Potrivit reprezentantilor Google, acest tip de tastatura a fost
introdusa pana in prezent pentru 35 de astfel de limbi straine,
precum araba, bulgara, rusa, sarba sau islandeza.
Astfel, daca vizitati pagina www.google.ro, in dreapta
formularului de cautare va este pusa la dispozitie o tastatura
virtuala ce va permite sa introduceti caractere romanesti.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Noul eldorado al tehnologiilor IT se afla la intersectia dintre
computere, telefoane si internet, iar batalia pentru aceasta piata
in crestere exponentiala este deja crancena. Prima victima de
calibru se pregateste sa iasa din scena: Palm va fi preluata de HP
pentru circa un miliard de dolari. Este o doza de ironie in aceasta
achizitie, daca privim prin prisma genealogiei celor doi
protagonisti. Palm este firma care a reusit sa impuna pe piata
larga aparatele de buzunar, iar succesul lui Palm Pilot a facut ca
termenul PDA (Personal Digital Assistant) sa capete popularitatea
pe care cei care l-au inventat, Apple, nu au reusit sa o obtina
pentru Newton. Au urmat apoi numeroase modele (Treo si Pre sunt
cele mai de succes) care au evoluat spre zona smartphone si
concurenta cu Blackberry era destul de linistita pana cand iPhone a
starnit furtuna. HP vine din cu totul alta lume si e suficient sa
ne amintim ca odata cu Compaq a cumparat si o parte din legenda
firmei Digital, cea care a micsorat computerele de la dimensiunile
unei hale la cele ale unei camere. O combinatie interesanta si un
nou concurent pe o piata deja aglomerata.
Capul de afis al stirilor din ultimele zile vine tot din aceasta
zona si pare mult mai interesanta: Apple ataca tehnologia Flash si
reuseste sa-si faca inca un dusman dintr-un vechi prieten. Adobe a
fost multa vreme fidel platformei Mac, facand din aceasta
standardul in tipografia digitala intr-o vreme in care Mac-urile
chiar aveau nevoie de o nisa. Lucrurile s-au schimbat de atunci,
Adobe reusind sa impuna doua standarde de facto cu o enorma
raspandire (PDF si Flash), in vreme ce Apple a devenit jucatorul
cel mai important in zona mobila, cu iPod, iPhone si iPad. Iar aici
s-a produs ciocnirea: Apple nu vrea Flash in aceste produse si nu
este incantat nici de versiunea pentru Mac. In scrisoarea deschisa
publicata de Steve Jobs pe website-ul companiei sunt trecute pe
larg in revista toate motivele acestei aparent ciudate optiuni. Se
stie ca cele mai multe critici incasate atat de iPhone, cat si (mai
ales) de iPad se refera tocmai la lipsa suportului pentru Flash si
nu putini au fost cei care au banuit o rafuiala personala (sau
macar o antipatie) a lui Jobs in spatele acestei decizii.
Tind sa-i dau punct cu punct dreptate lui Jobs. Flash vine din zona
PC-urilor cu maus si nu se preteaza la interfetele tactile care vor
deveni din ce in ce mai populare. Pe urma sunt problemele de
securitate si stabilitate – Flash este principalul motiv pentru
care Mac-urile (si nu numai ele) “crapa” si Apple nu vrea sa
transpuna aceste probleme in gama iP-urilor, destinate prin
conceptie unui public mai larg si mai putin tehnic. Pe de alta
parte, suportul pentru Flash ar insemna un strat aplicativ pe care
Apple nu-l controleaza, iar aceasta este inacceptabil pentru
oamenii lui Jobs. Flash este o tehnologie proprietara si inchisa,
in vreme ce Apple ar prefera standarde web stabile si publice, cum
ar fi noul HTML5 si mai vechile CSS si JavaScript. In fine, lui
Jobs nu-i convine caracterul multi-platforma al tehnologiei Flash
si insista pe faptul ca acesta impune principiul celui mai mic
numitor comun, refuzand sa foloseasca aspectele cele mai avansate
ale platformei pentru a corespunde cerintelor unor platforme
invechite. Pare ciudat la prima vedere ca tocmai Apple sa critice
caracterul proprietar al unei tehnologii, dar merita o mentiune
faptul ca mare parte din sistemul de operare MacOS X este open
source si, in plus, Apple a dezvoltat in regim open source motorul
de randare WebKit, care echipeaza practic toate browser-ele
platformelor mobile non-Microsoft.
In spatele scrisorii destul de politicoase se poate descifra insa o
amenintare, iar comentatorii au dedus din lungimea mesajului masura
gravitatii: Apple vrea sa ucida Flash-ul. De fapt, miza o
reprezinta doua aspecte care pot parea minore, dar sunt de
importanta capitala pentru Apple. Prima este consumul, deci durata
de viata a bateriei: daca un iPad nu ar merge la fiecare 10 ore la
incarcare (ci doar la fiecare 5, cum s-ar intampla cu Flash),
utilitatea si atractivitatea aparatului ar avea mult de suferit. Al
doilea aspect este chestiunea codec-ului H.246, pe care Apple l-ar
dori standard de facto in materie de video in internet.
Interesant este ca in vremea aceasta Free Software Foundation a
publicat o alta scrisoare deschisa, in care ii cere lui Google sa
ucida Flash-ul si sa treaca YouTube pe HTML5. Da, numai ca Google
nu se va alia cu Apple, pentru ca vrea sa-si impuna codec-ul VP8,
pe care l-a facut open source. Vor sari scantei.
ITA Software spera sa obtina astfel aproximativ 1 miliard de
dolari.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
De la anuntul privind furtul unor informatii stocate in
calculatoarele sale, in ianuarie, Google a pastrat secretul asupra
naturii si amplorii acestuia. Acest sistem, numit Gaia (dupa zeita
greaca a Pamantului) si care controleaza accesul inclusiv la
serviciul de e-mail si aplicatiile pentru afaceri, a fost atacat in
decembrie, timp de doua zile, potrivit sursei. Sistemul, care a
fost descris in mod public o singura data, in cadrul unei
conferinte tehnice in urma cu patru ani, permite utilizatorilor si
angajatilor Google sa opereze pe baza introducerii parolei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
M-am inscris, mi-am creat contul si m-am aflat in fata unei
casete in care puteam sa scriu 140 de caractere. Ce-as putea spune
lumii in 140 de caractere? Un aforism destept? O cugetare adanca? O
stire pe care inca n-a aflat-o chiar toata lumea? De fapt chiar
titlul casetei sugereaza: what’s happening? (ce se intampla). Asa
ca am ales calea adevarului in timp real: “Try to work. Not in the
mood…”. Acesta a fost primul meu tweet, in toata splendoarea
banalitatii si inutilitatii sale.
Am sincere indoieli ca cineva ar putea fi interesat de cheful meu
de munca, dar foarte curand am aflat ca vreo zece persoane ma
urmaresc pe Twitter si m-au cuprins remuscarile. Poate oamenii
aceia chiar au chef de munca, iar eu le-am rapit cateva secunde. Nu
mica mi-a fost mirarea cand, dupa cateva zile, am primit si un
raspuns. Pe care n-am stiut daca trebuie sa-l iau ca o ironie sau,
pur si simplu, acesta e spiritul Twitter-ului: “Buna, Mircea, ti-a
revenit pofta de munca?”.
Admit ca aceasta prima experienta cu Twitter a fost ratata. Nici
cea cu Facebook n-a fost mai fericita, desi ma intereseaza foarte
mult “social networking” ca fenomen. Insa am descoperit ca
dezavantajul prea numeroaselor cereri de imprietenire cu
necunoscuti se compenseaza cu cateva avantaje notabile. De pilda,
m-am imprietenit pe Facebook cu Teatru 74 si primesc informatii
despre spectacole in timp util. Mesajele sunt succinte si insotite
de o referinta pe web, iar revelatia a fost ca nu prea depasesc 140
de caractere… Poate am judecat gresit posibilitatile si puterea
Twitter-ului. La urma urmei, te poti adresa unei audiente (care
poate fi suficient de fin controlata) nu doar cu banalitati, ci si
cu semnale care pot fi de folos. Autopromovarea nu este nici ea o
posibilitate de neglijat: poate exista oameni interesati de
articolele pe care le public, asa ca un tweet nevinovat cu un link
si vreo suta de litere poate face mult, mai ales daca
“rezoneaza”.
Desigur, intrebarea urmatoare se refera la posibilitatile
comerciale pe care le ofera Twitter. Evident, sunt foarte multe
companii care folosesc serviciul, dar este la fel de evident ca nu
pot decat sa concureze liber intr-un mediu super-aglomerat, in care
atractiile le reprezinta mai degraba tweet-urile lui Britney Spears
(cu aproape cinci milioane de “followers”). Pe de alta parte,
Twitter merge in pierdere, in ciuda audientei fabuloase pe care
si-a castigat-o (23 de milioane de vizitatori unici luna trecuta)
si cresterii exponentiale (1.500% in martie), asa ca e de inteles
interesul pe care l-a starnit zilele trecute stirea ca, in sfarsit,
noua vedeta a internetului isi va dezvalui modelul de business cu
care spera sa-si monetizeze popularitatea. Cred ca nici un startup
nu a primit atat de multa consultanta gratuita in aceasta privinta,
avand in vedere ca in ultimii doi ani aproape orice analist al
industriei si-a exersat imaginatia cu cel putin un scenariu prin
care Twitter ar putea sa castige o multime de bani in cel mai scurt
timp cu putinta.
Pana la urma, modelul conceput de cei de la Twitter nu este
neaparat spectaculos (corespunde, in mare, cu asteptarile
specialistilor) si nici foarte original, pentru ca influenta lui
Google este cat se poate de transparenta. Primul mecanism cu
valoare comerciala este “promoted tweets” care va permite
companiilor sa plateasca pentru ca mesajele lor sa apara in fruntea
listei de rezultate ale cautarilor pe anumite cuvinte cheie, adica
ceva asemanator cu serviciul AdWords practicat de Google. Modelul
de stabilire a pretului nu a fost inca prezentat, dar se prevede ca
va fi in functie de numarul de vizualizari. Mai departe, Twitter va
imparti acest venit (50%) cu partenerii care se alatura
programului. Insa acesta este doar primul pas, pentru ca urmeaza ca
tweet-urile promovate sa poate fi inserate in fluxurile de mesaje,
cu avantajul utilizarii informatiilor demografice si statisticilor
(deci contextualizare).
Insa modelul nu este lipsit de unele riscuri, cel mai important
fiind cel ca utilizatorii care s-au obisnuit cu un serviciu fara
intruziuni publicitare sa migreze spre alte servicii de
microblogging. Oficialii companiei insista insa cu nu este vorba de
reclame propriu-zise, ci doar de tweet-uri ceva mai speciale care
pot fi tratate exact ca si celelalte. In plus, se va masura
“rezonanta” fiecarui astfel de mesaj si vor fi inlaturate cele care
nu suscita interes. Daca planul va functiona si va fi aplicat cu
moderatie, Twitter ar putea sa fie una dintre putinele companii
care reusesc sa valorifice eficient un serviciu gratuit.
Serviciul se adreseaza utilizatorilor locali si companiilor.
Harti detaliate ale Romaniei sunt disponibile prin intermediul
Google Maps, accesibil cu orice web browser, sau prin Google Maps
pentru telefonul mobil. De asemenea, serviciul Google Maps este
disponibil prin intermediul oricarui terminal cu acces la
internet.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In primul trimestru, compania a marit numarul angajatilor cu 800
de persoane, a facut achizitii si si-a marit fondul de cheltuieli
ca urmare a expansiunii pe publicitate si pe segmentul telefoniei
mobile.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Grupul producator de software intentioneaza sa cheltuiasca in
acest an 500 de milioane de dolari pentru centrul de cercetare si
dezvoltare din China, a declarat Zhang Yaqin, vicepresedinte al
Microsoft insarcinat cu activitatile de profil din China, citat de
Reuters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Desi s-a lucrat enorm la dezvoltarea sa, sistemul automat de
traduceri este pe departe a fi perfect, pentru ca este foarte greu
pentru un computer sa desparta o propozitie in mai multe unitati de
sens, sa le traduca separat si mai apoi sa le asambleze din nou. Cu
toate acestea, Google incearca sa imbunatateasca sistemul, lansand
noi aplicatii. In luna februarie, compania a lansat un serviciu
care leaga traducerile de imagini, permitand astfel unei persoane
care face o poza cu un telefon ce are meniu in limba germana sa
primeasca instant traducere si in engleza. “Instrumentul de tradus
este unul din cele mai bune exemple care arata viziunea strategica
a Google”, a comentat Tim O’Reilly, fondatorul si directorul
companiei media O’Reilly Media.
De asemenea, Google a lansat la inceputul lunii martie o
aplicatie legata de traduceri si pentru site-ul sau de
videosharing, Youtube. Videoclipurile postate pe site vor putea
avea subtitrare in engleza, iar in urmatoarele luni vor beneficia
de subtitrari si in alte limbi. Responsabilii site-ului de
videosharing le-au cerut utilizatorilor sa integreze ei in
videoclipuri subtitrarile proprii, pentru o mai buna functionare a
sistemului. “Aceasta tehnologie ajuta la imbu-natatirea comunicarii
intre utilizatori”, considera Franz Och, analist principal in
cadrul Google, care conduce si echipa ce se ocupa de instrumentele
de tradus. “In plus, in timp ce utilizatorii fac traduceri, baza de
date a Google se imbunatateste”, a completat Och.
Episodic este o companie cu sediul in San Francisco, creata de
catre Noam Lovinsky si Matias Cudich, ce ofera servicii online de
video hosting si ofera posibilitatea utilizatorilor de a publica
filme in direct si continut la cerere,
scrie YahooNews.
In aceasta saptamana, serviciul va fi inclus in cadrul YouTube,
iar echipa Episodic se va alatura echipei Youtube. De la inceputul
acestui an, Google a cumparat DocVerse, Picnik, reMail si compania
Aardvark.