Tag: razboi

  • Există vreo rezolvare eficientă pentru problema distribuirii inegale a avuţiei?

    Istoria ne învaţă că soluţia poate veni şi singură, fără să fie căutată. După ce a studiat sute de ani de istorie a umanităţii, Walter Scheidel, profesor la Stanford, a identificat patru modalităţi de netăgăduit în care poate fi redusă inegalitatea: războaiele, revoluţiile, colapsul statelor şi pandemiile mortale. „Aceşti patru călăreţi ai apocalipsei“, după cum Scheidel îi numeşte în cartea sa „Marele nivelator: violenţa şi istoria inegalităţii din Epoca Pietrei până în secolul XXI”, s-au dovedit mult mai eficienţi în reducerea inegalităţii decât eforturile mai paşnice precum îmbunătăţirea educaţiei sau decât şocurile nonviolente, cum ar fi crizele financiare şi economice.

    Nivelurile actuale ale inegalităţilor nu sunt fără precedent, remarcă Scheidel. Ponderea în total a veniturilor deţinute de cei mai bogaţi americani a ajuns doar de curând la nivelurile văzute ultima oară în 1929. În Marea Britanie, cei mai bogaţi 10% deţineau mai mult de 90% din avuţia privată înainte de Primul Război Mondial; astăzi, procentul este un pic mai mare de 50%.

    Acest lucru sugerează că inegalitatea din prezent poate deveni mult mai extremă. Globalizarea, îmbătrânirea populaţiei şi imigraţia contribuie toate la inegalitate deviind serviciile publice departe de politicile redistributive. Mai mult, noile tehnologii şi răspândirea automatizării la scară largă vor lărgi şi mai mult prăpastia dintre muncitorii cu înaltă calificare şi cei slab calificaţi.

    Reducerea nivelurilor ridicate ale inegalităţii în SUA, Marea Britanie şi de oriunde necesită schimbări radicale de politică, spune Scheidel. Şi singurele dăţi când aceste politici au dus în trecut la o „nivelare” semnificativă a fost după producerea unor catastrofe.

    Scheidel a vorbit cu jurnaliştii revistei americane electronice Quartz despre lunga istorie a inegalităţii: 

    Quartz: Perioadele cu inegalitate redusă din trecut au fost precedate de o catastrofă. Cum ceva atât de distructiv – „cei patru călăreţi”, după cum i-aţi descris în cartea dumneavoastră – poate produce ceva pozitiv?

    Scheidel: Prima soluţie este războiul care mobilizează masele şi exemplele clasice sunt Primul Război Mondial şi Al Doilea Război Mondial. O parte foarte mare a populaţiei s-a înrolat în armată, în timp ce forţa de muncă civilă a devenit, de asemenea, pe deplin mobilizată pentru efortul de război.

    Un stat-naţiune puternic a fost necesar pentru a organiza efortul de război, iar impozitele pentru cei bogaţi au fost majorate la niveluri extrem de ridicate – la 90% în unele cazuri – pentru a-l finanţa. Capitalul şi-a pierdut din valoare din cauza intervenţiilor guvernelor şi a distrugerii fizice, în special în Europa. În acelaşi timp, există o redistribuire masivă spre muncitori. Apoi, au fost efectele asupra democraţiei: drepturi de vot, apartenenţa la uniuni sindicale etc. Toate aceste lucruri au luat amploare în contextul acestor războaie deoarece guvernele a trebuit să ofere ceva la schimb oamenilor.

    Dacă sunteţi Lenin sau Mao şi mergeţi în Rusia sau China şi confiscaţi averile bogaţilor, adesea ucigându-i în acest proces de expropriere şi naţionalizând orice, construiţi o economie în care stabiliţi toate salariile şi toate preţurile. Este un proces extrem de invaziv, dar dacă sunteţi interesat doar de nivelare, de egalitate, acesta este un mod în care puteţi ajunge foarte rapid la ţintă.

    Şi celelalte?

