Grupul BCR, care include cea mai mare banca de pe piata, a incheiat 2007 cu un profit de 362,1 mil. euro (dupa standardele internationale si fara costul restructurarii), in crestere cu 42% fata de 2006, adica peste tinta de 40% stabilita de Erste Bank, actionarul majoritar. Raportand castigul la cele 365 de zile ale anului, rezulta un profit de aproape 1 mil. euro pe zi.
Amanunte pe www.zf.ro
Grupul BCR, care include cea mai mare banca de pe piata, a incheiat 2007 cu un profit de 362,1 mil. euro (dupa standardele internationale si fara costul restructurarii), in crestere cu 42% fata de 2006, adica peste tinta de 40% stabilita de Erste Bank, actionarul majoritar. Raportand castigul la cele 365 de zile ale anului, rezulta un profit de aproape 1 mil. euro pe zi.
Amanunte pe www.zf.ro
Cifra de afaceri a companiei Pro TV a fost de 215,4 milioane de dolari, fata de 148,6 milioane de dolari in 2006. Rezultatele au fost anuntate joi dimineata de CME, actionarul majoritar al companiei.
Detalii pe www.zf.ro
Profitul net al bancii a ajuns la 917 milioane lei (275 milioane euro), in crestere cu 40% fata de 2006, iar venitul net bancar a urcat cu 42%, pana la 2,51 miliarde lei (750 milioane euro). Conform comunicatulu BRD, "strategia aplicata in 2007 s-a bazat pe dezvoltarea conceptului de banca de proximitate, adica adaptarea produselor la cererea pietei, un bun management al cheltuielilor si copntrolul strict al riscurilor."
Banca a deschis 206 noi agentii cu ajutorul carora si-a majorat numarul de clienti cu peste 300.000 de clienti activi. Numarul agentiilor BRD este in prezent de 806 unitati, cea mai extinsa retea bancara din Romania,c onform comunicatului. Soldul creditelor acordate la sfarsitul lui 2007 era de aproximativ 27 miliarde lei (810 milioane euro), in crestere cu 44%, valoare egala cu cea a depozitelor atrase de la clienti, care s-a majorat cu 37% fata de soldul de la 31 decembrie 2006.
Actiunile BRD listate la Bursa de Valori Bucuresti au fost suspendate de la tranzactionare in prima ora a sedintei de astazi, urmand a intra in ringul bursier la ora 11:00.
Compania si-a majorat anul trecut profitul din exploatare cu 31% conform standardelor IFRS, acesta urcand la 27,7 mil. lei (8,3 mil. euro) dar a inregistrat si o pierdere financiara de 15,8 mil. lei (4,73 mil. euro) ca urmare a deprecierii de la final de an a monedei nationale.
Directorul financiar al companiei si unul din cei mai importanti actionari, Carmen Sandulescu, a precizat ca profitul din exploatare conform standardelor nationale a fost de aproximativ 11,9 mil. lei, acesta fiind in scadere comparativ cu anul 2006.
Contractele de vanzare incheiate de companie anul trecut au avut o valoare de 162 mil. lei, de peste trei ori mai mare comparativ cu valoarea contractelor incheiate in 2006. Cele mai multe contracte au fost semnate pentru ansamblurile dezvoltate in zona de nord a Capitalei, acestea reprezentand peste 80% din totatul contractelor semnate, restul unitatilor fiind contractate in ansamblurile dezvoltate in Constanta, Oradea si Ploiesti.
Oficialii companiei au precizat ca cea mai mare parte a profiturilor estimate pentru anul in curs vor fi obtinute din proiectele aflate in lucru, cele care urmeaza sa demareze in acest an neavand un impact seminificativ asupra profitului pe 2008.
Proiectele aflate in executie anul trecut au fost Azur 1 si Azur 2, precum si Greenfield I, toate trei in Bucuresti, Boreal in Constanta, Roua in Pitesti si Lotus si Europa in Oradea. Carmen Sandulescu a mai precizat ca in acest an vor fi livrate aproximativ 550-600 de locuinte in Bucuresti si alte 100-120 la nivel national, in aproximativ trei ani urmand sa se ajunga la o medie de 1.000 de apartamente livrate pe an. Oficialul Impact a mai adaugat ca la nivel national sunt detinute peste 2,9 milioane de metrii patrati de terenuri.
Potrivit reprezentantilor companiei imobiliare EuroMetropola, cei mai multi dezvoltatori manifesta interes pentru tranzactiile cu terenuri ce deseori depasesc 10.000 mp – 15.000 metri patrati, datorita profitului mai mare pe care il pot obtine.
“In 70% dintre tranzactiile cu astfel de terenuri, realizate la nivelul Capitalei, viitoarea destinatie va fi de tip rezidential, iar 30% sunt cu destinatie office. Profitul pentru o astfel de investitie este de 50%, dar sunt si cazuri cand aceasta ajunge la 70% – 80%”, sustin reprezentantii companiei.
O astfel de tranzactie cu un teren de 11.000 metri patrati a fost incheiata recent prin intermediul companiei. “Un teren cu suprafata de 11.000 metri patrati, din zona Vatra Noua – Drumul Regimentului, zona Baneasa, s-a tranzactionat la pretul de 10 milioane de euro, iar rata de profitabilitate calculata de actualul proprietar, tinand cont de costurile de constructie si de pretul de vanzare al metrului patrat construit din zona respectiva, atinge un procent de 80%”, sustine Olga Chitan, reprezentanta EuroMetropola.
Dupa ce s-a stabilit procedura legala de finalizare a tranzactiei, proprietarul terenului a decis ca suprafata va avea o destinatie rezidentiala. Ansamblul va cuprinde cinci blocuri, lucrarile urmand sa inceapa in luna martie a acestui an. Termenul preconizat de investitor pentru finalizare este anul 2010.
Profitul net al industriei bancare a batut un nou record anul trecut, cei 40 de jucatori de pe piata castigand 825 de milioane de euro (2,75 mld. lei), in crestere cu circa 32% fata de 2006. In lei, majorarea anuala a fost de aproape 25%, conform datelor BNR.
Accelerarea este cu atat mai spectaculoasa cu cat in 2006 sectorul bancar reusise sa-si majoreze profitul net cu doar 7% in lei, respectiv cu 10,2% in euro. In decembrie 2007, castigul bancilor a urcat cu 9,6% in lei fata de noiembrie.
Cresterile puternice de profit s-au concentrat insa la un numar relativ restrans de banci, dupa cum au aratat datele publicate de jucatori la noua luni.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Cresterea afacerilor asteptate de agentiile de turism si hotelierii in perioada sarbatorilor de iarna a depasit cresterea medie a pietei serviciilor turistice din 2007, de 15%. Este concluzia la care au ajuns mai multe agentii de turism ce vandusera la mijlocul lunii decembrie un numar de bilete egal cu totalul biletelor vandute pentru sarbatorile din 2006. „A fost cu certitudine un an mai bun, iar cresterea medie a numarului de bilete care s-au cumparat a fost undeva la 20% fata de anul trecut“, estimeaza Dragos Raducan, secretarul general al Federatiei Patronale a Hotelierilor din Romania si directorul general al agentiei de turism Magest Travel.
In 2006, agentiile de turism au inregistrat, in perioada sarbatorilor de iarna, incasari totale de circa 50 de milioane de euro, iar pachetele turistice de Craciun si de Revelion s-au vandut in proportie de aproape 100%, arata datele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). „A fost primul an cand, la o crestere cu 30% a numarului de pachete puse la vanzare, s-a vandut aproape tot, in conditiile in care in 2005 oferta a crescut cu 10% si s-a vandut putin peste 60% din total“, spune Traian Badulescu, oficial al ANAT.
Pentru sfarsitul lui 2007 insa, numarul pachetelor puse in vanzare a fost cu aproximativ 20% mai mare, iar agentiile estimeaza din nou ca vanzarile s-au apropiat de 100%. Aceasta inseamna ca cifra de afaceri pe care o vor raporta agentiile de turism cu ocazia sarbatorilor de iarna va fi in jur de 60 de milioane de euro.
Dimensiunea afacerilor inregistrate de agentii nu va mai reflecta insa corect numarul persoanelor care si-au petrecut sarbatorile in afara tarii. Si aceasta din mai multe cauze: achizitionarea sejurului de pe internet si transportul cu masina pana la destinatie (scenariu cel mai des intalnit pentru Bulgaria vara si Austria iarna), achizitionarea unui sejur al unei agentii straine si transferul cu o cursa aeriana pana la destinatie, dar mai ales ultima tendinta – cumpararea cazarii de pe internet si transportul cu o cursa aeriana low-cost. „Pentru perioada de la sfarsitul anului este deja un grad de ocupare de 95%, iar cursele 100% ocupate sunt cele pe rutele Paris, Milano, Roma, Barcelona si Venetia“, spunea Florentina Ivan, director de comunicare al companiei romanesti low-cost Blue Air.
Gradul de incarcare a curselor pentru aceasta perioada este ridicat si pentru ca numarul biletelor cumparate dus-intors, pentru un interval de aproximativ o saptamana si cu sarbatorile la mijloc, reprezinta mai mult de jumatate din cele vandute, dupa cum spun oficialii companiilor low-cost. Iar potentialul acestui mod de a merge in vacanta este imens, spun tot ei: „Practic, noi estimam ca orice persoana cu venituri medii de peste 300 de euro pe luna poate sa isi permita minimum o vacanta cu un zbor low-cost in strainatate pe an“, spune Mihaela Badic, country manager al Sky Europe, compania slovaca de low-cost prezenta in Romania de la sfarsitul anului 2006. Deocamdata, o parte destul de mica din acest segment a prins deja gustul unor astfel de calatorii – e vorba de cei ce au incaput pe locurile scoase la vanzare de companiile aeriene low-cost. In acest moment, pe piata exista opt operatori low-cost (Blue Air, My Air, Click Air, Sky Europe, Wizz Air, GermanWings si easyJet), fiecare avand minimum trei zboruri pe saptamana catre orase europene.
Florentina Ivan, oficial al Blue Air, considera ca numarul turistilor care calatoresc acum in vacanta cu avioane low-cost este mai mare decat cel al turistilor ce pleaca la sfarsitul lui decembrie in strainatate cu avioane charter. Pentru perioada sarbatorilor, urma sa plece din Romania aproximativ 30 de curse charter, ceea ce inseamna aproximativ 3.500-4.000 de turisti. Principalele destinatii de charter in 2007, ca si cele din 2006, au fost Austria (doua zboruri organizate de J’Info Tours) si Finlanda (cate un zbor organizat de Perfect Tour si Interra Travel), dar si Egipt (cinci zboruri) sau Cipru. Cum majoritatea pachetelor turistice au avut data de intoarcere la mijlocul saptamanii trecute, inchiderea aeroporturilor bucurestene pe data de 3 ianuarie a dat peste cap atat planurile turistilor, cat si profiturile agentiilor, care au fost nevoite sa plateasca nopti de cazae in plus pentru turisti.
As sfatui din nou populatia sa isi pastreze economiile si sa se imprumute in lei, avand in vedere ca si in perioada urmatoare vor exista variatii de curs greu predictibile“, spunea guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, in cadrul seminarului EU-COFILE, organizat saptamana trecuta de BNR, Asociatia Romana a Bancilor si Alpha Bank. Aflata din iulie pe un trend constant descendent, evolutia leului a produs totusi un adevarat soc saptamana trecuta, sarind rapid atat peste pragul de 3,5 cat si peste cel de 3,6 lei pentru un euro. Fata de minimul inregistrat in luna iulie, de 3,1 lei/euro, deprecierea a ajuns la peste 15%, doar in noiembrie leul pierzand circa 10% din valoare. Importante fonduri de investitii, ce au intrat pe piata romaneasca si care au stat pana acum pe depozite in lei (cu randamente peste media altor tari din regiune) au decis sa iasa din piata. Vanzand lei si cumparand euro pentru a-si inchide pozitiile, efectul pe care l-au produs nici nu ar fi avut cum sa fie altul decat o depreciere a monedei nationale. Ca strainii nu mai au apetit pentru riscul pietei e, de altfel, destul de evident din criza pietei de capital, intrata in aceasta toamna intr-un neasteptat picaj.
Ce alte socuri ar mai putea produce investitorii speculativi care mai au inca pozitii deschise pe Romania? O mare parte din cei ce ar putea sa plece au facut-o deja, spun cei ce observa aceste piete; mai putin de jumatate din cele trei miliarde de euro – suma la care au fost estimate in trecut fondurile speculative de pe piata – mai sunt probabil inca aici. Sau cel putin asa ar parea la o prima vedere, pentru ca instrumentele financiare sofisticate, in care acestia se pot replia, pot sa creeze inca surprize. Cand vine vorba despre motivele ce au produs un astfel de exod, generand deprecierea de acum, nuantele difera. „Deprecierea leului ar fi inceput oricum in aceasta toamna, chiar fara aparitia crizei financiare externe“, este de parere Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. La acelasi seminar, el comenta ca nivelul cursului atins in iulie era nesustenabil si ar fi aparut oricum o tendinta naturala spre echilibrare. Prin prisma acestui punct de vedere, deprecierea leului are la baza aproape exclusiv cauze interne, respectiv dezechilibrele macroeconomice din ce in ce mai vizibile. Seful BNR pare insa a avea o alta opinie. Desi Romania va evita impactul direct al crizei de pe piata creditelor din Statele Unite, „se constata deja aparitia efectelor indirecte“, declara recent Mugur Isarescu intr-un interviu acordat in Africa de Sud. „Ar putea fi afectate increderea si perceptia participantilor pe piata“, nominaliza Isarescu unul dintre efecte, alaturi de dificultatea sporita de a mai asigura finantarea deficitului de cont curent.
Speculatiile privind masurile pe care le va intreprinde banca centrala nu au intarziat sa apara. Mai ales ca, in acelasi interviu acordat in Africa de Sud, guvernatorul BNR lasa loc sa se intrevada o posibila interventie directa a bancii centrale pentru a calma deprecierea monedei nationale. „Incercam sa intervenim cat mai putin si cat mai rar cu putinta, dar suntem pregatiti pentru orice interventie, fara un anunt clar si fara comentarii in acest sens“, spunea el cu aceasta ocazie. Declaratie pe care in cadrul seminarului de saptamana trecuta si-a reinnoit-o, explicand ca banca centrala a procedat in acelasi fel si in lunile de vara (pentru a stopa, la vremea respectiva, o apreciere nesustenabila a leului) si la fel va proceda „si in perioadele urmatoare“. Regimul de flotare controlata a cursului, adoptat de banca centrala, ii permite acesteia sa opereze interventii pe piata valutara atunci cand in acest fel poate calma (sau inversa) o evolutie considerata periculoasa.
O interventie a bancii centrale exact atunci cand este este mai mult asteptata in piata nu este insa o solutie prea fericita. Simplist, o astfel de miscare nu ar face decat sa valideze asteptarile jucatorilor, usurandu-le acestora iesirea de pe piata la cursurile (macar pe aproape) dorite. In tabloul actual, lipsa unei reactii din partea bancii centrale poate pune insa si mai multa presiune pe moneda nationala. Arsenalul pe care BNR l-ar avea disponibil pentru reglarea cursului de schimb este insa mai larg. Secarea pietei valutare de leii in exces (printr-o sterilizare puternica) ar avea acelasi efect, calmarea caderii monedei nationale. Iar o alta crestere a dobanzii de politica monetara (si deci a randamentelor la care strainii si-ar putea plasa banii pe piata romaneasca) poate atrage din nou interesul fondurilor pentru piata romaneasca.
Fiindca, fara a urmari un obiectiv de curs, pentru banca centrala deprecierea puternica a leului implica, de la un punct incolo, un efect negativ pe teatrul de lupta al inflatiei – tinta sa cea dintai. Iar dupa declaratiile guvernatorului BNR, intr-o economie mica si deschisa, ca a Romaniei, fluctuatiile mari de curs pot genera probleme serioase si la nivelul inflatiei, si la nivel de crestere economica. Intr-un asemenea context pomenea guvernatorul de „unele dezbateri“ in Consiliul de administratie al BNR in privinta mentinerii regimului de flotare controlata a leului. Deocamdata insa, bancii centrale ii raman destule instrumente la dispozitie ca sa nu fie nevoita sa ajunga la o modificare radicala a politicii monetare.