BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Raed Arafat: Ne pregătim în mod clar pentru valul doi de coronavirus

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a declarat că Protecţia Civilă Europeană se pregăteşte pentru un eventual val doi al pandemiei de COVID-19, însă nu se ştie dacă acesta va fi mai puternic sau mai slab decât cel din prezent.

    „Protecţia Civilă Europeană, cu care am avut astăzi şedinţa prin videoconferinţă… Ne pregătim clar pentru valul doi. Că va fi mai puternic decât acesta, va fi mai slab decât acesta, nu poate nimeni să spună. Cei care se aşteaptă să venim şi să spunem staţi liniştiţi, nu va fi nicio problemă, înseamnă că se aşteaptă la o declaraţie total neprofesionistă. Cine ne atacă pentru că spunem că urmează poate un val doi înseamnă că nu înţelege cu ce ne confruntăm”, a spus Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul unei emisiuni la Antena3.

    Şeful DSU a precizat şi în ce fel trebuie să se pregătească autorităţile pentru eventualitatea în care va exista un val doi al pandemiei.

    „Noi avem obligaţia acum, mai mult, să ne pregătim, să ne pregătim stocurile, să nu ne luaţi dumneavoastră la întrebări în luna septembrie sau octombrie că de ce nu suntem pregătiţi. Avem obligaţia acum, mai mult, să ne pregătim, să ne pregătim stocurile. Ce nu am făcut în ani de zile acum e momentul să facem. Noi trebuie să vedem ca stocurile strategice să ajungă la un nivel la care, dacă intrăm într-o situaţie în care am intrat acum aproximativ trei luni, să fim mult mai bine pregătiţi”, a declarat Arafat.

    Tocmai în eventualitatea apariţiei unui nou val al pandemiei, nu trebuie renunţat la toate măsurile de siguranţă, a mai spus şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

    „Dacă apare valul doi, e clar că anumite măsuri vor trebui luate şi adaptate. Poate dacă ne pregătim mai bine, nu trebuie să luăm măsuri atât de dure pe cât am luat. Asta o să vedem, dar o formă de stare de alertă, ca să punem să mergem mai departe, va trebui. Care va fi conţinutul ei, cum va fi conţinutul ei, care sunt lucrurile care pot fi şi nu sunt necesare în această fază, se poate discuta la nivel politic să se ajungă la o înţelegere”, a precizat acesta.

  • Am o idee şi un plan de business. Mai găsesc finanţare?

    Pandemia de COVID-19 a început cu o criză a sistemului medical şi a degenerat într-o criză economică, ceea ce înseamnă şi o deteriorare a mediului de investiţii. Acum este mult mai greu pentru companii să se capitalizeze decât era în urmă cu trei luni. Indiferent ce declară unii investitori pentru a-şi crea imagine, criteriile pentru a face o investiţie s-au înăsprit, evaluarea companiilor a scăzut, dimensiunea rundelor de investiţii s-a redus, iar întregul proces durează mai mult. Acesta este adevărul, iar cosmetizarea adevărului nu face bine nimănui, mai ales antreprenorilor care încearcă să obţină investiţii în perioada de criză”, este de părere Cristian Munteanu, managing partner al fondului de investiţii cu capital de risc Early Game Ventures. O dată în plus, adaugă el, este nevoie ca antreprenorii să vină bine pregătiţi la discuţii. „Nu este momentul pentru abordări în glumă, superficiale sau ezitante; nu pentru cei care vor cu adevărat să obţină investiţia.”
    Oferind drept reper decembrie 2008, când a lovit criză precedentă, Munteanu spune că din cele 128 de investiţii făcute în start-up-uri de tehnologie în Silicon Valley, 45% au fost investiţii făcute la un evaluare mai scăzută decât valoarea de piaţă anterioară a start-up-urilor (down round), 48% au fost up rounds (mai ridicat decât valoarea de piaţă anterioară a start-up-urilor)  şi 7% au fost flat rounds (aceeaşi valoare de piaţă ca şi înainte de criză). „Cred că aceasta este ilustrarea perfectă a ce se întâmplă cu investiţiile de venture capital în criză.”
    În primul an de activitate, Early Game Ventures a investit circa
    5,5 milioane de euro în zece start-up-uri: SymphoPay, Underline, Watto, RoboSelf, Bunnyshell, Adiem, Neobility, Druid, Tokinomo şi Milluu. Deşi fondatorii pot avea orice naţionalitate, fondul de venture capital investeşte doar în companii româneşti aflate la început de drum, care pot activa însă pe orice piaţă globală. „Investim în primul rând în tehnologie, dar putem investi şi în alte tipuri de companii care au în centrul modelului de business proprietatea intelectuală şi care pot produce ceea ce se numeşte «venture returns». Mai pe româneşte, companii care, dacă au success, se pot vinde pe sute de milioane de euro.” Criza cauzată de COVID-19 a prins EGV în plin proces de finalizare a patru tranzacţii. Două dintre acestea au fost semnate deja, celelalte urmând să fie finalizate în curând.
    Potrivit lui Munteanu, în ciuda schimbărilor aduse de pandemie, EGV nu şi-a modificat în niciun fel termenii şi condiţiile pentru investiţiile făcute, cele patru investiţii în care fondul era implicat la momentul începerii crizei mergând mai departe fără nicio modificare a termenilor. „Dar cazul nostru este unul foarte special, pentru că încă din luna martie 2019 am anunţat public că aşteptăm o criză economică şi că nu investim în modele de business care sunt sensibile la o astfel de criză. COVID-19 ne-a prins pregătiţi din această perspectivă.”

    Bugetele de investiţii, ajustate
    În ceea ce priveşte bugetul de investiţii, comparativ cu 2019, când companiile din portofoliul EGV au primit finanţări de 5,5 milioane de euro, în 2020, din cauza crizei, Cristian Munteanu spune că această sumă va fi, probabil, mai mică, luând în considerare şi faptul că vor exista mai puţini coinvestitori în tranzacţiile de anul acesta. „Deja vedem cum mulţi investitori preferă să fie prudenţi şi să aştepte vremuri mai bune. Altminteri, fondul nostru are capital suficient şi noi suntem gata să discutăm cu oricâte echipe care se ridică la standardul pe care l-am impus pe piaţă până azi. EGV are o abordare elitistă şi caută doar crème de la crème în termeni de idei şi de oameni în care investeşte. Portofoliul nostru o dovedeşte.”
    Faţă de perioada similară a anului trecut, în primele luni din 2019 el remarcă o scădere a numărului de start-up-uri care au venit să ceară finanţare. „Pot exista multe explicaţii pentru acest lucru. Poate antreprenorii au avut alte priorităţi, de pildă, să îşi adapteze compania la efectele crizei, sau poate nu sunt optimişti şi încrezători în a aborda investitorii în aceste vremuri grele.” În primele trei luni de la debutul pandemiei, EGV a primit câteva zeci de cereri de finanţare, o bună parte dintre acestea fiind din sectorul medical. „EGV nu investeşte în acest domeniu, dar cu toate acestea, am primit cereri de finanţare, încă o dovadă că unii antreprenorii nu fac efortul minim de documentare şi habar nu au la cine se duc să ceară finanţare. Aceşti antreprenori nu sunt finanţabili pentru că nu deţin nici măcar calităţile de bază pentru a primi o investiţie.”
    Cât timp va dura însă până ce economia locală va reveni la nivelul dinaintea crizei? „Cred că trebuie să învăţăm din istoria recentă şi să ne uităm la ce s-a întâmplat în criza din 2008. Cu acest exemplu în minte, aş spune că anul 2020 şi anul 2021 vor fi ani de cădere economică şi că vom începe o revenire abia în 2022. Să sperăm că în 2023 vom reveni la nivelul economic din 2019, dar acesta este totuşi un scenariu destul de optimist. Coronacriza este un exemplu atipic de crah economic, fiindcă s-a petrecut extrem de abrupt, iar îngheţul a fost aproape total. Şomajul şi contractele de colaborare închise vor avea efecte de lungă durată în consum, iar victimele făcute de criza economică vor depăşi cu mult numărul de victime ale virusului. S-a întâmplat la fel şi înainte: după căderea turnurilor din New York în 9/11, oamenii nu au mai vrut să zboare cu avionul; numărul de victime cauzate de accidentele rutiere după 9/11 a depăşit cu mult numărul de victime din turnurile gemene”, subliniază Munteanu.

    Nu lăsa pe
    mâine investiţia pe care o poţi cere azi
    La întrebarea „Este acum momentul potrivit pentru ca o companie să ceară finanţare?”, răspunsul lui Rudolf Vizental, CEO al ROCA Investments, a fost: „În antreprenoriat cel mai bun moment este «acum». Nu există noţiunea de moment potrivit, există acţiune şi asumare. Tot acum, în această perioadă de reaşezare a economiei globale, avem oportunitatea de a reconstrui o economie naţională robustă, bazată pe piloni solizi, cu direcţii strategice.”
    ROCA Investments a pornit la drum în 2018, la început cu trei acţionari şi cu un capital de 4,5 milioane de euro, ajungând, în 2019, la un număr de şapte acţionari, un capital de 12,8 milioane şi la o valoare de piaţă a capitalurilor proprii estimată la 22,3 milioane de euro, „conform raportului de evaluare întocmit de către una din cele mai reputate companii evaluatoare din România”, spun reprezentanţii ROCA. Investiţiile fondului de private equity sunt destinate exclusiv companiilor româneşti, îmbinând „o formulă combinată de capital şi management, care asigură un parteneriat necesar pentru revitalizarea şi consolidarea IMM-urilor care traversează momente de dificultate.” Până în prezent, fondul a investit în opt companii.
    Ca să echilibreze componenta de incertitudine, care este mai mare în ultima perioadă, Vizental spune că în cazul ROCA au creat nişte structuri de tranzacţii ajustabile în funcţie de evoluţia şi performanţa viitoare. „Dar odată ce suntem parteneri într-o companie, înţelegem să împărţim riscurile, succesul şi dificultăţile în egală măsură.” La început de an, reprezentanţii fondului aveau planificată o majorare de capital şi îşi propuseseră zece investiţii până la finele lui 2020. Deşi timp de două luni au „jucat mai mult în apărare – cu focus pe protejarea companiilor din portofoliu”, odată cu încetarea stării de urgenţă Vizental spune că sunt din nou foarte activi în piaţă şi pregătiţi să meargă înainte la viteză maximă. „Fiindcă ne adresăm companiilor în dificultate, această criză este o oportunitate pentru misiunea ROCA Investments şi avem convingerea că până la sfârşitul anului vom recupera lunile pierdute. Marile companii cresc în momente de criză.”
    Când vine vorba de domeniile cu cel mai mare potenţial în momentul de faţă, executivul spune că „dacă am începe acum toţi să facem măşti şi ventilatoare, curând majoritatea am da faliment”. „Investiţiile trebuie gândite întotdeauna pe termen mediu şi lung. Trebuie să anticipăm modul în care se vor schimba comportamentele de consum peste 6 luni, un an. Mai mult, e nevoie să înţelegem legăturile între diverse sectoare de activitate şi că media aritmetică nu reprezintă pe nimeni, în sensul că nu toate companiile din food vor avea profit şi nu toate companiile de aviaţie vor da faliment. Marii lideri înoată împotriva curentului.”
    Pentru a depăşi dificultăţile acestei perioade, reprezentanţii ROCA Investments au alocat un fond de intervenţie de 20% din valoarea actuală a participaţiilor, cu rolul de a asigura companiilor din portofoliu capitalul suplimentar necesar pentru a depăşi cu succes impactul crizei. „Companiile din portofoliul ROCA Investments provin din zone economice diferite, cum ar fi servicii B2B, logistică, producţie, agricultură, industria chimică, fiind afectate cu intensităţi variate de ordonanţele militare care au dus la restricţii de activitate şi scăderea consumului. Sunt companii care au fost afectate mai mult, altele mai puţin. Mai important pentru noi este că aceleaşi domenii de activitate pot fi, pe termen mediu şi lung, câştigătoare ale acestei crize.”
    În opinia sa, recuperarea postcriză depinde de noi, de cât de determinaţi suntem să acţionăm şi să ne asumăm oportunităţile care apar în mod inevitabil. „Această perioadă ne dă şansa să revenim la o stare economică mult mai sănătoasă şi avantajoasă decât cea anterioară pandemiei.”
    Şi în opinia Simonei Gemeneanu, partner al fondului de private equity Morphosis Capital, acum este un moment prielnic pentru ca un antreprenor să încheie un parteneriat cu un fond de private equity, motivele fiind multiple: „Vor fi oportunităţi de M&A (mergers and acquisitions – n. red.) pe piaţă şi ar putea să obţină cotă de piaţă printr-o strategie de «cumpărare şi construire». De asemenea, şi-ar putea ajusta modelele de business până când rezultatele sunt văzute în fluxul de numerar. În plus, ar putea beneficia de expertiza operaţională a partenerului, care le-ar ajuta să depăşească mai uşor criza.” Oferind drept exemplu DocProcess, prima companie cu care Morphosis Capital a efectuat o tranzacţie, Simona Gemeneanu spune că aceasta creşte în continuare cu două cifre chiar şi în regim de criză şi are un flux puternic de clienţi noi în diferite etape de negociere. „Având în vedere că în criza trecută câştigători au fost cei care şi-au ajustat rapid ofertele şi modelele de business în concordanţă cu provocările aduse de criză, compania lucrează la diferite soluţii prin care să se adapteze noii ordini mondiale a mediului de lucru de acasă. De asemenea, DocProcess şi-a îmbunătăţit relaţiile cu partenerii săi, cum ar fi PwC, şi ne aşteptăm să genereze primele rezultate în următoarele 2-3 luni.”
    Morphosis Capital Fund I a fost lansat în decembrie 2018, cu un capital angajat de la investitori de 45 de milioane de euro, iar în 2019 a reuşit să atingă pragul de 50 de milioane de euro capital angajat, urmând să facă subscrierea finală anul acesta, la sfârşitul lunii iunie. În această perioadă, fondul şi-a concentrat atenţia pe aceleaşi sectoare ca în perioada precriză: tehnologie, sănătate şi servicii B2C şi B2B. „Căutăm din ce în ce mai multe modele de afaceri durabile care vor rezista bine în lumea postcriză”, spune Gemeneanu.
    Matei Dumitrescu, vicepreşedinte al asociaţiei de investitori privaţi TechAngels, este de asemenea de părere că în prezent este momentul potrivit pentru ca un start-up să ceară o finanţare, pentru că „start-up-urile rezolvă nevoi ale oamenilor, ale societăţii, ale economiei, iar într-o criză sunt şi mai multe nevoi, precum şi mai multe probleme de rezolvat”, atât timp cât antreprenorii din spatele acestora îşi ajustează predicţiile la contextul actual şi nu se focusează prea mult doar pe oportunităţile create de criză, fără a avea un plan de business solid în spate.
    Doar în ultimii trei ani, TechAngels a investit în peste 100 de start-up-uri, în general din România, investiţiile ridicându-se, pentru fiecare start-up, în jurul sumei de 50.000 de euro. „Căutăm start-up-uri aflate la început de drum, dar preferăm să aibă cel puţin un prototip gata făcut”, notează Dumitrescu.
    La TechAngels, investitorul spune că s-a hotărât să se meargă înainte, deşi recunoaşte că există o uşoară tendinţă de a fi precaut, la nivelul fiecărui individ. „La nivel personal, chiar la începutul crizei am fondat un nou micro-VC, Smart Impact Capital. Şi am făcut primele patru investiţii chiar în carantină. Dar am redus cam la jumătate planurile pe care le aveam la începutul anului, pe de-o parte pentru că unele afaceri nu se mai potriveau cu contextul economic actual, iar, pe de altă parte, ca o simplă măsură economică de precauţie. Însă la momentul de faţă discutăm despre revenirea la nivelul estimat iniţial, dacă nu chiar despre o creştere.”
    Dacă în urmă cu câţiva ani TechAngels organiza anual două întâlniri mari, iar de un an a început să organizeze mai multe evenimente lunare, de dimensiuni mai mici, în urma pandemiei acestea au fost mutate în online. „Având în vedere că întâlnirile acestea online se organizează din trei clicuri, acum facem întâlniri săptămânale, aşa că vedem zeci de start-up-uri în fiecare lună. Câteodată situaţiile rele au şi părţi pozitive”, spune Dumitrescu. Potrivit lui, acum este mare nevoie de afaceri cu impact pozitiv în societate. „Evident că domeniul medical a fost pe val. Numai noi, prin Smart Impact Capital, am finanţat trei startupuri din domeniu: Telios, Sanopass, VoxiKids.”
    În opinia lui Dumitrescu, există şanse mari ca anul viitor economia locală să fie bine. „Dar toţi jucătorii din economie, fie că vorbim de afaceri la început de drum, investitori, sau sectorul public, trebuie să fim pregătiţi pentru toate variantele”, subliniază el.
    Pentru că TechAngels investeşte în principal în faze incipiente de dezvoltare ale start-up-urilor, multe dintre ele încă nici nu sunt pe piaţă, spune Dumitrescu, aşa că această criză „este o perioadă de acalmie în care pot să-şi folosească în continuare finanţarea pentru a-şi construi produsul.” Celelalte, adaugă el, nu sunt într-o piaţă afectată de criză. „Dacă ne gândim la educaţie online, telemedicină, jocuri, online video, e-commerce, lucrurile merg foarte bine!”
    Sfatul său pentru companiile care vor să obţină o finanţare în noul context de piaţă este: „Să fie realiste, să-şi facă planuri de rezervă, iar în general să planifice foarte bine lucrurile, şi să încerce să îşi păstreze agilitatea; condiţiile se pot schimba, iar businessul trebuie să fie proiectat să se poată adapta”.

    Numărul cererilor de finanţare, înjumătăţit
    Cu toate că piaţa locală de business a fost puternic afectată de pandemie, pentru GapMinder planurile de viitor nu s-au schimbat în mod fundamental. „În această perioadă este foarte mult vorba despre prioritizări. Este una intensă de lucru cu companiile din portofoliu, şi asta implică şi pregătirea pentru potenţiale runde ulterioare. Suntem încrezători că veţi vedea noutăţi în acest sens prin trimestrul 3 sau 4. Eforturile din pipeline, adică noi investiţii, sunt consecvente şi aliniate cu teza noastră de investiţii. Probabil că vom avea 4 investiţii în zona de seed până la finele anului. În zona de pre-seed lucrăm în continuare cu partenerii de la TechAngels, programul de accelerare Techcelerator este în derulare şi vom selecta şi de acolo start-up-uri în care vom investi. Probabil 5-8 start-up-uri de accelerare”, spune Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder Venture Partners.
    De la înfiinţarea sa, în ianuarie 2018 şi până în decembrie 2019, fondul de venture capital GapMinder a investit în 31 de companii şi a atins o dimensiune a fondului de 45 de milioane de dolari, iar în perioada următoare reprezentanţii businessului spun că numărul investiţiilor va creşte, probabil, la 40. „În principal, ne uităm la companii high-tech care se nasc în România, dar au ambiţia şi capabilităţile de a scala global”, notează Mihăescu.
    Despre „câştigătorii crizei”, el spune că businessurile din zona MedTech au avut ocazia, chiar dacă nu în cel mai fericit context, să îşi demonstreze relevanţa pe piaţă. „Pe lângă acestea, urmărim îndeaproape zone precum fintech, securitate cibernetică şi sisteme de autentificare, machine learning şi alte servicii orizontale, de bază ale retailului online. În general, companii care susţin la un nivel de platformă transformarea unor verticale care prioritizează digitalizarea proceselor.” Nu toate start-up-urile însă trebuie sau pot să ridice bani după o reţetă de tip venture vapital, notează el. „Sunt multe oportunităţi acum la trecerea forţată din offline în online, de exemplu  în online retail, dar care se pot finanţa din alte surse, de tip angel investor.”
    În primele luni ale anului, pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, numărul companiilor care au venit să ceară finanţare (inbound pipeline) din partea GapMinder a scăzut cu 50%. În schimb, „numărul de companii către care am mers sau mergem noi (outbound pipeline) este relativ constant”, menţionează investitorul. La nivelul bugetelor, la final de martie GapMinder a anunţat că a rezervat până la 1 milion de euro pentru investiţii în cele nouă companii din batch-ul 4 al Techcelerator. „Companiile selectate au ocazia de a accesa şi fonduri din partea TechAngels. În baza parteneriatului dintre cele două entităţi, GapMinder va participa în orice rundă de investiţii cuprinsă între 40.000 şi 200.000 de euro realizată de membrii TechAngels cu o sumă similară. Adiţional, sume mai mari vor merge spre pipeline-ul de companii din zona seed şi serie A pe care le urmărim.”
    În ceea ce priveşte „termenii şi condiţiile” impuse pentru acordarea unei finanţări, Mihăescu spune că, la GapMinder, acestea nu au fost ajustate. „Dacă ne place o companie, ne alăturăm ei în termenii obişnuiţi din lumea Venture Capital.” Pe de altă parte, remarcă el, pentru rundele de tip seed studiile arată că numărul de runde, valoarea lor precum şi evaluările au scăzut puternic în ultimele săptămâni faţă de vârful din T4/2019. „Interesant este că a crescut uşor numărul de runde de serie A şi serie B, precum şi dimensiunea acestora. Un lucru pe care punem mai mult accentul acum este acela de a înţelege dacă runda de seed respectivă poate asigura un runway de 18 luni.”
    Nevoia de finanţare va fi şi mai mare pentru companiile care vor fi supravieţuit acestei perioade, notează Mihăescu, însă există şi o parte bună: faptul că aceste luni le-au maturizat. „Aşa că atunci când vin să ceară finanţare, multe companii ne aşteptăm să aibă o abordare mai pragmatică, responsabilă. La rândul nostru, le ajutăm să îşi extindă perioada de sustenabilitate bazându-se pe cash-ul din finanţări, plus cel generat.”
    În opinia sa, este foarte greu să estimăm cât timp va dura până ce economia locală va reveni la nivelul dinaintea crizei, „mai ales că cele mai multe companii din România nu au început încă să simtă cu adevărat brutalitatea acestei crize macro.” „Sunt diferite scenarii avansate de McKinsey & Co, de Roland Berger, JP Morgan, DB, Goldman Sachs, precum şi alte organizaţii conform cărora perioada de revenire la nivelul precedent poate varia oriunde între 2 ani şi 5 ani. Pentru EU se pare că scenariul cu probabilitatea cea mai mare arată o revenire prin trimestrul 3 din 2023. Evident că astfel de estimări sunt doar orientative şi bazate pe informaţii care se pot modifica în următorul trimestru.”
    Pe de altă parte, adaugă Mihăescu, este de aşteptat ca zona de hightech să se revigoreze mult mai devreme. „Sunt semnale destul de puternice că se vor accelera proiectele de transformare digitală care să creeze noi eficienţe operaţionale şi căi de a interacţiona cu clienţii, angajaţii, partenerii proprii. Acest val va fi favorabil şi start-up-urilor din tehnologie.”

    Investiţie
    „cu de toate”
    Alexandru Bogdan, CEO al Roca X, spune că în paralel cu dezvoltarea sectorului de tehnologie, care înregistrează o creştere în rată şi grad de adopţie, fiind sectorul care promite să devină un pilon de dezvoltare pentru economia românească, subsectoarele tech şi-au luat la rândul lor avânt în ultima perioadă, aşa că pentru start-up-uri „este o perioadă înfloritoare, iar digitalizarea se propagă accelerat în toate afacerile şi îşi dovedeşte potenţialul atât ca bază solidă pentru viitorul dezvoltării businessului românesc cât şi în viitorul investiţiilor.” Aşadar, „din punctul de vedere al deciziilor de investment, actualmente, un coş investiţional variat, care include şi sectorul tech, promite să fie cel mai sigur pariu.” Iar dacă privim din perspectiva companiilor, executivul spune că „acest moment de oportunitate de piaţă necesită o susţinere adecvată din punct de vedere financiar, pentru a putea scala şi atinge cât mai rapid potenţialul de adopţie al tehnologiei propuse.”
    Lansat anul trecut, portofoliul ROCA X cuprinde în momentul de faţă 14 afaceri în valoare de 2,5 milioane de euro, din Portugalia, Italia, România şi Israel. ROCA X activează în principal în etapele iniţiale de dezvoltare (pre-seed şi seed funding), acestea fiind, potrivit lui Bogdan, zonele cel mai puţin acoperite de sursele financiare existente pe piaţă şi care contribuie semnificativ la dezvoltarea ecosistemului de inovaţie. „De aceea, pe lângă etapa iniţială de dezvoltare, ROCA X îşi păstrează receptivitatea pentru runde ulterioare de susţinere financiară a companiilor din proiect, care să le asigure creşterea accelerată dorită”, subliniază el.
    În noul context de piaţă, „în care tehnologia se confirmă ca element cheie pentru depăşirea crizei economice actuale”, executivul spune că ROCA X aplică în continuare aceleaşi măsuri „pe care le recomandăm şi afacerilor pe care le susţinem: teste de stres periodice şi o calibrare permanentă la dinamica din piaţă.”
    În primul trimestru al acestui an fondul s-a implicat în cinci noi start-up-uri, care activează pe nişe diferite din tech. Printre afacerile româneşti se numără xVision, tool pentru interpretarea radiografiilor care a dezvoltat şi un feature pentru depistarea coronavirsului, Code of Talent, platformă de micro-learning, Humans, un API pentru conţinut digital, şi Milluu, aplicaţie mobilă dedicată închirierii rezidenţiale, cărora li se alătură FAB, start-up de tech din Israel care oferă o soluţie de monitorizare şi optimizare dedicată parcurilor eoliene bazată pe drone autonome şi rezidente. Tot în T1 din 2020, fondul a făcut şi primul follow on într-un start-up, adică plasarea de capital adiţional în Beez, platforma de cashback care şi-a validat viabilitatea în piaţă şi primul proiect finanţat de ROCA X. „Misiunea noastră nu este afectată de pandemie sau de efectele ei financiare. Dimpotrivă, considerăm că în situaţia curentă, atât din punct de vedere economic cât şi referitor la pieţele de capital, investiţia în start-up-uri inovatoare, agile, cu modele de business flexibile este una dintre cele mai importante opţiuni de plasament smart pe termen scurt şi mediu”, susţine Alexandru Bogdan, adăugând că în ecuaţia alegerii start-up-urilor viabile intră, desigur, şi efectele evenimentelor actuale, alături de evoluţia pieţelor pe care acestea activează. „Dar mizăm pe paleta de modele de business şi creativitatea antreprenorilor cu care suntem în contact în identificarea de noi oportunităţi, în toate domeniile pe care le aveam în focus. Privind imaginea de ansamblu, tehnologia este unul dintre sectoarele cu şanse la dezvoltare accelerată şi o rezistenţă ridicată la criză. Vom continua să sprijinim dezvoltarea acestei industrii pe măsura potenţialului uriaş pe care îl are, obiectivul fiind ca până la finalul anului să susţinem 25 de companii la început de drum.”
    Potrivit lui Bogdan, start-up-urile se confruntă momentan cu două provocări, puţin diferite de restul businessurilor în această perioadă: accesul la informaţie de încredere şi reticenţa la nou a mediului de business din România, despre care spune că poate fi toxică. „Dar asta mai înseamnă şi că ecosistemul de start-up-uri este avantajat. Din centrul inovaţiei, antreprenorii de tech anticipează tendinţe şi construiesc infrastructura României digitalizate, şi ne referim aici şi la companiile ROCA X, a căror agilitate şi mobilizare pentru a traversa cu brio situaţia actuală o aplaudăm. Multe dintre businessurile noastre au explorat soluţii la nevoile emergente din piaţă, transformându-le în oportunităţi de business şi, mai important, oportunităţi de inovaţie socială.”
    În opinia sa, transparenţa, agilitatea, identificarea oportunităţilor de business şi sharingul acestora cu potenţialii investitori vor consolida încrederea în echipa de fondatorii start-up-urilor şi vor facilita accesul la finanţare în viitorul apropiat. „Pe cât posibil, fondatorii ar trebui să amâne acţiunile efective de finanţare cu 2-3 luni, în primul rând ca să câştige în acest răstimp o mai mare încredere în planurile pe care le expun”, este sfatul său.
    Executivul fondului ROCA X este de părere că lipsa tehnologizării e resursa a cărei absenţă din multe companii şi industrii româneşti le face necompetitive. „Şansele economiei la o revenire lină pe un trend ascendent sunt direct proporţionale cu digitalizarea”, spune el. În ceea ce priveşte investiţiile în sectoarele cu cel mai mare potenţial de finanţare în momentul de faţă, Alexandru Bogdan crede că, deşi tentantă, o redirecţionare a energiei către domeniile favorizate de perioada recentă ar fi nesăbuită pe termen mediu şi lung, „aşa că noi ne concentrăm să navigăm prin această incertitudine alături de companiile noastre şi ne conservăm capacitatea de previzionare pentru ideile şi companiile care vor fi în focus după ce această furtună va trece.” Ca trenduri emergente în care se observă o durată lungă de viaţă, remarcă el, eHealth, edutech şi remote work sunt cele trei domenii unde rata de adopţie şi folosire a tehnologiilor a urcat exponenţial în ultima perioadă, „iar proptech, zona de tooluri din real estate, vine din urmă.”

    Investiţia, direct proporţională cu rezultatul
    Consecinţele economice create de situaţia sanitară nu inhibă în nici un fel planurile de investiţii ale Black Sea Fund, spune Adrian Vasile, founding partner al fondului de private equity înfiinţat în 2019, cu activitate în diferite sectoare printre care se numără servicii medicale, tehnologia informaţiei şi producţie. „Fondul nostru de investiţii are un capital de 43 de milioane euro din care putem investi anul acesta până la 25 milioane euro.” În schimb, adaugă el, toate cazurile de investiţie luate în considerare în februarie 2020 sunt astăzi revizuite în lumina şocului extern indus. „E evident că vânzările următoarelor 12-18 luni vor fi afectate semnificativ de decizia clienţilor de a face investiţii, de sentimentul consumatorilor care îşi văd veniturile şi sănătatea ca fiind în pericol. Soluţia noastră e de a adresa incertitudinea structurând investiţiile în aşa fel încât capitalul investit să fie alocat gradual de-a lungul următoarelor 24 luni în funcţie de rezultatele companiilor în care investim.”
    Vasile este de părere că o deteriorare semnificativă şi bruscă a economiei afectează în primul rând firmele cu un bilanţ fragil (puţin numerar în bancă, datorii către furnizori mai mari decât creanţele, credite la bancă scadente). „Aşadar, o contracţie a economiei accentuează diferenţele dintre firmele care concurează într-un anumit sector de piaţă favorizându-le pe cele cu un bilanţ mai solid. Prin urmare, apar firme care au o poziţie competitivă solidă, dar care vor să traverseze turbulenţele economice în siguranţă, asigurându-şi o bază solidă de capital. Un fond de investiţii precum Black Sea Fund poate fi furnizorul unui asemenea capital inteligent, mai ales că o contracţie a pieţei oferă oportunităţi de consolidare a pieţei respective prin preluarea unor competitori.”
    Incertitudinea evoluţiei economiei în următoarele 12 luni, remarcă el, este un fapt clasificat la capitolul factorilor care nu pot fi controlaţi. „Nimeni nu poate anticipa cât de rapidă va fi revenirea la parametrii prepandemie. Cine pretinde că ştie îşi face iluzii. Investiţia tipică a fondului nostru are o perioadă de deţinere de 4-7 ani în funcţie de sector (mai scurtă, de pildă, în industria tehnologiei informaţiei). Evident, valoarea unei companii la un moment dat se determină în funcţie de performanţa viitoare, performanţa trecută permiţându-ne doar să înlăturăm o parte din incertitudinea despre viitor.”
    În opinia sa, domeniile care au cel mai mare potenţial de finanţare în momentul de faţă sunt: tehnologia informaţiei, serviciile de sănătate şi industria de piese de mecanică fină.

  • Cum a distrus pandemia de COVID-19 planul lui Putin de a rămâne preşedinte până la sfârşitul vieţii şi cât de tare a fost ţara afectată

    Pentru Rusia, lupta cu pandemia s-a transformat dintr-un marş triumfal prin Europa într-un fiasco. Din buncărul său, Vladimir Putin nu pare îngrijorat. Criza îi loveşte popularitatea, însă puterea sa nu stă în oamenii de rând, ci în oligarhii şi companiile gigant care au acaparat şi controlează economia. La ei, criza ajunge mai greu.

    Zi după zi, în luna mai Rusia a depăşit record după record în ceea ce priveşte numărul de infecţii cu SARS-CoV-2 şi de decese datorate bolii produse de acest coronavirus. Iar aceasta potrivit cifrelor oficiale, suspectate că nu au nicio legătură cu o realitate mai cruntă. La sfârşitul lunii martie, armata rusă îşi etala steagurile prin Italia, stat membru al NATO, venită acolo cu ajutoare ca medici militari şi echipament medical pentru o ţară copleşită de pandemie. „Din Rusia, cu dragoste”, a fost numele a ceea ce s-a dovedit a fi o cascadorie de PR. Acum, Rusia este unul dintre cele mai mari focare de Covid-19 din lume. Despre cum coronacriza a lovit atât de dur în această ţară scrie pentru Politico Michele A. Berdy, jurnalist şi comentator la Moscow Times.

    Prima reacţie a Rusiei la epidemia din China a venit pe 31 ianuarie, când a  închis graniţele cu acest prim focar de Covid, deşi nu înregistrase până atunci oficial vreun caz de infectare. Virusul ajunsese deja în Europa, în Italia, Germania şi Franţa, şi în SUA. Tot pe 31 ianuarie, Italia, aflată la mii de kilometri de China, declara stare de urgenţă.

    Abia pe 25 martie guvernul rus a declarat oficial „vacanţă naţională plătită” şi a închis toate magazinele şi serviciile, în afară de cele esenţiale, în încercarea de a opri răspândirea coronavirusului. Însă pentru omul de rând era imposibil de găsit o logică în mesajele contradictorii ale oficialilor sau în cele din presă.

    În cea mai mare parte a primăverii, linia oficială din mass-media a fost că Rusia nu avea de ce să-şi facă griji. Coronavirusul producea haos în altă parte, în Europa şi Asia. Sau în Statele Unite, unde guvernul de la Moscova a şi trimis ajutoare medicale, dar nu acolo, în Rusia. Ţara a reacţionat prompt la posibilul pericol, închizând frontiera cu China, apoi testând cu termometre pasagerii veniţi din străinătate şi oprind într-un final tot traficul aerian extern pentru a ţine departe armata invadatoare de viruşi. Spitalele erau reechipate pentru un eventual atac, medicii pregătiţi, iar echipamente de protecţie erau trimise la fiecare spital din ţară. Nicio problemă, a anunţat Kremlinul: avem situaţia sub control.
    Cu toate acestea, pe 18 mai Rusia se plasa pe locul doi în lume după SUA la numărul de infecţii. Iar acestea doar după statistica oficială. 

    Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, spunea atunci că el crede că aproximativ 2% din populaţia Moscovei este infectată – adică aproximativ 250.000 de oameni. Rata de decese rămâne scăzută, deşi există îndoieli şi cu privire la acest număr: rapoarte recente au arătat cum metodologia rusă de atribuire a cauzei morţii a redus cifrele despre mortalitatea datorată Covid, poate cu peste 50%.

    În mica republică autonomă Daghestan, un ministru a declarat public că doar numărul medicilor morţi în contextul epidemiei este mai mare decât numărul oficial de victime ale coronavirusului. Iar „pregătirile de război” cu care s-a lăudat guvernul s-au dovedit insuficiente acolo. Echipamentele de protecţie, „primitive”, au venit prea puţine şi prea târziu, notează BBC, care citează un doctor local. Medicii infectaţi au fost înlocuiţi la un spital cu… dentişti. Localnicii, medici şi voluntari, s-au mobilizat fără a aştepta ajutor din partea guvernului republicii sau al Moscovei. Lupta cu pandemia a făcut din regiunea caucaziană o vedetă în presa occidentală.

    Această primăvară ar fi trebuit să fie una triumfală pentru Putin. Sub conducerea sa, ţara a acumulat un imens fond de rezervă, a intrat cu încredere într-un război al preţurilor petrolului cu Arabia Saudită şi a făcut pregătiri pentru un eveniment internaţional spectaculos de comemorare a 75 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Era planificată o sărbătoare fastuoasă, unde sute de lideri şi demnitari străini, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele chinez Xi Jinping şi eventual Donald Trump ar fi trebuit să stea pe platforma de vizionare de deasupra mausoleului lui Lenin urmârind o paradă militară grandioasă. Milioane de oameni ar fi mărşăluit în paradele „Regimentului Nemuritor”, onorând rudele care au luptat în război; ziua s-ar fi încheiat cu banchete, concerte şi cel mai bun joc de artificii al deceniului.

    Putin a turnat, de asemenea, temelia pentru o serie de mişcări politice şi constituţionale care să-i permită să rămână efectiv la putere mulţi ani de-acum încolo, poate chiar pentru toată viaţa. În martie, parlamentul rus a aprobat o modificare a constituţiei pentru a limita mandatul prezidenţial, dar care resetează la zero mandatele lui Putin, deschizând astfel calea pentru ca actualul preşedinte să rămână şeful statului până în 2036, anul în care Putin va împlini 84 de ani. Tot ce mai trebuia pentru ca planul să fie bătut în cuie era un vot general asupra amendamentelor constituţionale, care trebuia să aibă loc în aprilie. Din cauza coronavirusului, votul nu s-a ţinut. Sărbătoarea aniversării a 75 de ani de la sfârşitul războiului a fost amânată pentru o periodă neprecizată.

    Pe 9 mai, când Rusia a sărbătorit Ziua Victoriei, Putin a rostit un scurt discurs şi a depus o coroană de flori pe mormântul soldatului necunoscut fără prea mult spectacol. A fost organizată totuşi o demonstraţie aeriană la care oficial au participat 75 de avioane şi elicoptere militare. Spectacolul s-a remarcat doar prin gălăgia făcută în cartierele Moscovei peste care aeronavele au trecut. Iar cei care au fost atenţi la show-ul aviatic au avut impresia că nu au fost mai mult de 30 de aparate de zbor. Seara a urmat spectacolul de artificii, însă, cum nimeni nu avea voie să se deplaseze prin oraş, singurii spectatori au fost cei care aveau ferestrele orientate în direcţia potrivită. Sărbătorirea a ceea ce ar fi trebuit să fie o nouă încoronare a lui Putin şi revenirea triumfală a Rusiei ca putere mondială a trecut aproape neremarcată.

    Acum, în loc să acumuleze în jurul său sprijinul public, Putin pare să-l piardă. La începutul lunii mai, Centrul Levada, singura agenţie de sondaje independentă din Rusia, a constatat că ratingul de aprobare al lui Putin a scăzut la 59%. Acest scor ar putea fi unul de invidiat pentru politicienii occidentali, dar este cel mai mic pe care l-a avut liderul rus în ultimii 20 de ani. O treime dintre cei chestionaţi au spus că nu au aprobat rezultatele de la conducere ale lui Putin. Ancorarea acestuia la putere nu mai pare la fel de sigură ca în urmă cu câteva luni. Lipsa sa de reacţie la criza provocată de coronavirus ar putea avea ceva de-a face cu acest lucru. Oficial, totul a mers mult timp bine în Rusia. Într-un talk-show matinal de la începutul lunii martie se putea vedea cum directorul adjunct al institutului de cercetare din cadrul agenţiei de protecţie a consumatorilor asigura că situaţia din ţară este „grozavă –  trăim de aproape trei luni de-a lungul unei imense frontiere cu China şi avem doar cinci cazuri de infectare cu coronavirus, ceea ce înseamnă că toate măsurile pe care le-am luat sunt în mod clar eficiente“.
    În alte talk-show-uri, unde domnesc teoriile conspiraţiei, gazdele şi oaspeţii lor au vehiculat ideea că virusul nu există, că este o farsă inventată de Statele Unite pentru a distruge economia chineză sau că a fost făcut într-un laborator american şi adus în China. Sau că Bill Gates l-a inventat pentru a face bani din eventualul vaccin. Este doar o versiune a SARS, care până la urmă s-a dovedit a fi mai puţin periculoasă decât s-a temut lumea. În plus, 60.000 de oameni mor în fiecare an din cauza gripei obişnuite şi nimănui nu-i pasă. Ce atâta tămbalau?
    Atât de mulţi oameni păreau să creadă acest lucru, sau au vrut să-l creadă, încât au ignorat măsurile de izolare din ce în ce mai stricte instituite la Moscova începând cu 25 martie. Nu au respectat regulile de distanţare socială, s-au deplasat prin oraş, au folosit servicii care ar fi trebuit să fie închise, s-au văzut cu prietenii, strănutau, tuşeau şi chiar scuipau în public. În magazine, fără măşti şi cu fără mănuşi, au încercat fiecare roşie din ladă înainte de a continua să examineze broccoli, apoi s-au înghesuit la cozile de la casele de marcat în pofida marcajelor de distanţare socială de pe podea.
    La televizor şi ÎN social media, ruşii au putut urmări cum italienii cântau pe balcoane sau cum parizienii imprimau formulare de
    fiecare dată când ieşeau din casă. Covid era clar rău în afara Rusiei. Dar în Rusia? Era greu să-Ţi dai seama.
    La emisiunile de ştiri putea fi văzut cum pe aeroporturile ruseşti echipe în costume de protecţie etanşe verificau temperatura pasagerilor care soseau din străinătate înainte de a le da liber să circule. Unii pasageri erau examinaţi cu atenţie sporită. Însă realitatea a fost cu totul alta. Trei dintre prietenii autorului articolului au venit cu avionul la Moscova în martie, doi din Italia şi unul din Tunisia. Întrebaţi despre cum au fost primiţi, niciunul nu a spus că a fost supus vreunui control medical la aeroport, dar toţi au lăsat informaţii de contact pentru autorităţile de sănătate publică. Unul nu a fost sunat deloc, cel de-al doilea a fost sunat a doua zi după sosire pentru a i se spune se autoizoleze timp de două săptămâni, iar cel de-al treilea a primit o vizită la cinci zile de la sosire din partea unui tip cu o mască, acesta înmânându-i un formular de concediu medical antedatat şi spunându-i că ar fi trebuit să stea în autoizolare 14 zile de când a ajuns în Rusia. Nimeni nu l-a întrebat pe unde fusese în ultima săptămână.

    Cea mai grea situaţie a apărut pe 15 aprilie, când în Moscova au fost introduse permise digitale obligatorii pentru toţi cei care folosesc transportul public sau privat.
    Utilizând o aplicaţie pentru telefonul mobil sau computer, toată lumea trebuia să obţină un cod QR pentru fiecare călătorie în afara domiciliului, cu excepţia ieşirilor până la cea mai apropiată farmacie sau magazin alimentar. Din anumite motive – poate pentru a arăta că autorităţile sunt hotărâte – în prima dimineaţă de la introducerea permiselor poliţia a blocat intrările în staţiile de metrou şi a verificat manual fiecare permis, astfel încât trecătorii au sfârşit prin a sta înghesuiţi ore în şir în staţii şi pe coridoare subterane.

    Două săptămâni mai târziu, la începutul lunii mai, când Moscova înregistra un record la infectări, locuitorii se întrebau dacă nu cumva există vreo legătură.

     

    Din punct de vedere economic, Putin a adoptat o abordare diferită a crizei economice faţă de alţi lideri mondiali. În alte ţări, guvernele au pus la dispoziţia firmelor şi angajaţilor obişnuiţi miliarde de dolari pentru a-i  menţine pe linia de plutire până când economia va putea fi repornită. Însă Rusia, în ciuda faptului că avea un fond pentru zile negre de aproximativ 143 miliarde de dolari la începutul lunii aprilie (echivalentul a 9,8% din Produsul Intern Brut al ţării), a promis doar aproximativ 2,8% din PIB pentru a ajuta în primul rând întreprinderile mici şi mijlocii. Planurile de susţinere economică ale altor puteri mondiale se apropie de 10% din PIB. În cazul Rusiei, plăţile directe reprezintă mai puţin de 1% din PIB, restul fiind garanţii pentru împrumuturi şi amânări de la plata taxelor. Omul de rând a fost lăsat să rabde şi să aştepte. Comentatorii spun că Putin nu are nevoie de sprijinul cetăţeanului de rând. „Regimurile autoritare se bazează pe oameni importanţi care sunt cheia stabilităţi şi păstrării puteri”, a explicat unul dintre ei. „Baza politică a lui Putin sunt marile companii, băncile şi companiile de stat. El nu depinde de cetăţeni, aşa că nu vede şi nu aude acele 10-15-20% din populaţie care suferă cu adevărat astăzi din cauza măsurilor de combatere a Covid.“

     

    În niciunul dintre discursurile sale către naţiune de când a început criza, şi nu au fost puţine, Putin nu a menţionat niciodată nevoia de susţinere a marilor întreprinderi de stat. Konstantin Sonin, economist şi profesor la Şcoala de Politici Publice Harris a Universităţii din Chicago, spune că acest lucru se datorează unui motiv simplu: nu este nevoie. „Întregul sistem rusesc se bazează pe sprijinirea afacerilor mari ale statului rus. Toate instrumentele există deja: oricând te poţi duce la preşedinte sau la guvern pentru a cere ceva, cum ar fi împrumuturi preferenţiale. Aceste companii au deja atât de multe posibilităţi de a face acest lucru încât nu este necesar să fie pregătite noi proceduri.”

    Unul dintre prietenii autorului a explicat astfel situaţia: „În ultimul timp v-aţi făcut plinul la maşină?” Da, la acelaşi preţ plătit acum şase săptămâni – poate chiar mai mult. „Rusia are un sistem de amortizare a şocurilor care garantează că preţul umplerii rezervorului maşinii dumneavoastră nu scade niciodată – nici chiar atunci când cotaţia petrolului rusesc s-a prăbuşit de la
    56 dolari barilul în februarie la 8,48 dolari barilul în aprilie.”
    Prin urmare, ruşii obişnuiţi nu au de ce să fie îngrijoraţi pentru marile afaceri. Însă sunt îngrijoraţi pentru ei înşişi.
    Odată cu creşterea presiunii economice, Putin a anunţat în adresa sa către popor din luna mai că va spori ajutoarele pentru populaţie, mai ales prin plăţi directe către familiile cu copii, dar şi prin scutiri de la plata impozitelor şi asigurărilor pentru proprietarii unici şi chiar prin rambursarea impozitelor pe venit plătite în 2019. Ruşii care deţin afaceri mici sunt însă sceptici. Aceasta ar fi a doua rundă de ajutoare. Prima a constat în principal din beneficii precum iertarea parţială a datoriilor, rambursări salariale dacă firmele continuă să-şi plătească angajaţii şi unele amânări fiscale. Nu mulţi se califică pentru acest sprijin financiar. Actualul pachet de ajutor nu este suficient pentru a compensa pentru pierderea catastrofală a veniturilor şi pentru plata chiriei. Şi nu mulţi şi-au pus baza în ajutorul statului.

    „Nu am crezut niciodată că vom primi vreun sprijin”, spune Serghei, un mic afacerist. „Dar asta este înţelegerea. Fie eşti liber şi total pe cont propriu, fie lucrezi pentru stat şi primeşti salariu şi ajutor, dar trebuie să faci ceea ce spun ei, mergi la mitinguri politice, chestii din astea. Este mai bine să fii liber.”

  • Pandemia nu loveşte toate ţările la fel: Românii şi grecii sunt cei mai afectaţi din Europa în ceea ce priveşte bunăstarea financiară din cauza crizei coronavirusului

    Urmările economice ale pandemiei de Covid-19 afectează cel mai puternic bunăstarea financiară a românilor şi a grecilor, în timp ce locuitorii ţărilor scandinave sunt cel mai slab afectaţi, potrivit unui sondaj realizat în luna mai de recuperatorul de creanţe suedez Intrum, citat de Bloomberg.

    Aproape jumătate din respondenţi susţin că bunăstarea lor financiară este mai precară astăzi decât era în urmă cu şase luni.

    „Sondajul arată clar că preocupările oamenilor legate de propria stabilitate financiară s-au înmulţit”, a remarcat Mikael Ericson, directorul executiv al recuperatorului de creanţe Intrum.

    Sondajul Intrum a fost realizat în luna mai, iar în cadrul acestuia au fost intervievaţi 4.800 de persoane din 24 de ţări, cu un minim de 200 de respondenţi din fiecare ţară.

    O treime dintre respondenţi se aşteaptă ca bunăstarea lor fianciară să fie afectată în continuare în următoarele şase luni, în timp ce doar 23% dintre respondenţi se aşteaptă ca situaţia să se îmbunătăţească.

    În timp ce cumpărăturile online au prins avânt în ultimele luni, pe măsură ce au fost impuse măsuri de carantină în toată regiunea, „mare parte din aceste cumpărături sunt realizat prin credit, ceea ce alimentează expansiunea înregistrată pe partea de credit”, a explicat Ericson.

    Cu toate acestea, sondajul Intrum arată că o treime dintre cei intervievaţi au început să economisească mai mult şi au deveni mai atenţi în privinţa cheltuielilor.

    În cadrul sondajului Intrum, 54% dintre respondenţi au sesizat o scădere a veniturilor din gospodărie, ca rezultat al pandemiei de Covid-19.

    În acelaşi timp, aproape 40% economisesc mult mai puţin decât o făceau înainte de pandemie.

    Unul din cinci respondenţi a fost nevoit să acumuleze datorii pentru a acoperi o parte din cheltuielile vieţii de zi cu zi, în urma şocurilor economice.

  • Lider în vremuri de criză

    „Nu există îndoială că pandemia de COVID-19 ne-a schimbat în mod fundamental vieţile, comportamentul social şi peisajul economic. Noi, la fel ca toate companiile, a trebuit să ne reajustăm priorităţile, să ne concentrăm pe sănătate şi să învăţăm cum să comunicăm şi să lucrăm diferit”, a răspuns Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, la întrebarea referitoare la modul în care s-a schimbat agenda companiei pe care o reprezintă, într-o ediţie recentă a emisiunii Viaţă de corporatist.

    Ea se referă în primul rând la gestionarea modului de operare pentru asigurarea necesarului de energie pentru oameni. „În mod fundamental, oamenii au nevoie de energie, este un aspect esenţial al vieţii, al afacerilor, al spitalelor şi al caselor”, spune ea. În acest context, Christina Verchere spune că priorităţile OMV Petrom s-au concentrat pe sănătatea şi bunăstarea angajaţilor şi clienţilor, apoi pe asigurarea energiei de care societatea are nevoie ca să funcţioneze. „Mobilitatea trebuie să se desfăşoare chiar dacă se întâmplă într-o formă schimbată, energia trebuie să ajungă în case, spitale şi la afaceri, iar apoi trebuie să asigurăm o bună situaţie financiară a companiei. Trebuie să ne asigurăm că oamenii noştri sunt protejaţi, clienţii sunt protejaţi şi să ne asigurăm că produsul nostru ajunge la destinaţie”, a punctat Christina Verchere.

    Din rândul celor 12.500 de angajaţi ai OMV Petrom, 6.000 dintre ei lucrează de acasă, activităţile lor permiţându-le această tranziţie. „Mulţi a trebuit să se adapteze, folosind conexiunile video pe care le avem, a trebuit să ne asigurăm că au mobilier ergonomic, că sistemele IT pot suporta conexiunile pentru a asigura munca de acasă”, a spus Verchere. În afară de ei, în cadrul companiei lucrează însă şi aproximativ 6.500 de persoane „în prima linie”, iar măsurile pentru ei au fost modelate în funcţie de specificul activităţii lor, spune Christina Verchere, referindu-se la oamenii din rafinărie, din Upstream, din centrală şi, de asemenea, din staţiile de carburanţi. „Pentru ei am implementat măsuri de izolare diferite, am schimbat durata turelor, pentru angajaţii care lucrează în offshore – timp de patru săptămâni lucrează în offshore, patru săptămâni stau acasă”, a explicat ea.

    În ceea ce îi priveşte pe angajaţii din rafinărie, aceştia au fost izolaţi în această perioadă – iar atunci când nu au lucrat, au fost cazaţi în hoteluri. „Am implementat şi folosirea măştilor şi celelalte măsuri relevante impuse de autorităţi. A fost o adaptare majoră, am reuşit să o facem şi să îi păstrăm pe oameni sănătoşi şi capabili să ofere în continuare un produs de care avem nevoie. Întoarcerea la birou se va face într-un mod etapizat fiindcă am fost capabili să furnizăm produsul nostru societăţii având în continuare mulţi oameni lucrând de acasă. Nu ne grăbim, dar suntem atenţi la cum pregătim întoarcerea la birou”, explică Christina Verchere.

    În perioada stării de urgenţă, compania nu şi-a oprit deloc activitatea şi niciunul dintre angajaţi nu a intrat în şomaj tehnic. Totuşi, industria petrolului s-a confruntat în această perioadă cu o prăbuşire istorică, cauzată de scăderea abruptă a preţului petrolului şi a cererii globale în acelaşi timp, context în care şi OMV Petrom a trebuit să ajusteze strategia stabilită anterior. „Aceasta este o situaţie fără precedent. Suntem obişnuiţi cu crize în diferite forme în industria de oil & gas, dar niciodată nu am  trecut prin aşa ceva anterior”, a spus Christina Verchere.

    Executivul explică minimul istoric al preţului petrolului: „Ceea ce am văzut a fost o scădere a cererii la nivel global, ceea ce a condus la o poziţie de supraproducţie, iar atunci când există o astfel de situaţie, se aplică principiile cererii şi ofertei, iar preţul scade. Ceea ce am văzut în trecut este că OPEC, care este o organizaţie formată din cele mai mari ţări producătoare de petrol din lume, a redus din producţie – iar acest lucru nu s-a întâmplat pentru o perioadă de timp în criza curentă -, a fost o nealiniere între membrii OPEC şi nu au existat tăieri de producţie. Apoi am început să vedem că se întâmplă aceste reduceri, prin urmare acum observăm o uşoară recuperare”. 

    Odată cu supraproducţia, preţurile au scăzut, iar aceasta nu este neapărat o noutate, ineditul venind însă de la minimul la care a ajuns cererea. „Ceea ce vedem la companiile din domeniu este că îşi asumă că trebuie să îşi reajusteze bugetele şi încep să taie din investiţii. În situaţia unei supraproducţii, preţurile scad, veniturile scad, vă puteţi imagina că dacă veniturile scad cu o treime, faci câteva schimbări. Asta fac companiile, trebuie să facă anumite schimbări pentru a reacţiona la această situaţie”, spune Verchere.

    În ceea ce priveşte efectele pe care le-ar putea resimţi cetăţenii ca urmare a acestor schimbări, printre ele se numără un preţ redus al benzinei, dar şi altele indirecte, cu implicaţii mari asupra ţării noastre. „România are o economie care se bazează pe resursele naturale, industria de oil & gas, de peste un secol, deserveşte ţara foarte bine şi este un element esenţial din aceasta. O companie precum OMV Petrom este parte din comunitatea de business şi este unul dintre pilonii economici ai României.”

    Or, ca urmare a  acestei prăbuşiri a preţului petrolului, şi OMV Petrom a luat câteva măsuri cu efecte asupra pieţei locale. „Noi am redus investiţiile cu 30%, de la 4,2 miliarde de lei, la 3 miliarde de lei şi toţi banii pe care îi investim  în OMV Petrom sunt în România, aşadar este o implicaţie indirectă, când activitatea noastră scade, există un efect asupra motorului economic al ţării”, spune Christina Verchere. În plus, potrivit CEO-ului OMV Petrom, compania şi-a redus costurile operaţionale cu 330 de milioane de lei şi a redus utilizarea rafinăriei la o capacitate de aproximativ 80% pentru a evita supraproducţia. 

    Pe de altă parte, compania şi-a propus în continuare să ofere dividende acţionarilor. „Mai devreme în cursul acestui trimestru această decizie a fost aprobată şi dividendele vor fi plătite în iunie – cred că acest lucru este important datorită structurii economice a ţării şi a faptului că al doilea cel mai mare acţionar al nostru este statul român. Acest lucru spune multe despre puterea companiei şi de importanţa companiei, dar şi despre intervenţiile importante pe care a trebuit să le facem”. Cum crede Verchere că vor evolua lucrurile în continuare? „Cel de-al doilea trimestru va fi cel mai greu trimestru. Vom vedea ce se va întâmpla în trimestrele trei şi patru fiindcă în industria de oil & gas nu va exista o recuperare rapidă, ci una lentă, parte a poziţiei de supraproducţie care a fost stabilită în piaţă din cauza stocurilor din toată lumea”, spune ea.
    Dacă anterior compania îşi stabilise  bugetul pentru anul curent la un preţ al petrolului de 60 de dolari/baril, au făcut o revizuire a acestuia la 40 de dolari/baril, iar Christina Verchere nu exclude ca preţul de referinţă al petrolului să scadă în continuare.

    „Va trebui să vedem cum se va desfăşura restul anului. Petrom este o companie integrată de oil & gas, dintr-un anumit punct de vedere, aceasta ajută la reducerea impactului generat de preţul produsului care scade. Dar să vedem, cu preţul care scade, cu cererea care scade, va fi un an greu, nu există îndoială”, mărturiseşte executivul de la OMV Petrom. „Este fundamental să ne asigurăm că produsul nostru ajunge pe piaţă şi asta înseamnă că trebuie să ne uităm la nivelurile de depozitare, să ne asigurăm că acestea sunt administrate corespunzător. Probabil va exista încă o reducere în ceea ce priveşte preţul. Deocamdată rămânem cu 40 de dolari, acum suntem la 35-36 dolari.”

    În ceea ce priveşte reducerea investiţiilor cu 30%, ea subliniază că este vorba despre o amânare a acestora, nu despre o tăiere a lor. „Pe majoritatea le-am amânat, dacă am avut opţiunea de a amâna lucrurile, le-am amânat. Au existat câteva tăieri referitoare la programul de foraj, câteva studii referitoare la viitoarele oportunităţi de creştere  din downstream şi câteva aspecte referitoare la staţiile de carburanţi. Sunt amânate, sunt proiecte bune, dar nu este momentul potrivit să facem aceste investiţii ţinând cont de situaţia cash-flow-ului”.

    Christina Verchere a mai spus şi că autorităţile au un rol important în modul în care se vor desfăşura investiţiile în următoarea perioadă.„Liberalizarea pieţei gazului, asigurarea că există un mecanism propice pentru consumatorii vulnerabili, eliminarea taxelor suplimentare pe care le avem, precum şi amendarea Legii Offshore, să vedem dacă putem permite dezvoltarea proiectului din Marea Neagră.”

    Din punctul de vedere al CEO-ului OMV Petrom, prioritatea de pe agendele tuturor ar trebui să fie schimbarea legii offshore. „Vorbim despre schimbarea legii offshore de peste un an şi trebuie să vedem că se întâmplă – timpul este esenţial pentru dezvoltările din Marea Neagră şi aceasta ar putea fi una dintre cele mai mari investiţii private care s-ar putea face în România. Apoi, al doilea aspect este ca un cadru legislativ creat să reflecte intenţia – spunem că vrem să liberalizăm piaţa gazelor, cadrul legislativ ar trebui să permită acest lucru, iar legislaţia curentă nu permite încă o piaţă liberă; sunt forţate anumite mecanisme de preţ.

    Am discutat cu cei care reglementează aceste lucruri şi au spus că nu aceasta este intenţia. Cred că trebuie să ne asigurăm că intenţia şi ceea ce spun oamenii sunt aliniate cu măsurile.”
    În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei gazelor, care ar trebui se se întâmple de la 1 iulie, crede că aceasta ar trebui să asigure setarea unui preţ corect pentru consumatori. „Vrem ca prin programul de punere a gazelor pe piaţă (gas release program) gazele sunt disponibilizate într-o manieră corectă, iar cumpărătorii au acces la ele. Credem că este nevoie de lichiditate pe piaţă, dar, în acelaşi timp, vedem că preţurile corecte de pe piaţă sunt reflectate la consumator. Şi vrem să vedem că mecanismele de piaţă vor permite să se întâmple acest lucru.”Ce îi sfătuieşte CEO-ul uneia dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală pe ceilalţi executivi? „Cred că în vremuri de incertitudine şi ambiguitate rolul leadershipului este foarte important. Cred că este important ca liderii să fie vizibili şi accesibili pentru toţi stakeholderii – şi cel mai mare număr de stakeholderi îl reprezintă  angajaţii noştri. Este important să fii foarte disponibil – şi tehnologia permite acest lucru,  facem transmisiuni webcast la nivel naţional pentru ca oamenii să audă mesajele noastre, dar stakeholderii nu sunt doar angajaţii, ci şi media, ca voi, acţionarii noştri. În situaţii ambigue, oamenii trebuie să vadă lideri”.
    În plus, spune că, chiar dacă a sosit relativ recent în România, în urmă cu aproximativ doi ani, crede în rezilienţa ţării şi îi sfătuieşte pe colegii ei de business să facă la fel. „Fiţi încrezători în România, este o ţară foarte rezilientă, dacă ne uităm la secolele din urmă, vedem că  rezilienţa şi adaptabilitatea sunt foarte puternice în România, cred că vedem asta şi în ceea ce priveşte spiritul antreprenorial. Ar trebui să fim încrezători”.
    Apoi, Christina Verchere face un apel la solidaritatea mediului de afaceri: „Suntem în această situaţie împreună, trebuie să fim raţionali şi responsabili, pe măsură ce ieşim din izolare  trebuie să recunoaştem că încă nu există un vaccin, trebuie să repornim economia şi să ne asigurăm că suntem cu toţii responsabili în ceea ce priveşte modul în care ne comportăm”.

  • Un oraş din România, pe lista celor mai sigure destinaţii turistice în timpul pandemiei de coronavirus

    Sibiul, declarat printre cele mai sigure destinaţii turistice din Europa în timpul pandemiei de coronavirus. European Best Destinations, o agenţie de turism susţinută de Uniunea Europeană, a inclus oraşul pe lista „Cele mai sigure destinaţii de vizitat în Europa”.

    „Multe ţări europene îşi deschid frontierele zborurile se reiau şi hotelurile se redeschid. După mai multe săptămâni de „închisoare” doriţi să călătoriţi în Europa, dar nu ştiţi unde să călătoriţi şi ce măsuri de siguranţă se iau în ţările şi regiunile pe care aţi dori să le vizitaţi? Am selectat pentru dvs. unele dintre destinaţiile cel mai puţin afectate de Covid-19.

    Aceste destinaţii au implementat, de asemenea, protocoale foarte specifice privind igiena în spaţii de cazare, restaurante, magazine şi măsuri precum schimbarea filtrelor de aer condiţionat între fiecare călător, disponibilitatea măştilor şi distanţarea socială. Aceste destinaţii beneficiază, de asemenea, de proximitate cu spitalele şi au un număr mai mare de paturi de spital per locuitor decât majoritatea ţărilor europene”, spun cei de la European Best Destinations.

    Lista completă a oraşelor şi staţiunilor recomandate de EBD

  • Ce strategie au adoptat companiile din HoReCa în pandemie. Dragoş Petrescu, fondatorul City Grill: Am şters cu buretele tot ce ştiam şi ne-am gândit ce-am face astăzi dacă am vrea să investim în acest domeniu

    Dragoş Petrescu, fondatorul City Grill, un business care s-a apropiat de 190 mil. lei în 2019, consideră că foarte multe companii din HoReCa au fost forţate să gândească noi strategii de continuare a businessului în contextul în care industria a intrat într-un blocaj total în perioada martie-mai, pe fondul restricţiilor impuse de stat în urma declanşării pandemiei de COVID-19.

    “Industria HoReCa a fost una dintre cele mai lovite sectoare în acestă perioadă. Ne-am aflat în prima linie ca impact şi, la începutul crizei, am avut 2-3 zile de cumpănă în care ne-am strâns toată echipa de management şi am recreat o strategie la care nu ne-am fi aşteptat, plecând de la o filozofie de start-up. Am şters cu buretele tot ce ştiam şi ne-am gândit ce-am face astăzi dacă am vrea să investim în acest domeniu”, spune Dragoş Petrescu.

    Concret, au fost indentificate trei linii principale de business, respectiv segmentul de delivery, piaţă care a explodat în perioada în care statul a declarat starea de urgenţă, segmentul de key account şi cel de offline.

    “Segmentul de delivery este predictibil şi poate fi crescut. În alte condiţii n-am fi avut energie şi determinare să ne ocupăm de el, iar acum estimez că va genera 20-25% din totalul cifrei de afaceri. Apoi este zona de key account pentru ready meal, repectiv ready to eat, ready to cook – produse care fac legătura dintre brand, produs şi servirea din magazinele tip supermarket şi hipermarket, un segment care va ocupa probabil 10-15% din totalul afacerilor şi zona de offline, zona restaurantelor traditionale, care va câştiga circa 60-65% din totalul businessului”, explică fondatorul  City Grill.

    El apreciază că înainte de criză segmentul de delivery reprezenta circa 3-4% din totalul businessului unei companii care activează în zona de restaurante, iar acum, acest procent se va situa la aproximativ 20-25%, evoluţie la care în mod natural s-ar fi ajuns în circa zece ani.

    “În perioada aceasta s-a întâmplat un lucru incredibil. Practic, zece ani de evoluţie s-au concentrat în trei luni. Mă refer la faptul că zona de delivery avea până în februarie o pondere situată între 3-4% din cifra de afaceri şi, deodată, a crescut la 100% în perioada stării de urgenţă. După ce vom ieşi din criză estimez că segmentul de delivery va rămâne undeva la 20-25% din cifra de afaceri, aşa cum ar fi ajuns în mod natural peste zece ani”.

    Compania şi-a adaptat produsele destinate segmentului de livrare prin introducerea unui meniu special destinat familiilor, unde sunt adresate cantităţi mai mari, şi a unui meniu care vizează livrarea tradiţională şi unde sunt estimate vânzări de 80%.

    Din perspectiva lui Dragoş Petrescu, una dintre urmările experienţei generată de pandemia de COVID-19 este că tehnologia va intra foarte puternic şi în industria HoReCa, care până acum a fost mai ferită de această experienţă.

    “Aceste transformări vor schimba lumea businessului definitiv şi vor rămâne foarte stabile în comportamentul clientului nostru”.

    Fondatorul City Grill apreciază că un brand puternic aduce o siguranţă în orice business şi îl ajută să traverseze mai uşor orice criză.

    “Atunci când economia este pe creştere brandurile sunt importante, dar lasă loc şi pentru apariţii noi, iar clientul este dispus să experimenteze, este o efervescenţă. Atunci când se întâmplă o criză profundă cum este cea pe care o traversăm acum, se vede cu adevărat puterea brandului. El aduce o siguranţă businessului. Consumatorul are încredere într-un brand puternic şi atunci îl accesează mult mai des. Brandul este foarte important în poziţionarea pe piaţă şi într-un moment de cumpănă poate face diferenţa între un învingător şi un învins”.

    Grupul City Grill a încheiat anul 2019 cu o creştere de 13% a cifrei de afaceri, la 187 milioane lei. În portofoliul grupului se află brandurile Hanu’ Berarilor, City Grill şi City Cafe, Buongiorno, Caru’ Cu Bere, Restaurant Hanu’ lui Manuc, Pescăruş şi Becker Brau.

  • Operatorul aerian Wizz Air anunţă un proces de restructurare: „Angajaţii care au părăsit compania au fost informaţi că înscrierea lor în procesul de recrutare va fi binevenită”

    În luna aprilie, operatorul aerian Wizz Air a anunţat într-un comunicat de presă că 1.000 de angajaţi, reprezentând 19% din forţa de muncă a companiei, vor fi disponibilizaţi. Totuşi, potrivit anunţurilor făcute de companie în ultimele zile, operatorul aerian mizează pe o expansiune puternică, cu 20 de baze noi planificate pentru deschidere în  anul curent.

    Printre bazele noi anuntate de companie se numara Salzburg, Tirana, Milano, Larnaca. Anterior, tot în luna mai, compania şi-a anunţat expansiunea pe aeroporturile din Viena şi Abu Dhabi.

    Odată cu lansarea noilor baze, Wizz Air  comunica noi sesiuni de recrutare: „Căutăm constant candidaţi veseli, energici şi optimişti pentru posturile de însoţitori de zbor din bazele aflate în Europa Centrală şi de Est”, spun reprezentanţii companiei pe pagina destinată recrutării noilor candidaţi.

    În luna aprilie, compania confirma că are un bilanţ contabil puternic şi bani cash în valoare 1,5 miliarde de dolari la finalul lui martie 2020, aceasta fiind una dintre cele mai bune poziţionări din industria aeriană. Totuşi, subsidiara din Regatul Unit a Wizz Air a primit şi un ajutor de stat în valoare de 300 de milioane de lire sterline de la Guvernul britanic.

    La solicitarea Business MAGAZIN, reprezentanţii Wizz Air au oferit un răspuns referitor la strategia în materie de recrutare a companiei:

    “Ca urmare a situaţiei cauzate de pandemia COVID-19, Wizz Air, ca orice altă companie aeriană, trece printr-un proces de restructurare în ceea ce priveşte operaţiunile companiei şi îşi reorganizează structura. Am anunţat recent trei noi baze în Milano Malpensa, Tirana şi Larnaca şi 51 de noi rute în reţeaua noastră. Datorită acestui fapt, unii dintre însoţitorii de zbor şi piloţii de la bazele existente vor fi relocaţi la noile baze şi, drept urmare, păstrăm procesul de recrutare pentru bazele din reţeaua noastră actuală. Angajaţii care au părăsit compania au fost informaţi că înscrierea lor în procesul de recrutare va fi binevenită.”

     

  • Turbulenţe pentru grupul german Lufthansa

    Lufthansa a raportat o pierdere netă de 2,1 miliarde de euro în primele trei luni ale anului, comparativ cu o pierdere de 342 milioane de euro în aceeaşi perioadă din anul precedent, rezultatele fiind afectate în mod semnificativ de pandemie şi de scăderea numprului de zboruri, relatează CNBC.

    Numărul pasagerilor a scăzut cu peste 26% în primul trimestru comparativ cu un an în urmă.
    Există indicii că al doilea trimestru va fi puternic afectat de pandemie, pe fondul interdicţiilor de călătorie din întreaga lume.
    Lufthansa a raportat o scădere de 98,1% a numărului de pasageri în aprilie faţă de anul precedent, în timp ce numărul de pasageri şi cantitatea de mărfuri transportate în luna mai au fost, de asemenea, „semnificativ mai mici”. Grupul a ţinut la sol 700 din cele 763 de avioane ale sale în aprilie şi mai.
    Compania aeriană a spus că nu se aşteaptă ca actuala criză să se termine înainte de 2023 şi a prevăzut că 300 de avioane vor rămâne parcate în 2021 şi 200 în 2022.
    (În fotografie, activişti din organizaţia Campact poartă măştile cancelarului german Angela Merkel şi ministrului de finanţe Olaf Schulz într-un protest împotriva salvării Lufthansa fără condiţii, organizat pe 27 mai.)

  • România, la coadă în topul celor mai sigure ţări din Europa de vizitat în pandemie

    România nu a înregistrat prea multe cazuri de infecţie cu noul coronavirus, comparativ cu alte ţări. Cu toate acestea nu se situează în prima parte a topului celor mai sigure ţări în pandemie, conform unui studiu citat de revista Forbes.

    ​România ocupă poziţia 30 în topul celor mai sigure ţări de vizitat în această perioadă în Europa, spune un studiu realizat de un think tank cu sediul la Londra.

    Grupul Deep Knowledge a inclus în raport 200 de ţări cu un sistem de 130 de parametri cantitativi. Elveţia este cea mai sigură ţară din Europa dar şi din lume, urmată de Germania şi Austria.

    La polul opus se situează Macedonia de Nord, Albania şi Belgia.

    România este devansată în acest clasament de toate ţările vecine sau din zonă: Bulgaria, Serbia, Grecia, Cehia, Ungaria sau Polonia.

    Ungaria se situează chiar pe un loc 6 care îi conferă o imagine foarte bună în acest context. Totuşi, în mod ciudat, Italia se situează pe locul 28, în faţa României deşi gravitatea pandemiei a fost una din cele mai mari din Europa. Topul este citat de prestigioasa revistă Forbes.

    În lume, România ocupă locul 57, devansând SUA, locul 58.