    Celelalte două soluţii sunt întâlnite mai des în trecutul îndepărtat: colapsul statului şi epidemiile. În comparaţie cu celelalte, colapsul statului este cel mai rău mod de nivelare deoarece toată lumea ajunge mai săracă – doar diferenţele sunt eliminate. Când romanii au încorporat Britania în imperiul lor, s-a produs o creştere masivă a inegalităţii, dar care s-a destrămat în secolul al V-lea. Au venit anglo-saxonii şi dintr-o dată te-ai întors de unde ai plecat.

    Şi, în final, există epidemiile masive care se dezvoltă rapid şi ucid o parte cu adevărat mare a populaţiei, cum ar fi Moartea Neagră în Europa medievală (epidemia de ciumă care a devastat Europa şi o parte din Asia). Ele nu distrug infrastructura fizică – terenuri sau capital – astfel încât se produce o resetare fundamentală a valorii muncii. Persoanele apte de muncă pot cere salarii mai mari, iar activele angajatorilor – „capitaliştii” – îşi pierd din valoare.

  • Oficial turc: “Războiul sfânt va cuprinde în curând şi Europa”

    “Cu toţii au aceeaşi mentalitate. Unde veţi merge? Unde vreţi să duceţi Europa? Aţi început să distrugeţi continentul. Războiul sfânt va începe în curând”, a spus Mevlut Cavusoglu, ministrul turc pentru afaceri externe.

    El şi-a motivat declaraţia prin faptul că nu vede nicio diferenţă între Mark Rutte, liderul partidului de centru-dreapta care a câştigat alegerile, şi Geert Wilders, liderul partidului extremist care a ieşit pe locul doi.

     Potrivit rezultatelor parţiale, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD, centru-dreapta), al premierului Mark Rutte, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar din Olanda, cu 32 de locuri în Parlamentul de 150 de membri, urmat de Mişcarea Creştin-Democrată (CDA, centru), care ar urma să aibă 21 de locuri, şi de formaţiunea populistă Partidul Libertăţii (PVV, extremă-dreapta), a lui Geert Wilders, cu 20 de locuri.

    “Se pare că VVD va rămâne cel mai mare partid din Olanda. Avem motive de celebrat în această seară. După Brexit şi după alegerile din SUA, Olanda a spus ‘stop’ populismului”, a afirmat Mark Rutte.

    Pe fondul temerilor privind o victorie a euroscepticilor, prezenţa la urne a fost de 81%, cea mai mare în Olanda în ultimele trei decenii.

  • Oficial turc: “Războiul sfânt va cuprinde în curând şi Europa”

    “Cu toţii au aceeaşi mentalitate. Unde veţi merge? Unde vreţi să duceţi Europa? Aţi început să distrugeţi continentul. Războiul sfânt va începe în curând”, a spus Mevlut Cavusoglu, ministrul turc pentru afaceri externe.

    El şi-a motivat declaraţia prin faptul că nu vede nicio diferenţă între Mark Rutte, liderul partidului de centru-dreapta care a câştigat alegerile, şi Geert Wilders, liderul partidului extremist care a ieşit pe locul doi.

     Potrivit rezultatelor parţiale, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD, centru-dreapta), al premierului Mark Rutte, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar din Olanda, cu 32 de locuri în Parlamentul de 150 de membri, urmat de Mişcarea Creştin-Democrată (CDA, centru), care ar urma să aibă 21 de locuri, şi de formaţiunea populistă Partidul Libertăţii (PVV, extremă-dreapta), a lui Geert Wilders, cu 20 de locuri.

    “Se pare că VVD va rămâne cel mai mare partid din Olanda. Avem motive de celebrat în această seară. După Brexit şi după alegerile din SUA, Olanda a spus ‘stop’ populismului”, a afirmat Mark Rutte.

    Pe fondul temerilor privind o victorie a euroscepticilor, prezenţa la urne a fost de 81%, cea mai mare în Olanda în ultimele trei decenii.

  • Războiul ucide, dragostea rezistă. Colecţia fantastică a unui sirian plecat din Alep şi întors acasă printre ruine

    O poveste care a unit toată presa ca să povestească scenariul real de dragoste dintre om şi minunata lui colecţia izvorâtă dintr-o pasiune de când era mic. O pasiune moştenită de la tatăl lui. Mohammed Mohiedin Anis a plecat din Alep când a început teroarea. Anul acesta s-a întors şi şi-a găsit colecţia făcută praf. Anis are 70 de ani şi şi-a dorit mereu să expună într-un muzeu.

    CITEŞTE AICI DESPRE COLECŢIA IMPRESIONANTĂ A ARABULUI DIN ALEP CARE S-A ÎNTORS ACASĂ DUPĂ RĂZBOI

  • China vrea relaţii bune, dar avertizează că Statele Unite ar pierde un eventual război comercial

    Într-un discurs rostit la Congresul Partidului Comunist chinez, Li Keqiang a evocat recentele tensiuni cu Statele Unite în materie de securitate şi din cauza relaţiilor comerciale, în contextul în care preşedintele american, Donald Trump, a atribuit Beijingului presupuse activităţi de manipulare monetară.

    “Speranţa noastră, a părţii chineze, este că, indiferent de obstacolele pe care le va întâmpina relaţia bilaterală, va continua să se îndrepte într-o direcţie pozitivă”, a spus Li Keqiang.

    “Recent, am citit un articol elaborat de un influent institut internaţional. Concluzia era că, în cazul izbucnirii unui război comercial între China şi Statele Unite, companiile cu acţionari străini, în special cele americane, ar suporta consecinţele”, a atras atenţia şeful Guvernului de la Beijing.

    “Noi nu vrem să asistăm la un război comercial între cele două naţiuni. Această situaţie nu ar face mai corecte relaţiile comerciale şi ar afecta ambele părţi”, a insistat Li Keqiang.

    Secretarul de Stat american, Rex Tillerson, a sosit miercuri la Tokyo (Japonia), urmând să efectueze peste câteva zile prima vizită oficială în China.

  • Cel mai nou RĂZBOI bate la uşă. Declaraţiile care au zguduit lumea, de la Washington până la Berlin şi Beijing. ”Sunt ÎNGROZIT de asta…”

    Merkel şi Li au semnalat, astfel, o alianţă globală sugerată de mai multe ori de oficialii de la Berlin ca opoziţie la agenda protecţionistă a lui Trump. Tot la sfârşitul săptămânii trecute, pre­şedintele francez François Hollande şi Merkel au apreciat că Trump reprezintă „o provocare“ pentru Europa. În noua ordine politică germană, Germania va avea probabil un preşedinte care s-a declarat „îngrozit“ de campania noului preşedinte american.

     

  • Ministru chinez: Japonia trebuie să treacă peste anxietatea cauzată de revitalizarea Chinei

    În acest an se aniversează trecerea a 80 de ani de la incidentul de la podul Marco Polo care a condus la declanşarea unui război sino-nipon, dar şi 45 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice între Japonia şi China.

    Wang a declarat că aceste două aniversări reprezintă două căi în relaţiile bilaterale, una a păcii, alta a războiului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce crede Papa Francisc că folosirea telefonului mobil în timpul mesei este primul pas către război

    În cadrul unui discurs ţinut la Universitatea din Roma, el a subliniat pericolul ce poate apărea ca urmare a dispariţiei conversaţiei.

    “Atunci când suntem la masă, atunci când vorbim cu alţii prin intermediul telefonului, acele momente marchează începutul războiului – pentru că nu există dialog”, a spus liderul bisericii catolice.

    Papa Francisc i-a mai criticat pe cei tineri şi pentru lipsa manierelor, subliniind faptul că a devenit oarecum uzual ca oamenii să îi insulte pe cei pe care nu îi cunosc. “Trebuie să vorbim mai puţin şi să ascultăm mai mult”, a mai spus Francis. “Dialogul care apropie sufletele este un medicament împotriva violenţei.”

    Luna trecută, Papa Francisc a denunţat toate violenţele de inspiraţie religioasă în timpul vizitei sale de duminică la principala sinagogă din Roma, arătându-se solidar faţă de cea mai veche comunitate evreiască din diaspora, în semn de preietenie interreligioasă, într-o perioadă marcată de atacuri islamiste.

    Într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais, Papa Francisc a mers chiar mai departe, declarând: „Crizele provoacă frică, alarmează. În opinia mea, cel mai bun exemplu de populism european este Germania anului 1933. Un popor care a fost imersat în criză şi îşi căuta identitatea, până ce a apărut acest lider carismatic, care a promis să-i redea identitatea. Dar le-a dat o identitate distorsionată şi cu toţii ştim ce s-a întâmplat. Hitler nu a furat puterea. A fost ales de popor, iar apoi şi-a distrus poporul”, a punctat Papa Francis, în interviul citat de RT.com.

  • De ce crede Papa Francisc că folosirea telefonului mobil în timpul mesei este primul pas către război

    În cadrul unui discurs ţinut la Universitatea din Roma, el a subliniat pericolul ce poate apărea ca urmare a dispariţiei conversaţiei.

    “Atunci când suntem la masă, atunci când vorbim cu alţii prin intermediul telefonului, acele momente marchează începutul războiului – pentru că nu există dialog”, a spus liderul bisericii catolice.

    Papa Francisc i-a mai criticat pe cei tineri şi pentru lipsa manierelor, subliniind faptul că a devenit oarecum uzual ca oamenii să îi insulte pe cei pe care nu îi cunosc. “Trebuie să vorbim mai puţin şi să ascultăm mai mult”, a mai spus Francis. “Dialogul care apropie sufletele este un medicament împotriva violenţei.”

    Luna trecută, Papa Francisc a denunţat toate violenţele de inspiraţie religioasă în timpul vizitei sale de duminică la principala sinagogă din Roma, arătându-se solidar faţă de cea mai veche comunitate evreiască din diaspora, în semn de preietenie interreligioasă, într-o perioadă marcată de atacuri islamiste.

    Într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais, Papa Francisc a mers chiar mai departe, declarând: „Crizele provoacă frică, alarmează. În opinia mea, cel mai bun exemplu de populism european este Germania anului 1933. Un popor care a fost imersat în criză şi îşi căuta identitatea, până ce a apărut acest lider carismatic, care a promis să-i redea identitatea. Dar le-a dat o identitate distorsionată şi cu toţii ştim ce s-a întâmplat. Hitler nu a furat puterea. A fost ales de popor, iar apoi şi-a distrus poporul”, a punctat Papa Francis, în interviul citat de RT.com.

  • Mesajul cutremurător al Papei Francisc: “Folosirea telefonului în timpul mesei reprezintă începutul războiului”

    În cadrul unui discurs ţinut la Universitatea din Roma, el a subliniat pericolul ce poate apărea ca urmare a dispariţiei conversaţiei.

    “Atunci când suntem la masă, atunci când vorbim cu alţii prin intermediul telefonului, acele momente marchează începutul războiului – pentru că nu există dialog”, a spus liderul bisericii catolice.

    Papa Francisc i-a mai criticat pe cei tineri şi pentru lipsa manierelor, subliniind faptul că a devenit oarecum uzual ca oamenii să îi insulte pe cei pe care nu îi cunosc. “Trebuie să vorbim mai puţin şi să ascultăm mai mult”, a mai spus Francis. “Dialogul care apropie sufletele este un medicament împotriva violenţei.”

    Luna trecută, Papa Francisc a denunţat toate violenţele de inspiraţie religioasă în timpul vizitei sale de duminică la principala sinagogă din Roma, arătându-se solidar faţă de cea mai veche comunitate evreiască din diaspora, în semn de preietenie interreligioasă, într-o perioadă marcată de atacuri islamiste.

    Într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais, Papa Francisc a mers chiar mai departe, declarând: „Crizele provoacă frică, alarmează. În opinia mea, cel mai bun exemplu de populism european este Germania anului 1933. Un popor care a fost imersat în criză şi îşi căuta identitatea, până ce a apărut acest lider carismatic, care a promis să-i redea identitatea. Dar le-a dat o identitate distorsionată şi cu toţii ştim ce s-a întâmplat. Hitler nu a furat puterea. A fost ales de popor, iar apoi şi-a distrus poporul”, a punctat Papa Francis, în interviul citat de RT.com.