începând cu luna mai. Creşterea salariului minim din 2011 încoace, de la 700 de lei a fost „arma“ guvernului Ponta prin care a impulsionat consumul şi creşterea economică. Guvernul Cioloş este mai reticent la această măsură, susţinând că România îşi poate pierde atractivitatea în atragerea investiţiilor.
     

  • Jobul din România unde salariile ajung la 2.000 de euro pe lună, dar nu sunt doritori

     Cu toate că salariile lunare pe transport internaţional ajung de cele mai multe ori la peste 1.000 de euro pe lună, şi de cele mai multe ori chiar aproape de 2.000 de euro pe lună, pe piaţa locală există o criză acută de şoferi profesionişti, cu toate că aceştia câştigă de cel puţin dublu faţă de salariul mediu net pe economie, spune Uniunea Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

    Criza acută de şoferi profesionişti afectează competitivitatea transportatorilor români şi trebuie tratată ca o prioritate naţională. UNTRR  solicită autorităţilor măsuri urgente pentru formarea vocaţională a tinerilor de la vârsta de 18 ani ca şoferi profesionişti.

    Cererea de forţă de muncă calificată în transporturile rutiere internaţionale este tot mai prezentă în România şi în UE. Transportatorii rutieri – companii multinaţionale ca şi companii cu capital românesc se confruntă cu lipsa de şoferi profesionişti, având camioane care nu pot fi operate pentru că nu sunt şoferi disponibili pe piaţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Jobul plătit şi cu 5000 lei în România. Ce test trebuie să treacă însă viitorii angajaţi

    Testul practic de integritate e proba căreia trebuie să îi facă faţă cei care vor să se angajeze la Garda Forestieră – “DNA-ul padurilor”. Astfel se încearcă recrutarea celor incoruptibili. Iar viitorii inspectori vor fi răsplătiţi cu salarii atractive, scrie stirileprotv.ro

    Asta îşi propune ministrul mediului, care a vizitat o zonă în care defrişările au făcut prăpăd. Aproximativ 2.000 de hectare de pădure din Piatra Craiului au fost puse la pământ, iar o fundaţie încearcă acum să repare răul făcut acolo.

    Pe Valea Dambovitei, cât vezi cu ochii, versanţi întregi au rămas golaşi. Din loc în loc, şanţuri adânci brăzdează terenul: sunt căile pe care milioanele de buşteni au fost coboraţi în vale.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Precizări la Codul fiscal. Toţi angajaţii cu salarii mai mici de 3.000 de lei brut vor încasa, automat, venituri mai mari în 2016

    O schimbare adusă de noul cod fiscal privind modul în care se calculează deducerile personale lunare aferente salariaţilor care câştigă sub 3.000 de lei brut pe lună face ca, începând cu acest an, aceştia să aibă venituri nete mai mari cu valori cuprinse între 3 şi 24 de lei pe lună, în funcţie de nivelul salarial, potrivit calculelor ZF.

    Măsura, care se aplică pentru mai bine de 80% dintre salariaţii din economie, este valabilă doar pentru persoanele cu salarii mai mici de 3.000 de lei brut pe lună, iar valoarea sumelor neimpozabile creşte odată cu numărul de persoane aflate în întreţinerea salaria­ţilor care beneficiază de această măsură.

    „La un salariu minim de 1.050 de lei brut pe lună, până în 2015 valoarea salariului net încasat de angajat era de 777 de lei pe lună. Începând cu acest an, după noile reglementări privind deducerile personale aplicabile salariaţilor, la un salariu minim de 1.050 de lei brut pe lună angajatul va primi o sumă netă de 785 de lei, adică cu 8 lei mai mult“, a explicat Noemi Popescu, HR manager în cadrul companiei de consultanţă fiscală, audit şi analiză financiară PKF Finconta.

    Cu cât salariile angajaţilor sunt mai mici şi au mai multe persoane în întreţinere, cu atât veniturile nete încasate vor fi mai mari, spun consultanţii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Angajatii Hidro Tarnita au avut anul trecut un salariu mediu lunar de 7.384 lei. La cat va ajunge in 2016

    Cei 19 salariati pe care Hidro Tarnita ii avea la sfarsitul lui 2015 au obtinut anul trecut un salariu mediu lunar brut de 7.384 lei de persoana, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile, arata bugetul de venituri si cheltuieli al societatii, informează incont.stirileprotv.ro

    Bugetul a fost aprobat printr-un ordin comun al ministrului Energiei, Victor Grigorescu, al ministrului Finantelor Publice, Anca Dragu, si al ministrului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Claudia Costea, si publicat in Monitorul Oficial in 13 ianuarie 2016. 
    Un salariat a avut, in medie, un castig lunar brut de 7.564 lei, determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, si de 7.384 lei, pe baza cheltuielilor cu salariile.

    Oficialii institutiei au adaugat ca in 2016 salariile vor fi mai mici, ajungand la 6.500 de lei, la acelasi numar de angajati.  

     

  • Topul celor mai mari salarii câştigate în ministere. Cine ia cei mai mulţi bani

    Topul celor mai mari salarii din ministere arată că şi la stat se câştigă bine. Cei mai bine plătiţi angajaţi cu funcţii de conducere în ministere ajung să ia şi peste 10.000 de lei. Cel mai mare venit, încasat în luna decembrie 2015, este de aproape 14.000 de lei. În multe ministere, subalternii câştigă mai mult decât ministrul. La Ministerul Muncii, doi consilieri de la cabinetul unui secretar de stat au încasat sume de circa 9.000 de lei, iar la Ministerul Sănătăţii, cei mai mulţi directori ajung la aproape 10.000 de lei pe lună.

    RomaniaTV.net a consultat datele publicate de ministere privind veniturile angajaţilor în ultimele două luni ale anului 2015. Concluzia: în toate ministerele se câştigă salarii care depăşesc suma de 10.000 de lei (100 de milioane lei vechi) şi, în multe dintre acestea, nu ministrul este cel care încasează cei mai mulţi bani. Sumele-record revin celor cu funcţii de conducere, existând însă, în aceste instituţii, şi angajaţi cu salarii foarte mici, sub 800 de lei.

    Cel mai mare salariu, din cifrele puse la dispoziţie, câştigate în ministere, este de 13.981 de lei.

    MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

    Venituri salariale câştigate în luna noiembrie 2015. Cel mai mare salariu câştigat la Ministerul Finanţelor în noiembrie 2015 este de 13.188 de lei.

    Topul veniturilor:

    – auditor superior tr.1 gr. 5 (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  13.188 de lei

    – ministru – 6014 de lei şi 10951 de lei

    – secretar general – 8697 de lei

    – director general tr.2  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) – 9541 lei

    – director general tr.1  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  9341 lei

    – controlor financiar sef adjunct  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) – 9235 de lei

    – director general adjunct tr.2  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  9230 lei

    Cele mai mici salarii la Finanţe sunt în jur de 500 de lei.  Un şofer câştigă până la 2.269 de lei.


    Ministerul Afacerilor Interne

    Salarii nete din luna decembrie 2015. Cel mai mare salariu câştigat la MAI in luna decembrie a fost de 13,947 de lei.

    Situaţia arată astfel:

    Personal contractual.  Funcţii cu comandă: salariu minim – 4,470 lei, salariu maxim – 4,470 de lei. Functii fără comandă: salariu minim – 4,470 de lei , salariu maxim –  13,947 de lei.

    Functionari publici: Funcţii cu comandă: salariu minim – 4,927 de lei, maxim 7,572 de lei. Functii fără comandă: minim – 951 de lei, maxim – 11,782 de lei.

    Ofiteri. Funcţii cu comandă: salariu minim – 5,703 de lei, maxim – 9,213 de lei. Functii fără comandă: minim – 2,452 de lei, maxim –  3,396 de lei

    Maistri militari: salariu minim – 1,207 de lei, maxim – 1,579 de lei

    Subofiteri: salariu minim 1,175 de lei, maxim – 1,762 lei

    Ofiteri de politie. Funcţii cu comandă: salariu minim – 3,074 lei, maxim – 11,911 lei. Functii fără comandă: minim –  1,361, lei, maxim – 8,838 lei

    Agenti de politie: salariu minim – 400 de lei, maxim – 3,974 de lei.

    Cititi mai multe pe www.rtv..net

  • Lecţiile unui antreprenor cu şapte magazine în Vrancea şi cu afaceri de 50 mil. lei: „Elementele care ne-au ajutat au fost prudenţa, reinvestirea profitului, faptul că am dat salariile la timp şi că ne-am plătit dările“

    Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de magazine Paco din judeţul Vrancea, spune că va deschide în acest an două unităţi pentru a com­pensa faptul că anul trecut a făcut o scurtă pauză. Reţeaua sa de magazine numără şapte unităţi, toate în ju­­deţul Vran­cea, cu afaceri cu­­mulate de peste 50 mil. lei, cifră ce îl po­ziţi­onează în prima ligă a retailerilor alimentari.

    „În fiecare din ultimii ani am deschis un magazin, mai puţin în 2015, însă vom compensa în acest an când avem planificate două deschideri“, explică antreprenorul. El precizează că s-a extins prudent pentru că nu a ţinut să aibă un număr mare de magazine, ci a vrut ca fiecare unitate să fie profitabilă.

    „Am avut oferte pentru 30-40 de spaţii comerciale, însă am căutat să deschidem doar unde avem vad bun şi unde poziţia este pe măsură. Nu am vrut să fim la număr, ci să găsim potenţialul de business.“ Feliciu Paraschiv  spune că a mers prudent în business atunci când a venit vorba de expansiune, pariind pe resurse proprii şi pe credite bancare. „Dacă optam pentru credit furnizor ne extindeam de 2-3 ori mai repede.“

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Lecţiile unui antreprenor cu şapte magazine în Vrancea şi cu afaceri de 50 mil. lei: „Elementele care ne-au ajutat au fost prudenţa, reinvestirea profitului, faptul că am dat salariile la timp şi că ne-am plătit dările“

    Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de magazine Paco din judeţul Vrancea, spune că va deschide în acest an două unităţi pentru a com­pensa faptul că anul trecut a făcut o scurtă pauză. Reţeaua sa de magazine numără şapte unităţi, toate în ju­­deţul Vran­cea, cu afaceri cu­­mulate de peste 50 mil. lei, cifră ce îl po­ziţi­onează în prima ligă a retailerilor alimentari.

    „În fiecare din ultimii ani am deschis un magazin, mai puţin în 2015, însă vom compensa în acest an când avem planificate două deschideri“, explică antreprenorul. El precizează că s-a extins prudent pentru că nu a ţinut să aibă un număr mare de magazine, ci a vrut ca fiecare unitate să fie profitabilă.

    „Am avut oferte pentru 30-40 de spaţii comerciale, însă am căutat să deschidem doar unde avem vad bun şi unde poziţia este pe măsură. Nu am vrut să fim la număr, ci să găsim potenţialul de business.“ Feliciu Paraschiv  spune că a mers prudent în business atunci când a venit vorba de expansiune, pariind pe resurse proprii şi pe credite bancare. „Dacă optam pentru credit furnizor ne extindeam de 2-3 ori mai repede.“

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cu cât vor creşte salariile în 2016 şi, mai ales, cum va avea loc recâştigarea pieţei muncii de către angajaţi

    Economia României a creat peste 154.000 de noi locuri de muncă în primele opt luni ale anului trecut, nivel cu peste 45% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2014, arată cele mai recente date disponibile. Specialiştii în resurse umane sunt de părere că tendinţa de creştere a noilor angajări se va menţine şi în 2016, pentru că există toate premisele ca acest lucru să se întâmple: creşterea economică estimată pentru 2016 (care variază între 3,9 şi 4,1%) indică un nivel mai ridicat decât cel prognozat pentru anul trecut şi astfel companiile au încredere să-şi extindă afacerile în România sau să facă investiţii greenfield.

    „E posibil ca ritmul angajărilor în 2016 să fie mai accentuat decât în 2015, astfel încât la nivelul întregului an să ne apropiem de 200.000 de noi angajări“, a explicat Cristina Postolache, managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Big4HR.
    O evoluţie similară a numărului de noi locuri de muncă estimează şi Raluca Peneş, HR coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de HR Smartree România. „Numărul de noi angajări va creşte în 2016 cu cel puţin 5%, în special în zonele Nord-Vest şi Centru (Timişoara, Arad, Bihor, Braşov, Bucureşti-Ilfov), pe fondul investiţiilor“, a spus Peneş. Piaţa va cere în continuare, spune ea, specialişti în zona de IT/software, dar şi poziţii specializate în vânzări, marketing şi comerţ online sau logistică. Piaţa muncii a arătat semne clare de dinamizare, creând noi oportunităţi în carieră pentru angajaţi, iar pachetele salariale vor creşte ca urmare a acestor mişcări, în timp ce competiţia pentru talente va deveni tot mai puternică, este de părere Irina Stoian, directorul de resurse umane al companiei de credite de consum Cetelem: „Noi suntem în trendul de creştere a numărului de angajări în 2016, cu precădere pe divizia de vânzări, unde urmărim ritmul de dezvoltare al parteneriatelor existente, prin deschiderea de noi locaţii în care Cetelem este prezent cu puncte de lucru“.
    Potrivit datelor firmei de recrutare şi de închiriere de forţă de muncă temporară APT Group, anul trecut rata de recrutare externă a fost de 13,5% la nivelul întregii pieţe din România, în creştere cu 1,5 procente faţă de 2014. Reprezentanţii APT estimează că, pe lângă nou înfiinţatele unităţi de producţie, retail şi servicii de business, un generator semnificativ de noi locuri de muncă a fost, în 2015, însuşi Codul muncii, ale cărui modificări au scos „la alb“ multe locuri de muncă din zonele gri şi neagră. Peste acest trend se va suprapune în 2016 elanul investiţional (creşterea investiţiilor este estimată la peste 15% faţă de 2015), care situează România în topul ţărilor din Europa de Sud-Est.

    „Ne putem aştepta la o creştere între 15 şi 20% a numărului de noi angajări anul acesta, în condiţiile în care şi şomajul va continua săscadă (de la 6,6 % în 2015 la 6,4% în 2016, după estimările Comisiei Europene). Iar la nivel de categorii profesionale putem preconiza că va creşte mai mult gradul de ocupare a poziţiilor de blue collars decât a celor de white collars, pe fondul revirimentului din industriile prelucrătoare“, a spus Adrian Nicolae, development manager în cadrul APT Group. Un diferenţiator calitativ nou este, spune el, faptul că piaţa românească a muncii se extinde din nucleele urbane tradiţionale şi radiază regional, către localităţile mai mici.
    Angajatorii vor căuta anul acesta meseriaşi, absolvenţi de şcoli profesionale, pentru că industria va crea noi locuri de muncă, mai ales în Transilvania şi Banat, spun specialiştii, în timp ce companiile din servicii vor căuta vorbitori de limbi străine pentru activităţile suport, precum şi programatori.

    „Mediul industrial, mai ales în domeniul componentelor auto, anunţă extinderea capacităţii de producţie, lucru care va duce la creşterea nevoii de personal direct productiv – muncitor calificat în producţie. Această tendinţă favorizează alte locaţii decât Bucureştiul, unde industrie nu mai există. Sunt vizate în special centrele urbane din Transilvania, Banat, zona Piteştiului şi a Ploieştiului, dar în marile oraşe există deja riscul supra-încălzirii în condiţiile lipsei de personal de execuţie calificat“, a explicat Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă în mana-gement şi resurse umane BPI Group. Ea a mai precizat că şi serviciile oferă o creştere semnificativă, în condiţiile în care se externalizează multe procese în BPO-uri (centre de servicii de externalizare pentru afaceri) sau în centre de servicii partajate (Shared Services). Vizate aici sunt activităţile suport (financiar, HR, callcenter etc.), dar şi sectorul IT.

    La polul opus sunt sectoare precum bankingul, retailul sau industria farmaceutică, unde sunt mai puţine angajări noi (în retail fluctuaţia mare de personal determină realizarea de noi angajări, dar nu sunt făcute pentru extindere, ci pentru înlocuirea personalului care a plecat).
    O tendinţă remarcată de cei care fac recrutări este că firmele de outsourcing (străine sau româneşti) au început să ofere servicii din ce în ce mai complexe, în încercarea de a se dezvolta foarte bine pe o nişă de piaţă. Iar acest lucru atrage nevoia de candidaţi mai specializaţi, care sunt şi mai bine plătiţi.

    „Pe lângă serviciile clasice de call center, există companii care au reuşit să preia întregi departamente de customer service de la clienţii lor. Aceeaşi situaţie o observăm şi în accounting şi IT, mai nou. Şi în zona de testare observăm o tendinţă de specializare, companiile dezvoltându-şi capacitatea de a oferi servicii adiţionale de inginerie, pentru care nu mai caută doar testeri“, a mai precizat Cristina Postolache de la Big4HR.

    De aceeaşi tendinţă vorbeşte şi Adrian Nicolae de la APT Group, care spune că va avea loc o relocare a joburilor mai puţin specializate în ţări din eşalonul următor (cum este India), iar România va atrage joburi tot mai complexe şi mai creative.
    „Se menţine interesul pentru vorbitorii de limbi străine, cu precădere cei de limba germană, franceză, spaniolă, italiană, portugheză şi rusă. În continuare limba engleză rămâne obligatorie, iar în outsourcing chiar la nivel de fluenţă. Fireşte, această rocadă cu trecerea românilor la nivelul următor va avea efecte şi asupra ofertelor salariale, care vor creşte“, a mai spus Adrian Nicolae, development manager în cadrul APT Group.