BusinessMagazin

Tag: profit

  • Aţi mâncat vara aceasta în interiorul aeroportului Otopeni? Un personaj la care puţini s-ar aştepta controlează TOATE restaurantele de aici

    Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, a înregistrat anul trecut afaceri de 113,6 milioane de lei şi un profit net de 26,3 milioane de lei, potrivit informaţiilor publice de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Cu un an în urmă, veniturile Dnata Catering se plasau la 99,5 milioane de lei, iar profitul net la 24,3 milioane de lei. Şi numărul de angajaţi a crecut anul trecut: de la 576, cât avea compania în 2017, a ajuns la 607 de angajaţi.

    Dnata Catering este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)(4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%), potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului pentru un material publicat anterior de Business MAGAZIN. Astfel, mai mult din jumătate de profitul înregistrat de companie ar merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume.

    Compania Dnata a fost fondată în 1959 în  Dubai de şeicul Ahmed bin Saeed Al Maktoum. El este, potrivit informaţiilor din presa internaţională, preşedinte al Autorităţii Civile de Aviaţie din Dubai şi CEO şi preşedinte al grupului Emirates.

    Cunoscută iniţial sub numele Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), compania care operează activităţile restaurantelor de pe Otopeni a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas în schimbul a 5 milioane de euro. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale).

    La data de 31 decembrie 2010, compania şi-a schimbat din nou acţionariatul, după ce arabii de la Dnata Catering au achiziţionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informaţiilor de pe site-ul Alpha Group şi confirmate anterior de reprezentanţii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este  unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axată  axată pe activităţi de manipulare la sol, cargo, travel şi servicii de catering aerian în 38 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul grupului Emirates.
    Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), tranzitat anul trecut de 9,3 milioane de pasageri, a avut anul trecut a doua cea mai mare creştere a numărului de pasageri din regiune, depăşind ca avans Varşovia sau Sofia, după cum arată o analiză a ZF pe baza datelor de pe site-urile terminalelor.

    Anul trecut, în total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat aproximativ 13,8 milioane de pasageri, în creştere cu 7,95% faţă de 2017.

  • Nemţii sunt pe val: Volkswagen anunţă un profit cu 30% mai mare în al doilea trimestru

    Compania cu sediul central în Wolfsburg, Germania, a raportat un profit trimestrial de 5,13 miliarde euro, în creştere faţă de 3,94 miliarde euro în T2 2018.

    Creşterea semnificativă la nivelul profitului a fost amplificată de absenţa unei taxe pe diesel pe care Volkswagen a plătit-o încă de anul trecut.

    Reprezentanţii companiei au reiterat că se aşteaptă ca livrările de vehicule din 2019 să fie mai mari decât cele de anul trecut, iar în ceea ce priveşte încasările din vehicule de pasageri şi vehicule comerciale, grupul se aşteaptă ca veniturile să crească cu cel puţin 5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare bancă americană a dat lovitura: JPMorgan a înregistrat un profit trimestrial în creştere cu 16%

    JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, a raportat o creştere de 16% la nivelul profitului trimestrial în contextul în care a obţinut venituri mai ridicate din dobânzi şi din facilităţi fiscale, potrivit Reuters.

    Astfel profiturile celei mai mari bănci americane s-au ridicat în ultimul trimestru la 9,65 miliarde dolari, adică 2,82 dolari per acţiune, faţă de 8,32 miliarde dolari, adică 2,29 dolari per acţiune în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Veniturile nete au crescut cu 4% la 29,57 miliarde dolari.

    Analiştii se aşteptau la un profit de 2,5 dolari per acţiune şi venituri de 28,9 miliarde dolari, potrivit estimărilor Refinitiv.

     

     

     

  • Thuan Pham, chief technology officer Uber: Va dura „câţiva ani” până va ajunge Uber la profit

    Compania de ride-sharing Uber va avea nevoie de cel puţin „câţiva ani” pentru a deveni o companie profitabilă, spune Thuan Pham, chief technology officer al Uber, citat de CNN.

    Industria este „foarte competitivă” în acest moment. „Avem competitori locali în toată lumea care încearcă să se extindă în mod agresiv, şi trebuie să fim o competiţie puternică”, spune Thuan Pham, CTO al Uber, în cadrul unei conferinţe din Hong Kong.

    Uber trebuie să îşi păstreze piaţa în faţa unor rivali precum Bolt şi Yango, ceea ce ar putea însemna chiar şi scăderi de preţuri pentru a putea rămâne principala aplicaţie de ride-sharing utilizată.

    Compania Uber a raportat pierderi de peste 1 miliard de dolari în primele trei luni din acest an, iar analiştii care au participat la un sondaj realizat de Refinitiv cred că aceasta va continua să piardă bani inclusiv până anul viitor.

    În pieţe mai mature, precum SUA, unde şi alte companii au căpătat o dimensiune semnificativă, sau chiar s-au listat pe bursă, cum e cazul Lyft, Pham consideră că mai multe companii pot ajunge să coexiste într-o manieră profitabilă.

    Cu toate acestea, chiar dacă Uber ajunge la profitabilitate, CTO-ul crede că modelul de business al companiei nu este gândit pentru a aduce marje de profit ridicate.

    „Modelul nostru este mai mult ca cel al Amazon, unde există foarte multe tranzacţii, iar noi câştigăm o parte foarte mică la fiecare tranzacţie”, spune Pham.

     

  • Ce scrie presa internaţională despre „minţile briliante” din BNR, după ce banca centrală a făcut un profit de 1,2 miliarde lei anul trecut

    Bancherul central din România a câştigat multe aprecieri într-o carieră care este setată să se extindă pe mai mult de trei decenii, însă el nu îşi asumă meritul pentru profitul ridicat pe care l-a înregistrat BNR în anul 2018, scrie publicaţia americană Bloomberg.

    Profitul de 1,2 miliarde lei înregistrat de BNR se bazează în principal pe gestionarea rezervelor de valută, spune guvernatorul Mugur Isărescu, citat de Bloomberg.

    Mai mult, meritele revin unei echipe de circa 30 de oameni care au fost nevoiţi să echilibreze lichiditatea cu profitabilitatea şi au „navigat” printr-o lume a dobânzilor negative.

    „Această echipă de oameni cu minţi briliante stau în faţa monitoarelor lor, urmărind întreaga lume pentru a găsi operaţiuni profitabile”, spune Guvernatorul Mugur Isărescu, citat de Bloomberg.

    Banca Naţională a obţinut în 2018 un profit de 1,18 mld. lei, de 6,3 ori mai mare comparativ cu câştigul raportat pentru anul 2017, rezultatul fiind influenţat în principal de rezultatul obţinut din administrarea activelor şi pasivelor în valută.

    BNR plăteşte, conform legii, o cotă de 80% din veniturile nete la bugetul de stat, iar anul trecut suma direcţionată de banca centrală la buget a fost de 946,7 mil. lei.

    Câştigul operaţional al BNR a fost de circa 1,5 mld. lei în 2018, cu 58% peste cel din 2017.

     

     

     

     

  • BNR a obţinut un profit de aproape 1,2 mld. lei în 2018, de peste 6 ori mai mare decât rezultatul din 2017

    BNR plăteşte, conform legii, o cotă de 80% din veniturile nete la bugetul de stat, iar anul trecut suma direcţionată de banca centrală la buget a fost de 946,7 mil. lei.

    Câştigul operaţional al BNR a fost de circa 1,5 mld. lei, cu 58% peste cel din 2017.

    BNR, instituţia care supraveghează sistemul bancar, a avut un singur an cu pierdere în perioada de criză, în 2013.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Multinaţionalele din România şi-au triplat profiturile în trei ani: Industria prelucrătoare şi comerţul sunt sectoarele care generează cele mai mari câştiguri străinilor

    Toate companiile din România au înregistrat profituri cumu­late de 68,8 mld. lei în anul 2016, de trei ori mai mult decât în anul 2014, arată o analiză reali­zată de prof. dr. Cezar Mereuţă, cerce­tător asociat al Centrului de Macromodelare Eco­nomică al Academiei Române şi mem­bru de onoare al Academiei de Ştiinţe Teh­nice din România. Din totalul profitu­rilor realizate de companiile din România, mai mult de o treime (34,5%), adică 23,8 mld. lei,  au fost generate în 2016 de filialele com­paniilor multina­ţio­nale. Spre com­paraţie, în 2014 multinaţionalele au generat profituri cumulate de 8,2 mld. lei, adică 23,8% din totalul profiturilor realizate de companii.

    „În fiecare din cei 3 ani analizaţi (anii 2014, 2015 şi 2016 fiind anii cu date definitive disponibile – n.red.), cel mai important vo­lum al profitului a fost înregistrat de industria prelu­cră­toare şi de co­merţ, în creş­tere procentuală în fiecare an. Acest fapt con­sem­nează că in­ves­tiţiile străine directe sunt centrate pe industria prelucrătoare pentru export şi pe comerţ pentru consum. Dacă această majorare a profiturilor din industria prelu­cră­toare este benefică pentru economie, în cazul comerţului reprezintă rezultatul mo­de­lului de creştere pe bază de consum exagerat, care cred că în curând se va încheia, deoarece nu e sustenabil“, a explicat profesorul Cezar Mereuţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Lufthansa, unul dintre cei mai mari operatori aerieni din lume, în cădere liberă pe bursă

    Acţiunile Deutsche Lufthansa au suferit luni cea mai abruptă prăbuşire din ultimii trei ani după ce compania a anunţat că se teme de modul în care profiturile companiei vor fi afectate în 2019 de „războiul preţurilor” din Europa, potrivit Bloomberg.

    Luni la ora 15.30, acţiunile Lufthansa se tranzacţionau la 15,7 euro, în scădere cu 11% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de peste 7,4 miliarde dolari. Per total acţiunile operatorului au scăzut cu circa 20% de la începutul anului.

    O luptă care se desfăşoară în toată piaţa operatorilor aerieni din Europa a forţat Lufthansa să îşi reducă estimările de profit pentru 2019, potrivit unui anunţ lansat de operator duminică.

    Compania a dat vina pe veniturile scăzute înregistrate de braţul low-cost al companiei, Eurowings, adăugând că piaţa rămâne „plină de provocări” cel puţin până la finalul anului. Lufthansa a anunţat că se aşteaptă la o marjă de profit de 5,5%-6,5% pentru 2019, în scădere faţă de estimările anterioare de 6,5%-8%.

    Operatorii europeni se confruntă cu problema profitului scăzut în contextul în care au rămas cu multe locuri neocupate atât pe curse turistice cât şi pe curse business.

    În ciuda prăbuşirii unor operatori precum Air Berlin, Monarch şi Wow Airlines, precum şi a altor jucători din piaţă, încă există prea multe avioane care zboară în prea multe destinaţii cu locuri libere.

    Operatorii low-cost care activează în Germania au scăzut preţurile cu circa o zecime în ultimele luni, potrivit unui raport guvernamental.

     

  • ”Super-planta” cu care fermierii români au dat lovitura. Profituri tot mai mari

    Cine nu-şi dă recolta în restaurante ori o transformă în ceaiuri şi tincturi, o vinde peste graniţă. Anul trecut, exportul de plante medicinale s-a apropiat de 3 milioane de euro.

    Soţii Olar cultivă salvie pe 6.000 de metri pătraţi în Ocna Mureş, judeţul Alba. De pe întreaga suprafaţă speră să obţină anul acesta 4 tone de plante.

    Lidia Olar: “E o cultură foarte profitabilă în comparaţie cu porumbul şi cu grâul. De aceea ne-am şi axat pe această cultură. Semeni o dată, cultivi 10 ani, nu mai investeşti în lucrări.”

    Eugen Olar: “Produsul finit e 12 lei/kilogram pe piaţă.”

    Oamenii transformă o parte din producţia de salvie în siropuri şi tincturi – pe care le vând la târguri – iar restul o dau firmelor, care o prelucrează. Planta este folosită atât în industria farmaceutică, cât şi în cea alimentară şi cosmetică.

    O altă plantă medicinală cultivată tot mai mult de fermierii români este aronia.

    Fermier: “Am optat pentru cultura de plante medicinale pentru că am vrut să creem produse noi. Este o super-plantă. Aronia este foarte bogată în antioxidanţi, este foarte bună pentru inimă, reglează nivelul de tensiune.”

    Şi plantaţiile de mentă s-au extins în ultimii ani.

    Fermier: “Eu am lucrat ca barman într-un restaurant mare şi am văzut că se folosea foarte mult atât în bucătărie, cât şi în bar, şi am decis să pornesc şi eu o afacere. am convins-o pe bunică să îmi dea terenul şi acum culeg 5-10 kilograme pe zi. Nu am crezut că va merge aşa bine.”

    Aceste culturi au câştigat teren şi după ce românii şi-au schimbat obiceiurile de consum. În restaurante, salvia dă, tot mai des, aroma fripturilor, iar menta este folosită pentru limonadă ori cocktailuri.

    Într-un local, de exemplu, se consumă în fiecare zi un kilogram de mentă proaspătă.

    Statul vine în sprijinul fermierilor care cultivă plante medicinale şi aromatice şi le acordă subvenţii de până peste 500 de euro pentru un hectar, scrie stirileprotv.ro

  • Câţi bani face Isărescu cu vinul lui: Compania Măr SRL şi-a majorat de trei ori profitul în 2018

    Compania Măr SRL din Drăgăşani, judeţul Vâlcea, producătorul de vin deţinut de familia Isărescu, a terminat anul 2018 cu un profit net de aproape 794.000 de lei, de peste ori ori mai mare decât în anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Acesta a fost anul cu cel mai înalt profit înregistrat de companie în ultimul deceniu.

    Pe de altă parte, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 3,46 milioane de lei, mai mare cu aproape 4% faţă de anul precedent.

    Compania a avut în medie 21 de salariaţi, mai arată datele publice.

    La Drăgăşani, familia Isărescu deţine atât circa 40 de hectare de viţă-de-vie, cât şi o cramă şi o pensiune cu sală de degustare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro