BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • O nouă companie de IT intră în România. Vrea să recruteze 300 de specialişti IT în următorii 3- 5 ani

    „Până la finalul acestui an, vrem să ajungem la 70 de angajaţi în Bucureşti, iar planul pentru următorii 3- 5 ani este să ajungem la 300 de oameni. Căutăm profiluri de specialişti IT, de la junori la seniori, care să cunoască o plajă diversă de tehnologii precum Java, .NET sau soluţii precum SAP sau Oracle“, a spus Cyril Bricout, vicepreşedinte al CGI, o companie cu o cifră de afaceri globală de 10,8 mld. dolari canadieni (6,8 mld. euro).

    CGI are în prezent birouri în 41 de ţări. Pentru biroul din Bucureşti, compania caută spaţiu în zona Grozăveşti. „Am ales România ca destinaţie de investiţii pentru că aici putem găsi forţă de muncă specializată în domeniul IT, infrastructura IT este bună şi există mulţi vorbitori de franceză. În plus, este important faptul că România este în Uniunea Europeană şi se supune aceleiaşi legislaţii ca în alte state europene, clienţii noştri principali fiind din Franţa. Noi gestionăm sistemele IT ale unor companii mari cu sediul în Franţa şi de aceea este important să avem aceleaşi politici de protecţie a datelor“, a mai spus Bricout.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • După Marea Britanie, o nouă ţără se pregăteşte să părăsească Uniunea Europeană

    Dezbaterile se încing şi primii entuziasmaţi sunt politicienii, iar primele îngrijorate sunt companiile.
     
    Cehia a pornit din comunism în cursa de maturizare economică cu avantajul unei iniţiative antreprenoriale puternice şi al unei culturi de business dezvoltate pentru a ajunge, în 2006, în rândul economiilor pe care Banca Mondială le consideră dezvoltate. Cehia şi-a încheiat tranziţia spre economia de piaţă în anii 1990 şi a devenit o economie deschisă, dependentă puternic de exporturi. Cehia a intrat în UE în 2004, după un referendum în care la această cauză au aderat peste 77% din alegători. De atunci, Cehia a devenit una dintre ţările care au profitat cel mai mult de piaţa unică. Între 2004 şi 2007, venitul naţional brut explimat în preţuri constante a crescut cu 37%, potrivit think tank-ului Bruegel.
     
    „Cel mai probabil, apartenenţa la UE a jucat un rol important în creşterea venitului naţional“, explică Zsolt Darvas, analist la Bruegel.
     
    „Îmbunătăţind instituţiile pieţei şi protecţia drepturilor de proprietate, atrăgând investiţii străine care au adus tehnologii noi şi pregătire managerială şi, poate, fondurile europene, toate acestea au sprijinit dezvoltarea infrastructurilor importante şi a competitivităţii“, a precizat Darvas. Cehia a crescut în umbra Germaniei. Skoda, o subsidiară cehă a Volkswagen, este cel mai mare angajator industrial al ţării.
     
    Skoda este şi cea mai mare companie din Cehia în funcţie de venituri. Urmează în clasament CEZ, companie cehă de energie şi furnizor internaţional de utilităţi, AGROFERT, conglomerat ceh cu operaţiuni în domeniul agricol, chimic, alimentar, al construcţiilor, logisticii, energiei, lemnului, presei în UE şi China, compania de energie Energeticky a prumyslovy holding şi FOXCONN, producător taiwanez de electronice. Skoda şi FOXCONN sunt printre cei mai mari exportatori ai Cehiei. Prin urmare, economia cehă este vulnerabilă la tot ce înseamnă bariere comerciale, inclusiv la Czexit. 
     

  • 14 state membre UE au decis să expulzeze diplomaţi ruşi după atacul neurotoxic

    Oficialul UE a mai declarat că nu este exclus ca în perioada următoare să fie luate măsuri suplimentare.

    Potrivit agenţiei de ştiri Bloomberg, statele UE care au anunţat expulzarea unor diplomaţi ruşi sunt: Franţa (4 diplomaţi), Lituania (3), Cehia (3), Danemarca (2), Italia (2), Germania (4), Olanda (2), România (1), Polonia (4), Estonia (1), Letonia (1), Finlanda (1). În plus, Ucraina a anunţat că va expulza 13 diplomaţi ruşi în semn de solidaritate cu Marea Britanie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român a primit pe oră în 2017 un sfert din câştigul orar mediu al unui francez sau german

    Potrivit datelor publicate joi de Eurostat, oficiul de statistică al UE, în 2017 România s-a poziţionat după Bulgaria în topul celor mai mici compensaţii ale angajaţilor pe ora lucrată – 5,1 euro în Bulgaria şi 5,5 euro în România, faţă de media UE de 23,1 euro.

    În ciuda creşterilor salariale din ultima vreme, este greu de crezut că ceva se va modifica în viitor, pentru că diferenţele sunt foarte mari.

    Polonezii, care sunt pe locul al treilea între cel mai puţin compensaţi salariaţi, au câştigat anul trecut cu 14% pe oră mai mult decât românii, iar ungurii cu 38%.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Tusk: UE va lua mai multe măsuri împotriva Rusiei, ca urmare a atacului neurotoxic

    Declaraţiile lui Tusk au fost făcute în cadrul summitului UE ce a avut la Bruxelles, la câteva ore după ce UE a anunţat că a decis să-şi recheme ambasadorul de la Moscova pentru “consultări”. Liderii Blocului comunitar s-au declarat de acord cu evaluarea Londrei, conform căreia Rusia este “cel mai probabil” responsabilă pentru atacul neurotoxic ce l-a vizat pe un fost spion rus aflat în Marea Britanie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: Românii au câştigat 5,5 euro brut pe oră în 2017, cel mai puţin din UE după Bulgaria

    În 2017, indemnizaţia salariatului primită pe ora lucrată a fost în medie, de 23,1 euro în Uniunea Europeană (UE) şi 26,9 euro în zona euro, comparativ cu 19,5 euro şi 21,8 euro cât se înregistra în 2007.

    În statele membre ale Uniunii Europene, remuneraţiile salariaţilor pe ora lucrată în 2017 au fost cele mai ridicate în Luxemburg (43,8 euro în 2016), urmată de Danemarca (38,7 euro) şi Belgia (37,9 euro în 2016). De asemenea, plata pe oră pentru un angajat din Franţa a fost de 33 de euro, în Olanda a fost de 33,7 euro în 2016 şi în Germania 32,3 euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: În România, terenul arabil costă mai puţin de 1 leu metrul pătrat, minimul pieţei din UE

    La exproprierile pentru construcţia de autostrăzi, statul le oferă proprietarilor, ca despăgubire, sume între 1,5 şi 3,5 lei pe metrul pătrat, arată ultimele proiecte normative lansate în acest sens de Ministerul Transporturilor.

    La nivel de state membre ale Uniunii Europene, preţul de aproape 2.000 de euro pe hectarul arabil este cel mai mic din Europa, iar la nivel de regiune, în Bulgaria – zona Yugozapaden – costurile pentru un hectar arabil sunt şi mai mici, 1.165 de euro/hectar.

    Cel mai mare preţ de achiziţie pentru un hectar arabil din UE a fost în Olanda: 63.000 de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Merkel şi Vardakar au afirmat că problema frontierei irlandeze încă necesită o soluţie

    “Am fost informaţi ieri că s-a ajuns la un consens între UE şi Marea Britanie privind perioada de tranziţie post-Brexit. Desigur că rămân multe probleme de rezolvat, în special cea a frontierei Irlandei de Nord”, a declarat Angela Merkel.

    Luni, negociatorii Marii Britanii şi Uniunii Europene pentru Brexit, David Davis, respectiv Michel Barnier, au anunţat că au ajuns la un acord privind principiile generale care vizează perioada de tranziţie post-Brexit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judeţul din România unde se trăieşte ca în Evul Mediu. Mii de familii nu au apă curentă, electricitate şi încă folosesc WC-ul din curte

    Mai mult de  jumătate din locuinţele din judeţ au toaleta în curte. În plus, aproape 2.000 de case nu au energie electrică.  De precizat, că aşa arată situaţia la ultimul  recensământ al populaţiei şi locuinţelor din 2011. De la ultimul recensământ şi până în prezent situaţia ar fi putut suferi transformări, dar o situaţie actualizată se poate afla abia la următorul recensământ.
     
    Deşi oltenii au un simţ dezvoltat al proprietăţii, puţini conjudeţeni au casele dotate cu cele necesare unui minim confort şi unei igiene corespunzătoare. Un raport al Institutului European de Statistică (Eurostat), publicat în 2016 arăta că regiunea sud-vest Oltenia se află pe ultimul loc în rândul regiunilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte dotarea locuinţelor cu WC (în interiorul casei) şi cu apă curentă.
     
    Astfel, potrivit datelor Direcţiei Regionale de Statistică Olt, mai mult de jumătate din numărul de locuinţe din judeţ nu sunt racordate la sistem de canalizare. Din totalul de 189.653 de locuinţe, din judeţul Olt, 53.834 sunt racordate la o  reţea publică de canalizare, în timp ce 17.558 de locuinţe au sistem propriu de canalizare. Însă nu mai puţin de 112.057 locuinţe nu sunt racordate la sistemul de canalizare. 
     
    În ce priveşte mediul urban, datele recensământului din 2011 arătau că din cele 30.896 de locuinţe, 29.285 erau racordate la o reţea publică de canalizare, 414 la un sistem propriu de canalizare şi 197 – altă situaţie. În urmă cu şapte ani nu mai puţin de 1.000 de locuinţe din Slatina nu aveau sistem de canalizare.
     
    În Caracal datele arătau că în 2011, 1.347 de locuinţe nu erau racordate la un sistem de canalizare, în oraşul Balş, 1.462 de locuinţe nu aveau canalizare, în oraşul Corabia, 2.096 nu erau racordate la un sistem de canalizare, în Drăgăneşti Olt, 1.989 nu avea sistem de canalizare, în oraşul Piatra Olt, 1.009 se aflau în această situaţie, în Potcoava,1.639 nu erau racordate la canalizare, în timp ce în oraşul Scorniceşti, din totalul de 5.705 locuinţe, nu mai puţin de 3.139 nu erau racordate la un sistem de canalizare. Cum se prezintă situaţia în cele 112 localităţi ale judeţului se poate vedea din tabelul următor:
     
    LOCUINŢE CONVENŢIONALE DUPA DOTAREA CU INSTALAŢII DE CANALIZARE – RPL 2011
               
    Localitate Total locuinţe convenţionale Are instalaţie de canalizare Nu are sistem de canalizare
    la o reţea publica la un sistem propriu alta situaţie
    JUDEŢUL OLT 189653 53834 17558 6204 112057
      MUNICIPIUL SLATINA 30896 29285 414 197 1000
      MUNICIPIUL CARACAL 12627 10117 552 611 1347
      ORAŞ BALS 7890 6121 267 40 1462
      ORAŞ CORABIA 7000 3779 776 349 2096
      ORAŞ DRĂGANEŞTI-OLT 4372 1527 764 92 1989
      ORAŞ PIATRA-OLT 2460 299 516 636 1009
      ORAŞ POTCOAVA 2335 222 347 127 1639
      ORAŞ SCORNICESTI 5705 1714 846 6 3139
      BABICIU 924 0 2 176 746
      BALDOVINEŞTI 542 0 1 2 539
      BĂLTENI 722 1 32 44 645
      BĂRĂŞTI 1299 11 173 62 1053
      BÂRZA 951 16 103 34 798
      BOBICEŞTI 1297 2 63 149 1083
      BRÂNCOVENI 1188 1 41 9 1137
      BRASTAVĂŢU 1819 0 1 306 1512
      BREBENI 1195 1 89 0 1105
      BUCINIŞU 861 1 17 0 843
               

     

    Cititi continuarea pe www.gazetaoltului.ro

     

  • UE a avut un deficit comercial de 20 mld. euro în ianuarie 2018. Zona euro a înregistrat un surplus de 3 mld. euro

    Comparativ cu ianuarie 2017, când s-au înregistrat exporturi de 141,3 de miliarde de euro, în ianuarie 2018 cifrele arătau 150,5 miliarde de euro, în creştere cu 6,5%. Iar importurile din restul lumii au fost de 170,8 miliarde de euro, în creştere cu 7,6% faţă de ianuarie 2017 când se înregistrau 158,7 miliarde de euro, arată Eurostat. Asfel că ţările din Uniunea Europeană (UE 28) au înregistrat un deficit de 20,3 miliarde de euro în comerţul cu restul lumii în ianuarie 2018, faţă de 17,4 miliarde de euro cât înregistra în ianuarie 2017.

    Schimburile intracomunitare au crescut la 288,2 miliarde de euro in ianuarie 2018, în creştere cu 9% faţă de ianuarie 2017.

    În 2017, exporturile de bunuri din afara UE28 au crescut la 1.878,8 miliarde de euro, o creştere de 7,7% faţă de 2016, în timp ce importurile au crescut la 1.855,9 miliarde de euro, o creştere de 8,4% faţă de 2016. Astfel că UE28 a înregistrat un excedent de 22,9 miliarde de euro în 2017, în comparaţie cu 32,1 miliarde de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro