BusinessMagazin

Tag: Business Magazin

  • Exerciţii de impozitare

    N-am spus istorioara degeaba, are o legătură cu ce voi spune în continuare. Dar, înainte de orice, să trasăm ordonata şi abscisa textului: înţeleg că proiectul de buget al anului viitor nu se închide cu 5 – 6 miliarde de lei. De aici îndârjirea cu care premierul Ponta, şi nu numai, anunţă tot soiul de exerciţii de impozitare – pe piscine, pe locuri de parcare, prin eliminarea nuştiucăror excepţii. Ca un soi de exerciţiu am prins a mă gândi şi eu la mai multe posibilităţi de dobândire a sumei de bani necesari închiderii T-ului domnului Gherghina de la Finanţe.

    Pentru facilitatea exerciţiului, să convertim cele 5-6 miliarde de lei într-un miliard de euro. Pentru restul de 200-300 de milioane de euro să admitem că există posibilitatea ca premierul şi fruntaşii guvernamentali să îi impună aparatului de stat să fure ceva mai puţin. Ceva mai puţin furt ar asigura, sunt convins, nu numai echilibrul bugetului, ci şi ceva kilometri de autostradă în plus, plus ceva şcoli şi spitale, sau ceva medicamente pentru bolnavi.

    În legătură cu miliardul; uite, ce-ar fi ca prima măsură să fie lichidarea analfabetismului? The World Literacy Foundation estimează că neştiinţa de carte costă o naţiune cam 2% din PIB în fiecare an; o valoare uluitoare, dar fezabilă dacă e să ne gândim mai bine, iar la PIB-ul românesc ar fi chiar dublul sumei de care domnul Gherghina are nevoie. Şi România are destui neştiutori de carte, dovediţi sau nu, sute de mii de oameni care nu ştiu să citească şi să scrie şi milioane de oameni care nu pot înţelege un text scris.

    Pagube de un miliard de euro apar în fiecare an de pe urma celor peste un milion de hectare de teren care rămân nelucrate. Punct.

    Am mai putea câştiga miliardul acela dacă oamenii legii ar prinde vreo 1.000 de corupţi, fiecare cu câte o şpagă de un milion de euro. Scenariul pare SF, la fel cum este şi povestea cu analfabetismul, dar gândiţi-vă de câte şpăgi de un milion de euro aţi auzit în ultima vreme, la ce nivel şi, iarăşi, veţi vedea că este de fapt plauzibil.

    Chemaţi acasă românii plecaţi din ţară în ultimii 20 de ani şi veţi/vom câştiga mai mult de un miliard de euro. De mai bine de două decenii România pierde câte un cetăţean la fiecare patru minute; mulţi dintre ei muncitori calificaţi, medici, ingineri, artişti, oameni în putere; cineva estima la un moment dat pierderile induse de plecarea acestora la 40 – 50 de miliarde de euro. Dacă un milion dintre ei s-ar întoarce acasă, cred că ar avea puterea de a schimba în bine ţara asta, obişnuiţi fiind cu rigori care ne lipsesc în mod uzual. Ar porni mici sau mari afaceri, ar schimba mentalităţi, ar cere servicii de calitate şi ar oferi competenţe pe care acum le plătim cu bani grei. Şi cel mai mare investitor străin din România, căpşunarul, s-ar transforma în cel mai mare investitor român.

    O să mai pomenesc doar în treacăt de câştigurile care ar rezulta din eliminarea unei câtimi din economia informală, estimată între 20 şi 30% din PIB; este un subiect care a tot fost pomenit. La fel de pomenită este şi îmbunătăţirea colectării, de care am vorbit şi săptămâna trecută: România pierde peste 10 miliarde de euro pe an din TVA neîncasat – faţă de media Uniunii Europene, de 20%, la noi procentul este dublu şi mai bine, de circa 48%. La vecinii bulgari TVA pierdut este mult sub media europeană, doar 15%.

    Soluţia creşterii taxelor şi impozitelor pentru umplerea golurilor bugetului a fost practicată de mai toate guvernele, indiferent de culoare şi de orientare; o uniformitate în gândire cumva înspăimântătoare în lipsa ei de raţiune. 

    Aşa că vă prezint un tablou interesant, frumos, dar cumva înspăimântător în uniformitatea lui: îi aparţine Laviniei Fontana (1552 – 1614), prima doamnă a picturii mondiale, şi este portretul Biancăi degli Utili Maselli şi a şase dintre copiii săi.

  • România a devenit o ţară de consultanţi. Una din 20 de firme dă sfaturi altora

    “Există loc sub soare pentru fiecare“, rezumă Vasile Iuga, consultantul român cel mai bine poziţionat într-o companie de consultanţă de top, şeful PricewaterhouseCoopers România şi country managing partner al PwC pentru Europa de Sud-Est, situaţia aparentă a numărului mare de consultanţi de pe piaţa autohtonă. Compania pe care o conduce este unul dintre cei mai puternici jucători din piaţa totală de consultanţă, estimată la circa 380 milioane euro. PwC ocupă locul al doilea într-un clasament al celor mai mari companii de consultanţă de management, cu o cifră de afaceri de 9,2 milioane euro. Companiile din „The Big Four“ (PwC, EY, KPMG, Deloitte) împart acest clasament cu jucători precum McKinsey & Company, lider la nivel local şi mondial pe segmentul de business & strategy, cu afaceri de 16,7 milioane euro, sau Accenture, prezentă în România prin trei divizii: consultanţă (consultanţă în management şi integrare de sisteme & tehnologie), tehnologie (dezvoltare de software şi mentenanţă) şi externalizare (business process outsourcing), cu afaceri de 8,2 milioane euro. În topul primelor zece firme de consultanţă de management se află şi Ensight Management Consulting, cea mai importantă firmă de pe piaţa de consultanţă de management fondată în România, cu o cifră de afaceri de 2,6 milioane euro în 2012.

    În perioada 2008-2012, numărul de salariaţi activi pe piaţa de consultanţă a crescut cu 62%, ajungând la circa 13.000 de angajaţi. Unul dintre motive este dat de orientarea angajaţilor din companiile multinaţionale către această piaţă – prin înfiinţarea de firme noi sau angajarea în firme deja existente – potrivit lui Cristian Bişa, fondator al platformei de consultanţă online manageranticriză.ro. Din cele aproximativ 30.000 de firme înregistrate la Registrul Comerţului cu obiect principal de activitate „consultanţă de afaceri şi management“, puţini sunt cei care fac exclusiv consultanţă de afaceri; acesta nu este obiectul unic de activitate şi în general este combinat cu multe alte coduri CAEN, potrivit reprezentanţilor Registrului Comerţului.

    Totuşi, asta nu exclude faptul că mii de firme se luptă să ocupe o bucăţică mai mare din piaţa din ce în ce mai fragmentată a consultanţei: strategică, de management, fiscală, de contabilitate, imobiliară, de construcţii şi lista ar putea continua, deoarece orice nouă activitate economică generează nevoia unui anume tip de consultanţă. 

    Consultanţii de business împart o clientelă formată din aproximativ 3% din numărul total de firme active din România cu cifră de afaceri de peste un milion de euro. Pragul de 1 milion de euro este un prag psihologic privind din ambele sensuri: dezvoltatorul businessului are nevoie deseori de îndrumare în acest punct, iar consultantul vede potenţialul nevoii de consultanţă de management (business consulting, IT, dezvoltare şi integrare de aplicaţii IT sau servicii de management IT). 

    „Sunt aproximativ zece jucători majori pe piaţa autohtonă de servicii de consultanţă de management, excluzând serviciile de advisory ale companiilor din marile reţele de audit“, observă Robert Maxim, partener al companiei de consultanţă Ensight Management Consulting, înfiinţată în anul 2000. Activităţile din domeniul consultanţei de management sunt concentrate în jurul nucleului celor 10, iar fragmentarea şi numărul mare de jucători cu o activitate restrânsă sunt o consecinţă a lipsei de maturitate a pieţei, consideră Maxim.

    Extinzând graniţa care desparte mulţimea de cei care contează în piaţă, Adrian Barbu, CEO şi partener în cadrul companiei The Consultants, crede că „sunt în jur de 50-60 de companii care reuşesc să aibă o relevanţă naţională şi poate încă 50-100 de companii mici locale relevante. Ceilalţi până la 30.000 nu ştiu cu ce se ocupă“. Barbu explică numărul mare de firme înregistrate astfel la Registrul Comerţului ca o consecinţă a faptului că multe persoane care deschid o firmă şi nu au o specializare anume sau sunt dezorientate aleg această categorie. O altă explicaţie importantă a fenomenului vine din faptul că termenul consultanţă are şi o conotaţie acoperitoare, care se referă la faptul că un consultant este un fel de om bun la toate.

    Domeniul consultanţei este prezent şi într-un clasament al firmelor fără niciun angajat: conform datelor de la Registrul Comerţului, peste 40% din IMM-urile din România, respectiv 215.000 de companii, nu au niciun angajat, iar ponderea lor a crescut semnificativ în perioada 2008-2011. Companiile cu zero angajaţi activează în special în comerţ, consultanţă, construcţii sau transport şi au avut în 2011 afaceri de 16 miliarde de lei (3,8 miliarde de euro), arată o analiză a Ziarului Financiar. „Nu este firesc să existe un număr atât de mare de societăţi fără salariaţi. Totuşi, situaţia economică actuală nu este favorabilă 
IMM-urilor şi este de înţeles ca acestea să fie puse în stand-by pentru vremuri mai bune“, a spus Emilian Duca, asociat al companiei Tax & Business Solutions. El adaugă că aceste companii nu prezintă riscuri fiscale decât dacă sunt utilizate pentru evaziune fiscală.

  • VIDEO – Discursul învingătorului. De ce crede Steven van Groningen că este cel mai admirat CEO în 2013

    Steven van Groningen, şeful Raiffeisen Bank, este cel mai admirat CEO în 2013. Iată discursul său susţinut la Gala Business Magazin, de la hotelul Intercontinental.

  • Florin Talpeş, despre concurenţa în tehnologie: “Trebuie să moară nouă firme ca una să reuşească”

    Florin Talpeş este al doilea cel mai admirat CEO din România în clasamentul realizat de revista BUSINESS Magazin.  

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră ca antreprenor în ultimii cinci ani? Aţi avut momente dificile? 

    Sunt unul dintre cei care au trecut prin căderea dot-com-urilor la începutul anilor 2001, care a fost echivalentul în domeniul IT al crizei din 2008-2009. Atunci lovitura cea mai mare a fost pe partea de cash-flow, o parte din clienţii noştri, în general start-up-uri, au intrat în faliment nemaifiind finanţate, iar odată cu dispariţia lor s-a evaporat şi posibilitatea de ne încasa facturile neplatite.

    Florin Talpeş: În actuala criză am învăţat lucruri noi. Segmentele de piaţă, verticalele trec prin perioade de explozie/euforie, după care urmează perioade de aşezare şi de declin, perioade care sunt grele pentru jucătorii acelei pieţe. Am învăţat că o situaţie grea poate fi privită întotdeauna ca o oportunitate. Că reuşita este posibilă,  chiar şi atunci când întreaga piaţă căreia i te adresezi pare să nu permită aşa ceva. Şi atunci când ea e aşezată sau în declin. Important e să priveşti lucrurile altfel decât o fac jucătorii ceilalţi, să înţelegi mai bine decât ei nevoile potenţiale din acea piaţă, să încerci să aduci altă valoare cumpărătorilor.

    Printre momentele grele aş enumera cele legate de cash-flow: am avut proiecte în care timpii de încasare (distant dintre momentul în care am cheltuit şi momentul în care am încasat) au fost şi de 2 ani. Dar îmbunătăţind colecţia, restructurând cheltuielile, cu focalizarea lor pe dezvoltarea business-ului, am trecut cu bine.

    Personal mă simt întărit, mai puternic în atitudine, în modul în care privim lucrurile astăzi decât în 2009.

    2. Credeţi că perioada de criză economică a reaşezat mediul de business pe principii mai sănătoase? De ce?

    Florin Talpeş: Piaţa liberă avea déjà mecanisme de igienizare, chiar dacă nu erau perfecte, e vorba de insolvenţă (ca tratament de însănătoşire) şi instituţia falimentului (trecerea în nefiinţă). Dar ele nu au fost privite corect în piaţă până acum: insolvenţa era echivalată cu falimentul, cu eşecul şi deci nu era privită ca o şansă/gură de aer dată întreprinzatorului pentru a reveni la o dezvoltare sanatoasa, pe propriile picioare. Iar cel care intra in faliment era privit ca o paria. Nu includ aici insolvenţele şi falimentele premeditate, folosite pentru a insela partenerii (mecanism folosit mai ales de “baietii destepti” in relatia cu statul).

    Astazi cred ca insolvenţa incepe sa fie privita la adevarata ei valoare. Iar falimentul incepe sa nu mai fie privit ca sfarsitul vietii unui intreprinzator, sa nu mai fie stigmatizat. In domeniul meu, high-tech, stim clar ca pentru ca o companies sa aiba mare success, e nevoie ca 9 sa se inchida in 3-5 ani de la infiintare. Iar cei 9 au potentialul de a fi in viitor acel 1 care va reusi.

    3. Care credeţi că este principalul motiv pentru care comunitatea de business vă admiră?

    Florin Talpeş: Poate pentru faptul ca mă încăpăţânez să demonstrez că se poate reuşi “big time” pe plan mondial plecand din Romania, folosind inteligenta romaneasca, intr-un domeniu bazat pe inovatie tehnologic=. Prin onestitate, deschidere, profesionalism, respectandu-l pe celalalt, prin spirit de echipa, printr-o lupta dreapta. Cred ca asta ne da speranta tuturor, ne da speranta ca toti putem reusi..

    4. Cum definiţi admiraţia?

    Florin Talpeş: Admir pe cineva daca actiunile lui/ei/atitudinea/modul in care gandeste se potrivesc cu aspiratiile mele.

    5. Pe cine admiraţi? În businessul local, în cel internaţional, dar şi în general?

    Florin Talpeş: Pe cei care îşi asumă riscul să înceapă în piaţa liberă ceva pe cont propriu (într-o echipă sau nu), să initieze un proiect în cadrul unei companii.

    Ii admir pe cei care se dedica cu pasiune si energie unui proiect pe care ei il initiaza sau la care adera. 

    Sunt mii de oameni pe care ii stiu care sunt in aceste categorii, incepand cu colegii mei. Pe toti ii admir cu adevarat.

     

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi manageri din România în cadrul galei CEO Awards

     La Gala “CEO Awards”, aflată la cea de-a treia ediţie, au fost premiaţi zece dintre cei mai admiraţi manageri din România, care au câştigat, prin acţiunile şi profesionalismul arătat, admiraţia şi respectul celorlalţi.

    VEZI AICI IMAGINI DE LA GALA CEO AWARDS

    Severina Pascu – UPC, Violeta Ciurel – AXA Asigurări, Vasile Iuga – PwC, Dragoş Petrescu – City Grill, Ali Ergun Ergen – TBE Solutions, Xavier Piesvaux – Mega Image, Frank Hajdnijak – E.ON Romania, Liviu Popescu – Fratelli, Constantin Boromiz – Boromir au fost cei nouă manageri premiaţi de revista Business Magazin, marele premiu şi titlul de “Cel mai admirat CEO din România” revenind pentru al doilea an consecutiv lui Steven van Groningen, CEO Raiffeisen Bank.

    Steven van Groningen, Raiffeisen Bank

    Severina Pascu – UPC

    Violeta Ciurel – AXA Asigurări

    Vasile Iuga – PwC

    Dragoş Petrescu – City Grill

    Ali Ergun Ergen – TBE Solutions

    Xavier Piesvaux – Mega Image

    Frank Hajdnijak – E.ON Romania

    Liviu Popescu – Fratelli

     Constantin Boromiz – Boromir

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, director editorial Business Magazin şi Ziarul Financiar şi Ioana Mihai, editor Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor. Premiile au fost acordate de redactorii Business Magazin Ioana Matei şi Răzvan Mureşan.

    Cei zece premianţi fac parte din catalogul din 2013 intitulat “100 cei mai admirati CEO din Romania”, editat de revista Business Magazin. Aflat la cea de-a patra ediţie, catalogul a adunat, în momentul lansării, un număr impresionant de nume-cheie ale mediului de afaceri local, cuprinzând mai mult decât simple ierarhii legate de valoarea cifrei de afaceri sau profitul obţinut.

    Invitaţiei la gală au răspuns peste 250 reprezentanţi ai mediului de afaceri, cititori, colaboratori şi parteneri care, de-a lungul timpului, au fost alături de Business Magazin, contribuind astfel la consolidarea unui mediu de afaceri transparent şi profesionist.

  • Business Magazin a lansat cea de a patra ediţie a catalogului „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO“

    Fiecare ediţie a catalogului poate fi privită şi ca un manual pentru reuşita în afaceri, dar şi ca un barometru al businessului. Acesta este un manual scris de  sutele de manageri şi consultanţi de top care au răspuns invitaţiei Business Magazin de a spune pe cine admiră, cui atribuie merite deosebite în afaceri şi care sunt reperele comunităţii de business.

    Clasamentul respectă dinamismul mediului de afaceri, iar anuarul prezintă antreprenori care au câştigat puncte în meciul cu mediul corporatist, dar şi corporatişti care oferă stabilitate şi anduranţa de care mediul de business, greu încercat în ultimii cinci ani de criză, are nevoie pentru a rămâne în echilibru.

