Tag: romania

  • România, la mijlocul unui clasament mondial care analizează gradul de globalizare

    Evoluţia României este în linie cu media globală, rezultate deosebite fiind consemnate la capitolul mişcarea forţei de muncă, cu 0,77 de puncte peste media globală. Există şi valori înregistrate sub nivelul mediei globale, cum ar fi cele de la capitolele schimburi de tehnologie şi idei, unde valoarea este cu 0,51 de puncte sub medie, şi mişcarea capitalului şi finanţelor, cu o valoare cu 0,25 de puncte sub medie. România ocupă poziţia a 11-a în rândul celor 22 de pieţe în creştere rapidă monitorizate în cadrul studiului, se arată într-un comunicat al Ernst&Young.

    “România are o economie deschisă, care a beneficiat din plin de accesul la noile pieţe, în special la cele din UE. Ea va beneficia, pe mai departe, de liberalizarea treptată a comerţului mondial şi de integrarea comercială tot mai strânsă cu UE. O parte dintre barierele comerţului cu bunuri în cadrul UE, care încă mai persistă în prezent, e posibil să fie eliminate, iar liberalizarea comerţului şi a serviciilor, care ar putea aduce beneficii României, va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât cel prognozat anterior”, apreciază sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bine plătit şofer de autobuz din România

    Cel mai bine plătit şofer al RATB primeşte lunar un salariu net de 3.507 lei şi bonuri de masă în valoare de 93 de lei. Cele mai multe salarii au valori cuprinse între 2.200 şi 2.800 de lei, la care se adaugă tichete de masă de 200 de lei, conform celor mai recente date disponibile.

    RATB a cheltuit pe salarii 366 de milioane de lei (peste 80 mil. euro) în 2012. În plus, 110 milioane de lei (25 mil. euro) s-au îndreptat către alte cheltuieli de personal, iar 19,5 milioane de lei (4 mil. euro) pe tichetele de masă.

    RATB are un total de 10.910 angajaţi, dintre care 6.000 sunt şoferi în depouri şi autobaze, 1.000 lucrează în reparaţii, iar 1.800 în structuri subordonate directorului general.

    Regia a avut anul trecut venituri de 902 milioane de lei şi deţine 516 tramvaie, 297 de troleibuze şi 1.148 de autobuze.

    Potrivit liderului sindicaliştilor RATB, Vasile Petrariu, anul acesta regia se află într-o “situaţie fără precedent, pentru că peste 3.500 de oameni trebuie daţi afară până la sfârşitul anului pentru ca regia să funcţioneze”.

  • BERD a investit în România circa 600 milioane de euro în 2012

    De la începutul operaţiunilor în România, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a investit peste 6 miliarde de euro, în 331 de proiecte.

    La nivel internaţional, BERD a finanţat anul trecut un număr record de proiecte, oferind un sprijin puternic ţărilor în care a investit, într-un mediu economic deosebit de dificil, se arată într-un comunicat al băncii.

    Potrivit estimărilor preliminare, BERD a investit anul trecut 8,7 miliarde de euro în aria sa operaţională tradiţională, finanţând 388 de proiecte individuale, un număr fără precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Turismului vrea să aducă turişti japonezi în România

    “Noi trebuie să ţintim şi ţările unde economia este solidă şi oamenii au bani. Nu ştiu cât s-a făcut să atragem turişti japonezi, dar dacă vă duceţi la Moscova veţi vedea numai asiatici. Pentru că ei au bani şi cheltuiesc şi sunt foarte avizi să cunoască”, a spus Grapini.

    Deşi România avea birouri de promovare turistică şi în Japonia, şi în China, acestea au fost închise în ultimii ani.

    “În orice caz, după părerea mea Japonia trebuie pusă pe listă. Şi China poate să fie un loc în care noi să avem un birou şi să promovăm eficient, pentru că ştim bine că chinezii sunt populaţia care cheltuieşte foarte puţin, deşi au bani, şi de aceea trebuie stimulaţi”, a afirmat ministrul.

    Eforturile autorităţilor române de promovare pe piaţa japoneză vor avea de contracarat imaginea proastă a României după uciderea studentei acostată în aeroportul Otopeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul smartphone cu procesor Intel din România, la Cosmote

    Cosmote, numărul trei pe piaţa locală de telefonie mobilă, a lansat pe piaţă, în magzinele proprii şi ale retailerului Germanos, primul smartphone cu procesor Intel de pe piaţă – ZTE Grand X In. ZTE Grand X In este dotat cu procesor Intel Atom cu până la 1,6 Ghz, memorie de 1 GB RAM şi o cameră de 8MP, cu o rezoluţie a fotografiilor de 3264 x 2448 pixeli. “ZTE Grand X In este disponibil exclusiv în reţeaua noastră de magazine”, a declarat Alexandru Munteanu, sales operations senior manager al Cosmote România. ZTE Grand X In dispune de un touchscreen de 4,3 inchi TFT cu 16 milioane de culori şi o rezoluţie de 540×960 pixeli. Utilizatorii pot înregistra clipuri full HD pe terminalul cu platformă software Android 4.0 Ice Cream Sandwich. ZTE Grand X In permite viteze de descărcare a datelor de până la 21,6 Mbps şi de încărcare a datelor de până la 5,76Mbps. Terminalul este disponibil la 149 lei (TVA inclus) cu abonamentul Cosmote Smart XL+ sau, fără conectare, la 999 lei (TVA inclusă).

    Totul despre telecom pe zf.ro

  • Schimburile comerciale dintre România şi SUA, nesemnificative. Care este explicaţia?

    Exporturile României către SUA, cea mai mare economie a lumii şi unul dintre cei mai mari consumatori ai planetei, sunt de aproape opt ori mai mici decât cele către Germania, ţinta exporturilor multora dintre ţările Europei Centrale şi de Est, cu toate că Bucureştiul a primit din partea Washingto­nului mai multe facilităţi pentru impulsionarea schimburilor comerciale. Practic, cu 2 mld. dolari schimburi co­merciale, SUA nu reprezintă decât 2% din to­talul schimburilor comerciale ale României. Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru România, în condiţiile în care prin­ci­palele ei pieţe de export, zona euro, inclusiv Ger­mania, se confruntă cu scădere economică. Este adevărat că în decursul a zece ani schim­burile comerciale dintre România şi SUA s-au dublat, dar aceasta se încadrează în tendinţa generală de creştere a consumului pe glob.

    Mai multe pe zf.ro

  • Comisarul Hahn: 2013 e un an crucial pentru România. Trebuie să absoarbă fonduri structurale de 5 miliarde euro

    “Este absolut necesar, 2013 este un an crucial pentru România. Pot să spun că anul trecut România a pierdut unele momente din cauza discuţiilor politice, alegeri. Ceea ce contează acum este concentrarea pe viitor, gestionarea viitorului ţării, având în vedere că aceste fonduri structurale sunt la dispoziţia României şi vizează creşterea economică a ţării. Acest an este o provocare specială pentru că, aşa cum ştiţi, România trebuie să absoarbă mai mult de 5 miliarde de euro pentru a nu pierde aceşti bani”, a afirmat Hahn, într-o declaraţie de presă comună la Bruxelles cu ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Oficialul CE a arătat că nu este în interesul UE ca România să piardă aceşti bani pentru a fi economisiţi de către Bruxelles, ci cheltuirea inteligentă şi sustenabilă pentru dezvoltarea ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Mircea Geoana: Şantierul dezvoltării României

    Ce alegem ca viziune de dezvoltare? Continuarea proiectelor mici sau integrarea lor într-un singur proiect naţional de dezvoltare a României? Sunt 40.000 de proiecte de investiţii publice începute şi neterminate în România. Unele începute încă din anii 70, dar în continuare neterminate. Aşa cum se anunţă, alte “şantiere” sunt pe cale să primească atenţia noastră în 2013: modificarea Constituţiei, reorganizarea administrativă, legea electorală, legea sănătăţii, legea educaţiei, salarizarea în sectorul public, finalizarea acordului cu FMI şi negocierea altuia, adoptarea euro, intrarea în spaţiul Schengen, lupta împotriva evaziunii fiscale, exploatarea gazelor de şist. Şi multe altele. Nu degeaba suntem ţara meşterului Manole!

    Ce ar putea aduce 2013 în această inflaţie de şantiere? În opinia mea, nimic nu ar fi mai aşteptat şi mai necesar decât un principiu ordonator în eforturile de tot felul de dezvoltare a României. Un principiu ordonator care să dea naştere unui alt model de dezvoltare, ce va conduce la integrarea noastră de facto în lumea Vestului. E bine că ajungem la PIB-ul din 2008. Trebuie să ne uităm însă şi la nivelul de investiţii, la puterea de cumpărare, la creditarea economiei, chiar şi la lecţiile învăţate în perioada de creştere economică, cu prea puţină dezvoltare, cu prea multă polarizare, sărăcie şi excludere socială (în 2008, 66% dintre români nu simţeau efectele creşterii economice). Afirmarea unui model de dezvoltare pentru România trebuie să devină mult mai concretă, mai palpabilă şi dezbaterea din Parlament a bugetului pentru 2013 este cea mai bună oportunitate. Prea mult în ultimii ani s-au anunţat reforme fără ca ele să aibă în spatele lor mai mult decât un calcul sau un ifos politic – mai puteţi număra câte reforme, anunţate de Băsescu şi de guvernele sale, care au murit în paginile ziarelor sau în platourile televiziunilor de ştiri? În timp ce la noi se vorbea, vecinii noştri au acţionat, astfel încât Bulgaria aproape a finalizat aderarea la OECD, a crescut la 40% veniturile prin reforma masivă la administraţiile financiare şi în vămi şi apoi au scăzut taxele la 10%. Şi ne mirăm că din ce în ce mai mulţi români aleg să-şi înregistreze firmele şi maşinile acolo.

    Începând cu 2013, logica reformelor trebuie să corespundă cu o logică a bugetului, a alocării, chiar multianuale de resurse publice şi o lege a execuţiei bugetare, pentru a şti cum şi cu ce randament se folosesc banii din educaţie, sănătate sau de investiţii. Un viitor pentru România se construieşte cu realism şi cu resurse care pot fi cu adevărat obţinute, nu doar previzionate. Pactul Fiscal a intrat în vigoare, ceea ce presupune că prima versiune de buget trebuie să fie dezbătută în Parlament înainte de a fi trimis la Comisie.

    Actualul Parlament este unul dintre cele mai încărcate de responsabilitate după 1989. Actuala majoritate solidă a primit sarcina de a spune, democratic şi coerent, ce îşi doreşte România pentru ea în anii care vin şi care sunt primii paşi în 2013. Nu, nu votăm doar bugetul pentru 2013; trebuie să votăm un plan pe 4 ani, cu primele ţinte clare pentru 2013. Acest guvern şi acest Parlament au atât buna-credinţă, cât şi frica (uitându-se la ce i s-a întâmplat PDL) să-şi asume un asemenea efort.

    Ce ar putea conţine acest plan pentru 4 ani şi acest nou model de dezvoltare? Răspunsuri la nişte obiective simple, spun eu: cum facem să avem creştere economică solidă, de minimum 3-4% pe an, o creştere care să ne permită dezvoltarea şi nu supravieţuirea (aşa cum se întâmplă acum cu cea de 1-2%)? Cum facem să avem măcar atâţia salariaţi câţi pensionari? Cum facem ca România să înceteze a fi o ţară din care doar se pleacă? Cum facem să ajungem la mult-dorita independenţă energetică şi agroalimentară? Cum spunem stop proiectelor atribuite cu dedicaţie – “pet projects”, cum le spun americanii?

    7,5 miliarde euro sunt prea puţini pentru 40.000 de proiecte de investiţii publice începute. Dar se pot dovedi suficienţi pentru câteva sute care să ducă într-adevăr la crearea de locuri de muncă şi la refacerea potenţialului nostru economic. M-aş bucura să văd la dezbaterea bugetului o astfel de listă de câteva proiecte-cheie.

    Banii de la buget sunt întotdeauna prea puţini. Dar se pot dovedi suficienţi dacă avem măsură, pentru reformele pe care hotărâm să le începem şi să le terminăm în 2013. Că e vorba de reforma administraţiei, a sănătăţii, de energie sau de agricultură, e nevoie de câteva lucruri simple – de realism şi de onestitate. Sau putem încerca să folosim şi alte surse de finanţare a economiei. E ultima şansă de face din Bursa de la Bucureşti un instrument alternativ de finanţare a economiei, după promisiunea ratată a Fondului Proprietatea.

    Banii de la buget pot fi întotdeauna prea puţini, dar trebuie să nu uităm că nu sunt singurii care să finanţeze dezvoltarea, locurile de muncă şi creşterea nivelului de trai. Există bani europeni, există investiţii străine (cu precădere în zonele de energie şi agricultură). Cu restructurarea managementului fondurilor europene, cu o idee coerentă despre România pe care să o prezentăm cu toţii în străinătate, nu e chiar muncă sisifică, nu?

    Peste toate, aş aşeza ceea ce eu numesc “sanitarul naţiunii” – transparenţa şi buna guvernare. Nu mai merge doar să reduci numărul celor din jurul mesei, e nevoie ca găurile prin care se risipea bugetul public să fie închise. Nimeni nu-şi pune nici încrederea, nici banii într-o ţară în care nivelul corupţiei e considerat înfricoşător.

    În final, ceea ce începem în 2013 printr-un buget pentru dezvoltare trebuie să terminăm printr-o Constituţie pe măsură. Una mai puţin despre cum îşi împart puterea politicienii, despre imunităţi, ci despre cum facem drepturile trecute acolo chiar să însemne ceva, despre cum facem ca realităţile economice autohtone şi europene să-şi găsească o expresie în legea fundamentală. Ar fi trecerea firească de la o Constituţie a blocajului la o Constituţie a dezvoltării. Modificarea Constituţiei, modul cum alegem şi ce puteri lăsăm preşedintelui, guvernului sau parlamentului, regionalizarea nu vor aduce schimbările dorite dacă nu lucrăm la cauza profundă a răului din România: corupţia, proasta guvernare, politizarea excesivă a administraţiei şi rolul nefast al banului negru în politică.

    Viziune printr-un nou model de dezvoltare şi o nouă Constituţie, prioritizare a şantierelor de dezvoltare, asumare în 2013 a unor noi reforme care chiar să fie gata la sfârşitul anului, o bună şi transparentă guvernare – toate acestea ar fi reperele unei rupturi şi ale unui salt calitativ al României în 2013. Majoritatea solidă din Parlament, dar şi frica de a nu ajunge în situaţia celor făcuţi KO de electorat în decembrie 2012 ajută şi ele foarte tare. Eu, unul, cred că se poate. Cred că 2013 poate fi anul nostru, al României.

    Mircea Geoană este senator PSD, membru al Comisiei pentru afaceri europene

    Alte opinii pe zf.ro/opinii

  • Înmatriculările de maşini noi din România au scăzut în 2012 de peste două ori mai rapid ca în UE

    Piaţa UE a coborât în 2012 la 12,05 milioane de autoturisme noi, cel mai redus nivel începând din 1995. Scăderea de peste 8% este cea mai mare înregistrată de piaţa comună începând din 1993, când contracţia s-a situat la aproape 17%, potrivit datelor publicate, miercuri, de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    Evoluţia celor 27 de state membre a fost diversă anul trecut, notează ACEA. În timp ce, în rândul pieţelor mari, Marea Britanie a crescut cu 5,3%, iar Germania şi-a limitat declinul la 2,9%, alte ţări s-au confruntat cu o scădere severă, Spania cu 13,4%, Franţa cu 13,9% şi Italia cu 19,9%.

    În decembrie, România a avut, de asemenea, o scădere de peste două ori mai mare decât cea a pieţei UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României la 1,6% pentru 2013

    Pentru anul 2014, banca anticipează un avans al economiei României de 2,2%, faţă de 3,4% la jumătatea anului trecut. În 2015, PIB ar urma să urce cu 3%.

    Prognoza Băncii Mondiale este uşor mai pesimistă decât creşterea economică vizată de Guvern pentru acest an.

    Guvernul şi-a fixat pentru 2013 o ţintă de creştere de 1,8%, dar speră într-o variantă optimistă să atingă un avans de 2%, după ce anul trecut indicatorul a urcat cu 0,7%.

    Comisia Europeană estima la începutul lunii noiembrie un avans economic de 2,2% pentru România în acest an şi de 2,7% pentru anul următor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro