BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.

     

  • Sonae incepe in aceasta toamna constructia mall-ului din Ploiesti

    Centrul comercial va face parte din proiectul imobiliar Barcanesti, a carei valoare investitionala se ridica la peste 250 de milioane de euro, potrivit informatiilor furnizate de catre dezvoltatorul proiectului, compania Plusvag. Proiectul se va intinde pe o suprafata totala de 101,63 hectare, urmand sa fie finalizat integral in 2012.

     

    Proiectul Barcanesti va include trei zone: Barcanesti Residential va fi format din blocuri cu trei si opt etaje, precum si case, la care se adauga doua gradinte, o biserica, o banca, un centru medical, un parc si un lac, dar si locuri de joaca si zone de agrement sportiv. Compania Plusvag a anuntat ca, la finalizarea proiectului, 33 de hectare din suprafata ansamblului rezidential va reveni municipalitatii orasului Ploiesti.

     

    Cea de a doua componenta a proiectului, Barcanesti Business, va avea o suprafata de 23,5 hectare, urmand sa includa cladiri de birouri, un hotel care ar urma sa fie clasificat la patru stele, mai multe centre de conferinte, spatii verzi, restaurante, locuri de parcare si o zona de sport si de agrement.

     

    Cea de a treia zona, Barcanesti Barcanesti Commercial Area, va ocupa 16 ha din suprafata totala a ansamblului si va prespune ridicarea unui centru comercial care va fi dezvoltat de catre compania portugheza Sonae Sierra. Acesta va fi cel de al doilea proiect al portughezilor pe plan local, dupa ParkLake Plaza din Bucuresti.

     

    De asemenea, compania va dezvolta un centru comercial si in Craiova, avand in portofoliu si mall-ul River Plaza din Ramnicu-Valcea. Cele trei proiecte ale Sonae Sierra aflate in dezvoltare vor atrage investitii totale de 600 de milioane de euro potrivit declaratiilor anterioare ale reprezentantilor companiei.

     

    “In 2-3 luni speram sa finalizam cu autorizatiile de constructii pentru infrastructura, urmand ca imediat sa demaram lucrarile" au declarat reprezentantii Plusvag. "De ce am ales “Barcanestiul” pentru dezvoltarea acestui proiect? Este extrem de aproape de Ploiesti, un oras dinamic si in plina dezvoltare, dar si la numai 20 de minute distanta de Bucuresti. Este situat langa autostrada A1 si este un loc deschis care respira", a mai spus Vaz Antunes, administrator al Plusvag.
     

  • Schita pentru un aeroport privat




    “Un al treilea aeroport in Bucuresti trebuie sa fie privat”, spune fostul director al Directiei de Aviatie Civila din Ministerul Transporturilor, Sorin Stoicescu. Opinia lui Sorin Stoicescu este influentata de modul in care este gestionat, ca trafic si costuri, Aeroportul International Henri Coanda. “Un investitor privat s-ar uita mai mult la eficientizare si la separarea fluxurilor de trafic in asa fel incat sa atraga si un operator low-cost, si aviatie generala, si curse de linie sau orice alte variante, deoarece un aeroport trebuie sa fie o afacere si nu un steag pe care sa il tii sus”, spune Sorin Stoicescu.


     

    Varianta unui aeroport privat s-a mai auzit in Bucuresti. S-a discutat mult timp si inca se afla pe agenda Ministerului Transporturilor varianta constructiei unui al treilea aeroport avand ca investitor statul roman. In oricare dintre variante, un al treilea aeroport in Bucuresti ar presupune o serie de costuri, o serie de obligatii pentru incadrarea lui in sistem, dar si o serie de probleme pe care investitorul, fie el de stat sau privat, va trebui sa le ia in calcul. In primul rand insa, are Bucurestiul nevoie de un al treilea aeroport?

     

    Michael Stanciu, directorul companiei de consultanta in infrastructura Search Corporation, afirma categoric ca da: “Consideram ca ar fi util un al treilea aeroport in Bucuresti, in special din cauza posibilitatilor limitate de extindere a celor doua aeroporturi existente, Baneasa si Otopeni”. Varianta ca respectivul aeroport sa fie privat ar schimba peisajul actual, insa Michael Stanciu nu poate estima, in absenta unui studiu de oportunitate, cand ar putea sau ar trebui sa intre acesta in functiune.

    Cu toate acestea, directorul Search Corporation spune ca cea mai urgenta nevoie a Bucurestiului este constructia (care ar dura oricum aproximativ trei-patru ani) a unui aeroport public dotat cu un compartiment aparte pentru aviatia de business (privata). “Structura ideala din punctul de vedere al necesarului de aeroporturi, in opinia noastra, ar fi urmatoarea: doua aeroporturi publice, eventual Otopeni si un nou aeroport in zona de sud a Bucurestiului, si un aeroport pentru business si alte curse speciale – inclusiv cu posibilitatea de operare a elicopterelor, cum este actualul Baneasa”, spune Michael Stanciu.

     

    Momentul cand un nou aeroport ar trebui sa fie pus in functiune este considerat foarte important de catre Aleodor Francu, director al ROMATSA si fost director tehnic, timp de zece ani, al aeroportului de la Otopeni: “Marile metropole occidentale s-au trezit tarziu ca mai au nevoie de inca un aeroport, pe langa infrastructura pe care o aveau deja, asa ca Ministerul roman al Transporturilor ar trebui sa se gandeasca din timp ca infrastructura aeroportuara va trebui schimbata in curand, deoarece actuala este limitata”.

    Trezirea prea tarziu a metropolelor occidentale s-a soldat, in opinia lui Aleodor Francu, cu constructia aeroporturilor la zeci buni de kilometri de orase, deoarece nu au mai fost gasite terenurile propice pentru o astfel de constructie. Iar un amplasament pentru un aeroport nu poate fi oricum: “Un asemenea teren are nevoie sa respecte niste reguli: de inaltime a cladirilor din zona, infrastructura care conecteaza terenul de oras trebuie sa fie rezonabila, ar fi bine sa existe in zona si o gara, eventual una prin care sa treaca mai mult decat trenuri personale, iar o alta conditie este ca odata ce un investitor cumpara un teren in acest scop, sa il treaca imediat in PUZ ca viitor aeroport, pentru a se tine seama de el in proiectarea zonei”, spune Francu.

    Sefului ROMATSA i se pare corect ca Primaria nu numai sa ia in calcul constructia aeroportului, dar si sa-i anunte pe solicitantii de autorizatii pentru casa de viitorul proiect: “Sunt multe persoane care probabil nu vor sa locuiasca langa un aeroport si este corect ca ele sa stie de la momentul zero care sunt conditiile si planurile pentru acea zona”. Asigurarea acestui teren inca de pe acum ar fi o miscare foarte importanta pentru un potential constructor al unui aeroport, deoarece inca exista terenuri goale si accesibile ca pret, iar varianta care sa includa si exproprieri sau alte complicatii nu ar fi de dorit.

    Directorul ROMATSA spune ca serviciile de trafic aerian sunt automat aco­perite de catre compania sa in cazul unui nou aeroport, pentru ca, odata aprobata constructia aeroportului de catre autoritati, firma este obligata sa ofere aceste servicii. Conditia principala este dotarea aeroportului cu aparatura solicitata de catre ROMATSA, fara de care compania de trafic aerian nu poate conecta aeroportul la sistem.

     

    “Echipamentele sunt o parte importanta din investitie, iar fara acestea aeroportul nu poate fi functional”, explica Francu. Care sunt etapele unei asemenea investitii? Michael Stanciu incepe enumerarea etapelor de dupa achizitia terenului, care pot insemna in actualele conditii de piata o parte de asemenea importanta a investitiei. “Primii pasi care se fac sunt studiile de prognoza privind necesitatea si oportunitatea, studiile geotehnice; urmeaza studiile de obstacolare, dupa care urmeaza proiectarea si executia componentelor aeroportului”, arata specialistul Search Corporation.

     

    Componentele sunt pistele, caile de rulare si cea pentru interventii, terminalele de pasageri si de cargo, spatiile de parcare si imbarcare/debarcare, hangarele, turnul de control (operat de ROMATSA) si constructiile auxiliare, precum sistemele de securitate si de utilitati. Conform lui Michael Stanciu, necesarul pentru un aeroport de capacitate medie, cum s-a vehiculat pentru Bucuresti, ar avea urmatoarele coordonate: 800.000-1,5 milioane de pasageri pe an, o capacitate de operare a terminalului de pasageri de 200 pana la 400 de persoane pe ora si o singura pista cu lungimea cuprinsa intre 2.200 si 3.000 de metri.

     

  • De ce s-a dus Mercedes in Ungaria

    Romania a ratat atragerea concernului auto german Daimler pentru constructia unei fabrici de 800 mil. euro, nemtii optand dupa mai multe luni de analiza pentru amplasarea noii capacitati de productie in Ungaria, la 80 km de Budapesta.

    Cititi mai multe despre argumentele care au facut pe Daimler sa aleaga Ungaria pe www.zf.ro

  • Un investitor din Emiratele Arabe vrea sa faca o fabrica in Romania

    EIIC urmeaza sa construiasca unitati de productie in Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudita, Algeria si Vietnam, precum si in Romania, ca urmare a dezvoltarii puternice a activitatilor de constructii in statele respective.

    Amanunte pe www.mediafax.ro

  • ProLogis mai vrea un parc in Vest

    "Speram ca in urmatoarele doua luni sa achizitionam terenul si sa incepem constructia in toamna acestui an, daca nu in urmatoarea iarna. Noul proiect va fi mai mic decat cel de pe autostrada A1 si va necesita investitii cu aproximativ 20-25% mai mici decat cele in ProLogis Park Bucharest A1", a declarat Vlad Dumitrescu, market officer ProLogis Romania.

    Seful companiei americane pe plan local a precizat ca noul proiect va fi amplasat in zona de Vest a tarii. "Pe termen mediu avem ca obiectiv sa devenim numarul 1 in ceea ce priveste cota de piata", a mai spus Dumitrescu, adaugand ca printre orasele vizate pentru dezvoltarea unui parc logistic se afla Constanta si Cluj-Napoca.

    Compania dezvolta in acest moment ProLogis Park Bucharest A1, care va avea o suprafata totala de 290.000 de metri patrati, investitia fiind estimata la 150 de milioane de euro. "Inchirierea a mers extraordinar de bine, avem cerere dubla fata de ceea ce putem oferi acum".

    ProLogis a finalizat pana acum doua cladiri cu o suprafata de peste 50.000 de metri patrati, acestea fiind inchiriate in totalitate inainte de finalizare de companii printre care se numara importatorul de componente auto Augsburg International si companiile de logistica Cargo Partner, Kuehne&Nagel si Omega Transport&Logistics.

    Inca doua cladiri din ProLogis Park Bucharest A1 vor fi finalizate in urmatoarele doua luni, urmand sa aiba aproximativ 50.000 mp, in timp ce la finalul anului 2009 vor fi finalizati minim 50.000 mp, existand si posibilitatea ca suprafata sa fie dubla. ProLogis Park Bucharest A1 este dezvoltat la kilometrul 23 al autostrazii Bucuresti – Pitesti, acesta fiind primul proiect local al dezvoltatorului ProLogis, cel mai mare dezvoltator si administrator de spatii logistice pe plan global – valoarea estimata a activelor detinute de companie se ridica la 36,3 miliarde de dolari.

    Segmentul spatiilor industriale este de altfel cel mai slab dezvoltat segment al real estate-ului autohton, analistii companiei de consultanta imobiliara DTZ Echinox estimand ca suprafata totala a parcurilor logistice din Romania va ajunge la 870.000 de metri patrati, in crestere de la 530.000 de metri patrati in 2007.

    Suprafata totala redusa face ca randamentele pentru cumparatori sa se mentina la un nivel ridicat, de aproximativ 8%, ceea ce inseamna ca un cumparator ar recupera investitia in aproximativ 12 ani si jumatate.

    Adrian Capraru, chief operating officer al companiei de intermediere imobiliara CBRE Eurisko, declara recent pentru BUSINESS Magazin ca nevoia de spatii industriale va creste foarte mult in urmatorii ani. „Ca urmare a dezvoltarii tuturor acestor mall-uri, logistica va fi urmatorul pas. Toti construiesc, toti vor sa se mute, dar o sa-si dea seama ca nu au cu ce sa transporte si unde sa depoziteze ceea ce au”, declara Adrian Capraru. In plus, acesta considera ca chiar si in eventualitatea in care nu toate cele peste 100 de mall-uri si centre comerciale anuntate se vor construi, tot vor exista peste cativa ani macar 30 de centre comerciale noi, comerciantii urmand sa aiba nevoie de spatii de depozitare.

  • Ikea ar putea redirectiona investitiile din Polonia catre Romania si Bulgaria

    Compania suedeza este nemultumita de introducerea unor noi prevederi legislative in Polonia, care ingradesc oportunitatile de dezvoltare si investitiile in sectorul de profil.

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro

  • O mana de ajutor pentru Ford! Din partea Romaniei

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro

  • Pepsi Americas construieste o fabrica in Militari

    Unitatea de productie, care va cuprinde spatii de depozitare si birourile companiei, va avea o suprafata totala de circa 50.000 de metri patrati.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Orban: CE verifica daca la Nokia s-a acordat ajutor de stat

    "La Nokia se verifica daca s-a dat ajutor de stat sau nu. De exemplu, daca dai terenul gratis se considera ca e ajutor de stat, iar ca sa dai asa ceva in primul rand trebuie sa notifici", a explicat Orban.

    Pentru detalii, click aici.