    Cel mai admirat CEO rămâne şi în 2013, pentru cel de al doilea an consecutiv, Steven van Groningen, şeful Raiffeisen Bank România, a patra bancă de pe plan local în funcţie  de valoarea activelor.

    Topul a fost realizat pe baza voturilor a peste 400 de manageri de companii şi consultanţi din toate domeniile de activitate, de la multinaţionale la companii mici. Lista de propuneri pe care Business Magazin a realizat-o a inclus 250 de manageri. Au fost prezenţi şi antreprenori care, deşi în unele cazuri nu au în mod explicit funcţii executive, sunt recunoscuţi pentru implicarea în activitatea companiei.

    Participanţii au fost solicitaţi să spună care sunt şefii de companii pe care îi apreciază şi îi respectă din punct de vedere profesional, oameni despre care au auzit, cu care au colaborat direct sau indirect sau cu care ar dori să colaboreze. În această seară va avea loc, la hotelul Intercontinental din Bucureşti, Gala CEO Awards a Business Magazin, unde cei mai apreciaţi CEO din România vor primi distincţii de recunoaştere. 

  • Radu Georgescu

    Radu Georgescu este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Radu Georgescu a devenit, după trei exituri spectaculoase, un serial entrepreneur autentic şi de anvergură. Cea mai recentă vânzare, a companiei Avangate, îi întăreşte acest statut. Fondul american de investiţii Francisco Partners specializat în companiile tehnologice, care a atras din anul 1999 până în prezent fonduri de peste 7 mld. $, a cumpărat în octombrie 2013 toate acţiunile Avangate – un furnizor de soluţii şi servicii pentru distribuţia electronică de software fondat în anul 2006.

    Radu Georgescu, românul care şi-a mutat afacerea în Sillicon Valley, spune că de la bun început, când a ales calea antreprenoriatului, a preferat poziţia de preşedinte, considerând din start că este mai potrivită pentru el. Antreprenorul povesteşte că a înţeles adevărata valoare a activităţii din domeniul calculatoarelor la terminarea facultăţii, când profesorul îndrumător a vrut să-i cumpere proiectul, dar el a preferat să-l licenţieze. Acesta a fost un moment de cotitură în viaţa sa, pentru că şi-a dat seama că în businessul cu software “faci o dată, dar vinzi de mai multe ori”, după cum spune chiar Radu Georgescu.

    De altfel, pe lângă ideile bine definite şi răspunsurile clare, Radu Georgescu se diferenţiază în mod evident de cei mai mulţi români care şi-au construit propriile afaceri. În vreme ce alţii se despart greu sau deloc de firmele pe care le-au construit de la zero, el şi-a propus din capul locului să facă firme, produse şi servicii pe care să le vândă. Ştie precis că în software ciclul de viaţă al unei firme este de circa zece ani şi cu precizie matematică indică cel mai potrivit moment pentru a vinde afacerea – atunci când este în plină creştere, înainte să se plafoneze. A tras învăţăminte din fiecare greşeală şi nu se codeşte câtuşi de puţin să spună, deopotrivă, care a fost eşecul şi învăţământul tras. Are o reţetă precisă de a-şi angaja oamenii şi crede că un om care a încercat şi a eşuat pe cont propriu “primeşte puncte în plus”, pentru că “ştiu lucruri adevărate”: ce înseamnă să fie antreprenori, să muncească, să greşească.

    În plus, Radu Georgescu comunică foarte onest angajaţilor modelul afacerii, care înţeleg din start că afacerea va fi vândută la un moment dat. Nu investeşte niciodată doar într-o idee, pentru că pe lângă aceasta este nevoie de altele, între care oamenii care s-o pună în practică, un business plan, proiect pilot. Susţine cu tărie că un antreprenor trebuie să vândă atunci când primeşte o ofertă; altminteri, dacă îşi caută investitor, va primi mai puţini bani. Radu Georgescu este, în esenţă, un antreprenor în serie get-beget.

    Ce afaceri a vândut Radu Georgescu:

    Ce afaceri mai are Radu Georgescu:

  • De ce este cel mai admirat manager din România un străin

    Steven van Groningen îşi aranjează meticulos manşetele de la cămaşă, măsurând cu degetele distanţa până la linia sacoului, înaintea începerii şedinţei foto pentru coperta din BUSINESS Magazin. Are mişcări lente şi calculate, tipice pentru un sportiv care îşi foloseşte înţelept energia. Este în a patra zi de post negru, primul din acest an şi soluţia sa de recalibrare după orice perioadă de stres intens şi mai ales de viaţă mai puţin organizată. „Am fost foarte des plecat anul acesta, în weekenduri şi în interes de serviciu, şi nu am putut să am o dietă corectă şi un program de antrenamente eficient. De aceea trebuie să fac un reset, iar acesta începe de fiecare dată cu un post negru”, spune bancherul, în timp ce refuză cafeaua şi gustă puţin din apa plată. 

    Vorbeşte o română corectă. Cam colţuroasă, dar corectă. Locuieşte în România din 2001, are aceeaşi funcţie la bancă tot de atunci, face strategii pe termen lung, participă la competiţii de triatlon, organizează maratoane, propune soluţii pentru mediul politic în relaţia cu mediul de afaceri, este vegetarian, aleargă cât de des poate în parc, are o atitudine prudentă de management, este familist, scrie pe blog.

    Dintre toate aceste faţete ale lui Steven van Groningen, care să fi fost motorul atragerii de voturi astfel încât bancherul să fie, pentru al doilea an consecutiv, cel mai admirat CEO în clasamentul realizat anual de către revista BUSINESS Magazin?

    „Nu cred că sunt votat doar pentru rezultatele pe care le am la bancă. Voturile au la bază, cel mai probabil, faptul că avem rezultate bune la bancă pe timp de criză, cu stabilitate mare şi care sunt rezultatul unei strategii pe termen lung. Imaginea mea însă este completată cu faptul că sunt destul de vizibil în afara băncii şi încerc să fac lucruri cât pot eu de bune pentru România şi pentru mediul de afaceri, unde am încercat să mă implic. În plus, mă ocup de filantropie, cultură, sport.” Şi mai este ceva, consideră bancherul: modul cum stabileşti echilibrul între cantitate şi calitate. „Admiraţia nu se referă la ceea ce ai făcut, ci la modul cum ai făcut. Asta explică de ce cel mai admirat CEO poate fi un bancher, chiar şi în aceste vremuri. Nu am exagerat cu creditarea, nu ne-am încărcat cu riscuri, am frânat creditarea dinainte de debutul crizei, ceea ce ne-a protejat, şi am construit o viziune pe termen lung.”

    Răspunsul lui Steven van Groningen la întrebarea „De ce credeţi că sunteţi admirat?” este simplu şi clar. Argumentele bancherului seamănă foarte mult cu argumentele primite de redacţia BUSINESS Magazin odată cu voturile comunităţii de business. Al treilea clasat în topul celor mai admiraţi, Radu Georgescu, fondatorul şi preşedintele grupului de firme GeCad, are însă un moment lung de gândire la aceeaşi întrebare. Spune că poziţia sa în top este un lucru „foarte onorant şi foarte obligant”: „Mă faceţi să mă simt bine cu mine însumi şi mă faceţi să mă întreb dacă merit chestia asta, deşi nu am întotdeauna răspunsuri”.

    Florin Talpeş, aflat pe locul al doilea în clasamentul admiraţilor în acest an, crede că oamenii de afaceri din România îi apreciază în mod deosebit pe antreprenorii care reuşesc să treacă graniţele ţării şi să aibă succes: „Poate sunt admirat pentru faptul că mă încăpăţânez să demonstrez că se poate reuşi «big time» pe plan mondial plecând din România, folosind inteligenţa românească, într-un domeniu bazat pe inovaţie tehnologică. Prin onestitate, deschidere, profesionalism, respectându-l pe celălalt, prin spirit de echipă, printr-o luptă dreaptă. Cred că asta ne dă speranţă tuturor, ne dă speranţa că toţi putem reuşi”. Florin Talpeş crede că admiraţia apare atunci când „acţiunile cuiva, precum şi atitudinea sau modul cum gândeşte se potrivesc cu aspiraţiile proprii„. Atât Radu Georgescu, cât şi Florin Talpeş spun că admiră „multe persoane”, fondatorul Softwin precizând că îi admiră „pe cei care îşi asumă riscul să înceapă în piaţa liberă ceva pe cont propriu (într-o echipă sau nu), dar şi pe cei care iniţiază un proiect în cadrul unei companii, pe cei care se dedică cu pasiune şi energie unui proiect pe care ei îl iniţiază sau la care aderă”.

    Plutonul celor trei CEO care stau de doi ani pe podiumul admiraţilor are în comun activităţi sau obiceiuri extra-job care atrag atenţia. Să fie acesta unul dintre elementele care atrag admiraţia? Steven van Groningen participă la competiţii sportive, Florin Talpeş şi soţia sa practică dans sportiv profesionist, iar Radu Georgescu practică un stil personal relaxat, un mix între blugi şi mers cu metroul care îl face diferit în peisajul de business local. În plus, cei doi antreprenori de pe podium, foşti concurenţi pe zona de protecţie a datelor, au imaginea creatorilor nu numai de business, dar mai ales de produse care au devenit universale, fiind folosite în întreaga lume şi atrăgând atenţia investitorilor din Silicon Valley şi nu numai. Cei doi IT-işti consideraţi modele de mediul de afaceri românesc s-au născut în România şi au construit business aici. Cum se face că cel mai admirat CEO nu este la origine român, iar în plus este bancher, bancherii fiind liderii a căror imagine a fost destul de serios afectată de criza economică?

  • Business Magazin – editie tematica Abonamentele castiga lupta cu asigurarile. Pacientul ce castiga?

    Cele mai importante zone de interes pentru pieţele de business locale şi internaţionale sunt cele care vizează investiţiile, premisele, dar şi riscurile anticipate în lupta dintre abonamente si asigurari. Este vorba despre arii extrem de dinamice şi reprezentative, urmate de cifre impresionante.
     
    Business Magazin participă activ la creşterea gradului de expunere a problemelor, soluţiilor şi priorităţilor pentru acest domeniu, prin oferirea unui format complet de expunere mediatică într-o ediţie editoriala dedicata.
     
    Business Magazin susţine şi încurajează dezvoltarea celor mai importante domenii de interes, atât din punctul de vedere al sistemului de management, al investiţiilor, precum şi din cel al direcţiilor în care se îndreaptă acestea.
     
    Business Magazin va trata, in numarul din 21 octombrie 2013, tema “Asigurari vs. abonamente. Pacientul ce are de castigat?”. Pornind de la date concrete, cifre şi informaţii reprezentative, redactorii Business Magazin vor cuprinde în materiale cuprinzătoare (6-12 pagini), tendinţele, riscurile, dar şi previziuni ale oamenilor ce conduc afaceri în acest domeniu.
     
    Alte întrebări:
    – Cum au crescut clinicile private odata cu piata abonamentelor private
    – Dezvoltarea infrasctructurii de spitale private – de unde vin banii? 
    – Abonamentul ca modalitate de motivare in vremuri de criza
     
    Proiect sustinut de   
     
    Editia tematica “Asigurari vs. abonamente. Pacientul ce are de castigat?” a revistei Business Magazin este disponibila, incepand cu 21 octombrie 2013, in retelele Inmedio si Relay.
     

  • Andrei Cionca: ”Criza a făcut curăţenie în mediul de business”

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră profesional prin criza economică?
    În ultimii 5 ani, CITR a devenit lider în piaţa insolvenţei, aşa încât am putea spune că traseul nostru a fost unul ascendent. Cu toate acestea, nu a fost deloc uşor. Am pornit de la a fi o societate cu recunoaştere locală şi ne-am luptat pentru a ajunge în top. Întotdeauna ne-am ghidat după ideea că, dacă oferim clienţilor noştri servicii profesionale inovatoare şi urmărim mereu găsirea celei mai bune soluţii pentru toate părţile implicate, succesul nu va întârzia să apară. Şi aşa a fost. Am realizat prima reorganizare de succes din România şi suntem promotorii metodelor de restructurare judiciară şi extra-judiciară, evitând falimentul, pe cât posibil. În fapt, noi am creat pentru prima dată un format structurat de plan de reorganizare în Romania, am dezvoltat primul departament de analiză financiară – care este vital pentru o viziune clară asupra companiei tratate – , am studiat şi implementat tehnici şi metode de restructurare  nemaiutilizate anterior în Romania, am creat centre teritoriale în toate zonele principale ale ţării pentru a le usura clienţilor noştri accesul la consultanţă în orice moment dorit, am căutat să integrăm mereu oameni valoroşi în echipele noastre şi am investit în permanenţă în dezvoltarea lor profesională. Serviciile noastre sunt astăzi un pachet complex şi foarte bine selecţionat, concentrat şi personalizat mereu pe nevoile clienţilor. Privim mereu în perspectivă şi asta ne obligă să nu facem niciodata rabat la calitatea serviciilor oferite.

    2. Care au fost cele mai mari oportunităţi din ultimii cinci ani? Care au fost cele mai mari riscuri?
    Cred ca cele mai mari oportunităţi în perioada de criză a ultimilor cinci ani au fost cele legate de investiţiile în distressed şi de fuziuni şi achizitii. Cine a putut şi a stiut să investească bine în ultimii ani, în prezent are clar un as în mânecă. Nu mai vorbim de tunuri ca în anii postdecembristi, ci de achizitii bine calculate, negociate şi asumate strategic. Cum spuneam, mediul de afaceri s-a rafinat foarte mult în acesti cinci ani şi vorbim deja de un business know-how solid, cu perspective de dezvoltare economică sănătoasă.
    Tot din investitii s-au nascut şi cele mai mari riscuri în perioada aceasta, tocmai din cele achiziţii necalculate corect şi neasumate strategic. În contrapartidă cu premianţii din business care au putut şi au ştiut să investească bine în recesiune, exista şi acei jucatori care au luat decizii pripite,  continuând de multe ori activitatea fără a îşi adapta strategia la noile condiţii ale pieţei, fără a analiza oportunitatea investiţiilor din prisma unei economii austere de criză.

    3. Uitându-vă la ultimii cinci ani, vă pare rau de lucruri pe care (nu) le-ati facut? Credeţi că puteaţi avea rezultate mai bune în aceşti ani?
    Categoric rezultatele puteau fi şi mai bune de atât, dar nu regretăm că lucrurile s-au întâmplat aşa. S-au investit prea mulţi ani de muncă şi dăruire în construirea imaginii CITR, ani pe care nu suntem dispuşi să îi sabotăm cu compromisuri bănoase. Ne bucurăm şi ne mândrim de rezultatele frumoase ale proiectelor gestionate şi de încrederea pe care ne-am construit-o în piaţa. Sigur că putem mult mai mult decât atât, dar avem convingerea că timpul va filtra şi în acest segment de economie oportuniştii de adevaraţii profesionişti. Cum spuneam, privim întotdeauna spre viitor şi asta nu ne lasă să ne compromitem.

    4. Credeţi că recesiunea v-a adus oportunităţi pe care altfel nu le-aţi fi avut? Credeţi că saltul din ultimii ani ar fi fost mai greu de obţinut în perioade de creştere economică?
    Cu siguranţă că mai multe companii au fost afectate de insolvenţă în ultimii ani şi asta ne-a crescut inevitabil clientela, însă ”meritul” cel mai mare al recesiunii, din punctul de vedere al practicianului în insolventa, este faptul că a adus în prim plan procedura de reorganizare în detrimentul falimentului. În plus, în timp a început să se facă diferenţa între noţiunea de Insolvenţă şi cea de Faliment. Ne place să credem că am contribuit şi noi la informarea mediului de afaceri despre ce înseamnă realmente această procedură de insolvenţă. în ultimii ani ne-am implicat în organizarea de diferite evenimente în Bucureşti, dar mai ales în ţară, în încercarea de a informa în mod corect mediul de business despre metodele de prevenţie şi de restructurare. A fi insolvent poate fi echivalentul unei  simple răceli, nu neaparat o ceritudine a morţii. Din pricină sau datorită recesiunii, depinde din ce unghi privim problema, atît oamenii de afaceri, cât şi bancherii din România s-au găsit obligaţi să afle mai multe despre ce presupune acest proces şi să înţeleagă şi beneficiile sale, nu doar dezavantajele aparente. În ceea ce priveşte CITR, nu cred că recesiunea este principalul motiv pentru care ne aflăm în top, ci mai curând aerul proaspăt pe care îl aducem pe piaţă.

    5. Care sunt, în acest moment, cele mai mari proiecte la care lucraţi?
    La acest moment gestionăm în jur de 300 de proiecte de insolvenţă răspândite în toată ţara şi aflate în diferite stadii. Dintre proiectele mai cunoscute pe piaţă putem exemplifica: Romstrade Bucureşti, Complexul imobiiar Alia Inmobiliaria Bucureşti, Belle Vue Residence Braşov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu,  Tunele Braşov, Argecom Piteşti, Veritas Panciu, Ultex ţăndărei,  Intfor Galaţi, Someş SA Dej,  GHCL UPSOM SA Alba, PIRITEX SA Ploieşti, PROGES SA Oradea, Librăriile Alexandria Suceava, grupul EUROHOLDING Timişoara, Hidromecanica SA Brasov, ICIM Arad etc.