BusinessMagazin

Tag: FMI

  • FMI si UE maresc rezerva valutara a BNR. Guvernul “se bucura de sprijinul deplin” al ambelor institutii

    BNR explica aceasta evolutie prin existenta intrarilor
    de 2,57 miliarde de euro, reprezentand transa a patra a creditului
    stand-by cu FMI, modificarea rezervelor minime in valuta
    constituite de institutiile de credit, alimentarea contului
    Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor
    Publice (inclusiv transa a treia a imprumutului de la Comisia
    Europeana).

    In acelasi timp, au avut loc iesiri de la rezerva de 1,54
    miliarde de euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in
    valuta constituite de institutiile de credit, plati din contul
    Comisiei Europene, plati de rate si dobanzi aferente datoriei
    publice externe directe si garantate de stat si altele.

    Analistii BCR, intr-o nota emisa vineri, remarca faptul ca
    transa de imprumut de la Comisia Europeana, in valoare de 1,2
    miliarde de euro, a fost acordata in conditiile in care institutia
    “a laudat progresele reformelor in Romania, mentionand ca ele se
    afla in grafic, in ciuda intarzierilor” si ca guvernul Boc “se
    bucura de sprijinul deplin al FMI si al UE din punctul de vedere al
    reformelor in sectorul public”.

    Cu toate acestea, apreciaza BCR, seria de proteste de strada si
    atacul opozitiei pe mai multe fronturi ar putea alimenta temerile
    investitorilor, in special ale celor straini, avand in vedere ca
    “incertitudinea va ramane la cote destul de inalte in urmatoarea
    perioada”.

    Rezerva de aur a BNR s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile
    evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat
    la 3,2 miliarde de euro. Rezervele internationale ale Romaniei
    (valute plus aur) la 30 septembrie au fost de 35,78 miliarde de
    euro, fata de 34,8 miliarde de euro la 31 august.

    Platile scadente in luna octombrie 2010 in contul datoriei
    publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finantelor
    Publice, insumeaza 90 de milioane de euro.

    In virtutea acordului de imprumut cu FMI si UE, Romania a primit
    pana acum 10,7 miliarde de euro de la FMI si 3,65 miliarde de la
    UE, iar alte 300 de milioane au venit de la Banca Mondiala.

  • FMI lauda politica fiscala si monetara a statului, Romania primeste inca 884 mil. euro din creditul stand-by

    Consiliul Executiv al FMI a aprobat eliberarea imediata
    a urmatoarei transe de imprumut pentru Romania, in valoare de 884
    milioane de euro, ceea ce ridica totalul sumelor oferite Romaniei
    la circa 11,27 miliarde de euro. Consiliul a aprobat si derogarea
    Romaniei de la tinta cantitativa privind nivelul arieratelor
    statului la sfarsitul lui iunie, tinta care facea parte din
    conditiile de eliberare a urmatoarei transe de imprumut si care nu
    a putut fi indeplinita.

    Portugal apreciaza ca “trebuie acordata o
    atentie prioritara rezolvarii definitive a problemei arieratelor,
    prin imbunatatirea disciplinei platilor in economie” si ca trebuie
    asigurata continuitatea ajustarii fiscale, prin “prudenta la
    capitolul cheltuielilor bugetare” si continuarea reformelor
    structurale – reforma pensiilor, a sistemului salariilor, a
    administrarii fiscale, a asistentei medicale si orin restructurarea
    companiilor de stat.

    De asemenea, “inceputul reformelor pe piata
    muncii si in domeniul protectiei sociale va duce la cresterea
    productivitatii si va asigura canalizarea resurselor limitate de la
    buget catre cele mai vulnerabile categorii sociale”.

    In privinta politicilor monetare si fata de
    sectorul financiar, Portugal considera ca acestea au fost “corect
    de prudente si proactive, contribuind la asigurarea stabilitatii
    financiare”. Recenta crestere a inflatiei dupa majorarea TVA “face
    necesara prudenta in planurile de relaxare a politicii
    monetare”.

    Este de asteptat ca BNR sa mentina nivelul
    actual al dobanzii de politica monetara, la 6,25%, cu ocazia
    urmatoarei sedinte a comitetului de politica monetara al BNR,
    apreciaza Nicolae Covrig, analist in cadrul Raiffeisen Bank
    Romania. “Nu este exclusa insa o reducere a ratei rezervelor minime
    obligatorii ale bancilor”, adauga Covrig.

    Sistemul bancar ramane “lichid si bine
    capitalizat, insa o vigilenta continua in supravegherea financiara
    este esentiala pentru a asigura rezistenta acestuia fata de
    turbulentele regionale si fata de cresterea volumului de credite
    neperformante”, mai spune Murilo Portugal.

    Numarul debitorilor la banci, persoane fizice,
    care au credite neperformante a crescut cu 80% in intervalul
    decembrie 2008 – iunie 2010, potrivit recentului Raport de
    stabilitate financiara, publicat de BNR. Unul din zece debitori
    persoane fizice ai sectorului bancar este restantier si acumuleaza
    in medie 1,4 credite restante peste 90 de zile.

    FMI estimeaza ca economia Romaniei va scadea
    anul acesta cu 2%, pentru ca la anul sa-si revina la o crestere de
    circa 1,5%. “In al treilea trimestru din 2010 va avea loc din nou o
    mica scadere, pentru ca masurile luate de Guvern vor avea un efect
    negativ temporar. Dar cand acest efect va fi depasit, vom vederea o
    reluare a cresterii”, a declarat recent Tony Lybek, reprezentantul
    FMI pentru Romania si Bulgaria.

    Acordul de imprumut stand-by, in valoare
    totala de 13,15 miliarde de euro, a fost semnat la 4 mai 2009 si
    prevede accesul Romaniei la 1.111% din cota sa de participare in
    cadrul fondului de resurse al FMI.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65
    miliarde de euro din creditul stand-by care expira in primavara
    anului viitor, fiind in continuare cel mai mare debitor fata de
    FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.

  • Comenteaza cu Ana si Dorin: Pro si contra unui nou acord cu FMI

    Ana crede ca un nou acord va avea si efecte pozitive

    1. Romania primeste capital de credibilitate. Faptul ca Romania
    se poate indatora inseamna doua lucruri: 1. ca are nevoie de bani
    de care altfel nu poate face rost si 2. ca este considerata
    solvabila, pentru ca nimeni au ar credita fara sa se asigure ca va
    primi banii inapoi. Acest mesaj este important in special pentru
    investitori, care ar putea vedea relatia Romaniei cu FMI ca pe o
    garantie a faptului ca isi pot plasa banii aici.

    2. Mai tragem de timp. Banii de la FMI nu ne ajuta sa ne
    rezolvam problemele, mai ales pentru ca statul nu-i mai poate
    folosi pentru a acoperi goluri din bugetul de stat. Insa macar
    prelungim perioada in care putem gasi solutii viabile pentru
    iesirea din criza, ne putem proteja moneda si aratam pietelor
    externe ca “cineva acolo sus ne sustine”. Gestionata corect,
    aceasta miscare s-ar putea transforma intr-un colac de salvare
    pentru economia Romaniei.

    3. Tema pentru acasa. FMI ne va acorda imprumutul in anumite
    conditii. Pentru a primi banii, Guvernul va trebui sa se angajeze
    la respectarea lor si va avea trasate obiective clare pe care sa le
    indeplineasca. Daca Executivul nu poate face de unul singur acest
    lucru, atunci presiunea FMI ar putea avea rezultate pozitive.

    Dorin nu este incantat de acord

    1. Nu stiu in ce masura natia romana isi mai poate permite o
    noua datorie si daca economia poate sustine asa ceva, iar bugetul
    va putea plati ratele si datoria. Nimeni nu a spus, clar, cu
    zecimale si T contabilicesc, unde s-au dus cele 20 de miliarde de
    euro angajate initial la FMI si UE. Ma tem ca noul “colac de
    salvare” ne va scufunda mai rau si va permite politicienilor sa-si
    faca mendrele intr-un an preelectoral.

    2. Exista si alte solutii decat FMI, o dovedesc si Bulgaria si
    Ungaria. Cea mai la indemana – sa se fure mai putin. Investitii
    straine atrase prin facilitati sau reduceri de taxe. Fonduri
    europene. Combaterea evaziunii fiscale. Economia gri si munca la
    negru. Optimizarea cheltuielilor statului. Sunt binecunoscute si
    des repetate, dar permanent ignorate de Guvern.

    3. Ragazul castigat printr-un nou credit are si parti negative –
    cursul de schimb al monedei nationale, de exemplu, unde se
    acumuleaza tensiuni. Cu cat mai indelungat timpul, cu atat explozia
    mai mare.

  • AOAR nu sustine un nou acord cu FMI si propune un fond strategic de investitii de 5-7 mld. Euro

    “Apreciem ca, alaturi de reducerea drastica a cheltuielilor
    bugetare, este de maxima importanta adoptarea de catre Guvern sau
    Parlament a unor masuri hotarate si curajoase care sa restabileasca
    increderea investitorilor, a consumatorilor si a societatii in
    ansamblul ei”, se arata intr-un comunicat al AOAR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Croitoru: Un nou acord cu FMI asigura finantari ieftine, Romania trebuie sa se imprumute la extern

    “Daca Romania nu reuseste sa faca ajustarile programate, sursele
    de capital vor scadea. Oricum, Romania trebuie sa se imprumute de
    pe pietele externe. In opinia mea, noul acord cu FMI ar fi bine de
    incheiat de tipul precautionar, ar da credibilitate si ar asigura
    costuri mai mici”, a spus Croitoru.


    Cititi mai multe     despre acordul cu FMI pe www.zf.ro.

  • Basescu: Romania nu-si mai permite sa plateasca functionari incompetenti, bolnavi inchipuiti – LIVE TEXT

    Seful statului a mai spus ca Romania nu se mai poate imprumuta
    pentru a consuma, avand nevoie de investitii.

    Presedintele a declarat ca nu trebuie sa li se promita
    pensionarilor mai mult decat le poate fi oferit, ca trebuie sa li
    se explice situatia, scopul fiind garantarea sustenabilitatii
    sistemului de pensii publice.

    Traian Băsescu a susţinut în faţa parlamentarilor că “sunt încă
    prea multe categorii de venituri exceptate de la impozitare” şi
    prea mulţi agenţi economici care eludează obligaţiile fiscale.

    Şeful statului a mai spus că situaţia de criză economică nu
    justifică neplata datoriilor către stat, aşa cum nici statul nu
    poate să nu-şi respecte obligaţiile.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Basescu: In 2011 Romania va semna un nou acord cu FMI

    “Nimeni in momentul de fata nu imprumuta Romania pe termen lung,
    din cauza deficitelor structurale”, a afirmat seful statului.

    El a precizat ca Romania are “probleme uriase sa contracteze
    imprumuturi cu scadenta la trei ani”. “Romania ar vrea, dar,
    datorita dezechilibrelor macroeconomice, nimeni nu o imprumuta pe
    termen lung”, a subliniat presedintele Basescu.

    Presedintele a cerut solidaritate din partea tuturor partidelor
    politice pentru atingerea obiectivelor nationale si a mentionat ca
    orice guvern ar fi instalat acum ar trebui sa continue masurile de
    austeritate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Expertii straini recomanda bancilor grecesti sa-si fuzioneze subsidiarele din Romania si Bulgaria


    Focus citeaza
    opiniile reprezentantilor FMI, ai Bancii Centrale Europene si ai
    Comisiei Europene, care au discutat saptamana trecuta la Atena
    posibilele optiuni pentru recapitalizarea si consolidarea bancilor
    din Grecia, in conditiile in care pietele externe sunt practic
    inchise pentru statul elen si pentru institutiile bancare din
    aceasta tara, ce isi sustin lichiditatea prin credite de la Banca
    Centrala Europeana.

    Expertii FMI, ai BCE si ai CE
    considera ca fuziunile intre bancile grecesti, de care s-a tot
    vorbit in ultimele luni, n-ar reusi sa asigure recapitalizarea,
    intrucat “atunci cand doi saraci hotarasc sa se casatoreasca, nu
    inseamna ca devin automat bogati”. Pe de o parte, expertii au
    incurajat bancile sa caute investitori strategici in strainatate;
    pe de alta parte au avertizat ca investitorii straini nu au
    incredere in Grecia si nu-si vor asuma riscuri, atata vreme cat
    piata elena le ofera impozite mari si o legislatie a muncii
    nefavorabila pentru angajatori.

    Asa se face ca expertii au
    ajuns in cele din urma la solutia vanzarii subsidiarelor de banci
    grecesti din sud-estul Europei: o subsidiara solida din Romania sa
    preia o alta mai slaba din Bulgaria, de pilda, sau poate invers.
    Conform FMI, aceasta ar reduce costurile de operare si ar creste
    profitul, iar concurenta dintre bancile grecesti ar continua fara
    problemele de orgoliu sau de suprapunere a atributiilor care ar
    aparea in cazul unei fuziuni. “Gasiti bani sau vindeti” a fost
    sugestia expertilor, potrivit ziarului elen To Vima.

    O alta sugestie a fost ca
    bancile sa se alature Fondului pentru stabilitate, din care vor
    putea primi bani in schimbul cedarii catre stat a unor actiuni
    preferentiale, iar daca in cinci ani o banca nu returneaza banii
    catre Fond, atunci actiunile vor deveni actiuni ordinare, cu
    drepturi de vot aferente. In plus, statul va avea dreptul sa-si
    numeasca un reprezentant in consiliul director al bancii, cu drept
    de veto in decizii.

    Sensul acestor recomandari este
    ca bancile grecesti sa-si poata majora capitalul si astfel sa-si
    poata reduce dependenta fata de Banca Centrala Europeana, care nu
    le mai poate finanta la infinit, mai ales in contextul in care
    toate previziunile vorbesc de o deteriorare a climatului economic
    in Grecia in 2011 si de noi dificultati pentru banci.

    Finantarea de la BCE
    pentru nevoile curente de lichiditate ale bancilor grecesti a
    totalizat 95,9 miliarde de euro in august, ajungana 19% din totalul
    activelor bancare, scrie Reuters.

    Intre timp, scenariile ce
    vorbesc de fuziuni continua sa fie vehiculate in presa. Ideea
    fuziunii dintre Eurobank EFG si Alpha Bank a fost respinsa de un
    oficial al Eurobank, dar contactele intre actionarii acestora
    continua, conform presei elene. Saptamana aceasta, de asemenea,
    consultantii alesi de guvern – Lazard, HSBC si Deutsche Bank Londra
    – se vor pronunta si asupra proiectului de cumparare de catre
    Piraeus Bank a Bancii Agricole si a Hellenic Postbank. Alte
    informatii vorbesc de o fuziune Piraeus-Marfin, in timp ce National
    Bank of Greece si-a majorat capitalul cu 2,8 miliarde de euro,
    vanzandu-si 20% din actiuni catre Turkish Finanz Bank.

    La jumatatea lui octombrie,
    bancile grecesti vor trece un nou test de credibilitate, de asta
    data organizat de autoritatile elene – un test de solvabilitate si
    rezistenta la socuri financiare care va urmari mai exact profilul
    fiecarei banci, expunerea la titlurile de stat elene, investitiile
    in strainatate si politica de creditare. La testul de stres
    financiar organizat de autoritatile monetare europene in vara
    pentru 91 de banci din Europa, o singura banca greceasca a ratat
    testul – ATEBank.

  • Vladescu: Romania trebuie sa-si deschida la FMI o linie de credit de 10 miliarde de euro


    “Eu,
    personal, cred ca trebuie sa avem in continuare un program cu
    organismele internationale, dar de alta natura, dupa modelul
    polonez, respectiv un program in care sa avem o potentiala linie de
    credit deschisa, pe care sa o folosim numai si numai in cazul in
    care pietele ar fi extrem de putin deschise fata de Romania”, a
    declarat pentru Gandul fostul sef al Finantelor Publice.

    “Sa-i folosim ca sa ne finantam in momentul in
    care iesim pe piete, de exemplu ca sa luam un miliard si jumatate
    pe cinci ani si ni se cere un cupon de 10%. In momentul ala, zicem
    nu si ne ducem la Fondul Monetar”, a explicat Vladescu.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • FMI nu exclude suplimentarea sprijinului financiar acordat Greciei, daca va fi nevoie

    FMI, statele Uniunii Europene (UE) si Banca Centrala Europeana
    au stabilit in luna mai un pachet de salvare de 110 miliarde de
    euro pentru Grecia, pe o durata de trei ani. In schimbul acestuia,
    Atena s-a angajat sa introduca masuri stricte de austeritate.

    “In pofida sprijinului substantial de care Grecia a beneficiat
    pana acum, nu este exclus un acord aditional cu FMI dupa expirarea
    celui actual, de trei ani”, a afirmat sursa.FMI si alti creditori
    internationali nu vor lasa Grecia sa intre in faliment daca nu va
    reusi sa recastige increderea investitorilor, chiar daca respecta
    conditiile acordului de asistenta financiara.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro