Soldul creditelor acordate de catre bancile locale pentru
constructii se ridica la nivelul lunii martie la 5,2 miliarde de
euro, iar pana îin prezent au iesit la suprafaţă doar zece proiecte
imobiliare mari cu probleme, pentru care au fost acordate finantari
de circa 230 de milioane de euro, circa 4,4% din total.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
Radu Ghetea, seful Asociatiei Romane a Bancilor, spune ca
asociatia ar putea continua sa faca lobby pentru modificarea
ordonantei in cadrul dezbaterilor din Parlament, mai ales ca “BNR
ne sustine punctul de vedere”.
El atentioneaza ca in cazul creditelor ipotecare clientii
trebuie sa aiba in vedere ca valoarea garantiilor care au fost
luate in calcul la contractarea creditului intial a scazut foarte
mult, astfel ca la solicitarea unui credit de refinantare aceeasi
garantie s-ar putea dovedi insuficienta. “Eventual va trebui sa
aduca o garantie suplimentara sau sa vina cu bani de-acasa mai
multi.”
Seful ARB contesta extinderea plafonarii comisionului de
rambursare anticipata la creditele vechi si in particular la cele
ipotecare.
Cititi mai mult pe
www.zf.ro.
Decizia a fost luata in sedinta de miercuri a Executivului, au
declarat agentiei MEDIAFAX surse oficiale.
Actul normativ prevede eliminarea comisionului de rambursare
anticipata la creditele cu dobanda variabila, atat a celor cu
garantii imobiliare, cat si a celor fara acest tip de garantii,
precum si limitarea la 1% a comisioanelor la credite cu dobanda
fixa.
Ordonanta mai stabileste ca un consumator are dreptul sa se retraga
din contractul de credit, fara a invoca motive, in termen de 14
zile calendaristice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Analistii spun insa ca intarzierile la plata in cazul clientilor
cu imprumuturi garantate preseaza in continuare mai putin
portofoliile bancilor, deoarece clientii au un profil financiar mai
solid si se straduiesc sa isi achite datoriile pentru ca au mai
mult de pierdut decat un client cu un credit de consum de valoare
mica. Chiar daca au crescut mai repede, restantele la imprumuturile
in euro sunt cu 40% mai mici decat cele la lei.
Clientii cu credite ipotecare au un profil de risc mai scazut si
au venituri mai mari. Restantele pe acest segment depind insa si de
cat de eficiente sunt restructurarile si rescadentarile de
credite”, comenteaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.
Detalii pe
www.zf.ro.
Ministrii de finante ai zonei euro (Eurogrupul), reuniti la
Luxemburg, au convenit luni seara sa modifice regulile de
functionare ale comunitatii, astfel incat sa previna crize de genul
celei grecesti, unde lipsa de supraveghere a finantelor nationale
de catre celelalte state si de catre Bruxelles a permis si
falsificarea datelor, si depasirea grosolana a limitelor de deficit
si de datorie publica. Mai recent, judecand dupa declaratiile
oficialilor din Bulgaria si Ungaria, o astfel de supraveghere a
devenit necesara si pentru tarile UE din afara zonei euro.
“In fiecare primavara, planurile bugetare nationale vor fi
prezentate Comisiei Europene si celorlalte state membre”, a
declarat Herman Van
Rompuy, presedintele Consiliului European, iar atunci cand un
stat vine cu un plan care prevede un deficit mare, va trebui sa se
justifice in fata celorlalte 26 de state si a Comisiei. Planurile
nu vor fi examinate cifra cu cifra, ci vor fi verificate datele
privind cheltuielile, veniturile si balanta finala a bugetului.
Decizia Eurogrupului va trebui totusi adaptata specificului
unora dintre tari, in special al Marii Britanii, dupa ce aceasta
s-a opus ferm cedarii catre Bruxelles a prerogativelor nationale de
stabilire a bugetului intr-un fel ce ar prevala fata de cuvantul
parlamentului britanic.
Rompuy a adaugat ca va fi creat si un
mecanism de sanctiuni care vor fi aplicate mult mai devreme (nu
ca acum, cand avertismentele si procedurile de incalcare a
regulilor UE sunt aplicate post factum). “Acum esti sanctionat cand
treci pe rosu, adica atunci cand ai trecut de limita de 3% din PIB
a deficitului bugetar. De acum inainte, o sa fii amendat si daca ai
trecut pe galben si inclusiv daca ai depasit limita de 60% din PIB
pentru datoria publica”, a spus Rompuy. Ramane de vazut daca
aceasta va necesita modificarea tratatului de functionare al UE,
asa incat sanctiunile sa mearga pana la suspendarea pentru statele
indisciplinate a dreptului de vot in cadrul Uniunii.
Decizia de marti va fi prezentata spre aprobare Comisiei
Europene saptamana viitoare.
PRINDE FORMA PACHETUL FINANCIAR DE APARARE A EURO
La aceeasi reuniune, ministrii de finante au definitivat forma
juridica a institutiei (special purpose vehicle) prin care se va
derula facilitatea preventiva de creditare a tarilor cu probleme
din zona euro, in valoare de 440 de miliarde de euro, aprobata la
data de 10 mai. Este vorba de o
societate cu raspundere limitata, supusa legilor din Luxemburg,
care va obtine resurse financiare, in functie de necesitati, de pe
pietele financiare si va administra pachetul de resurse disponibile
in numele si cu garantia statelor membre ale zonei euro, dar in
afara bugetelor acestora, beneficiind deci de
cel mai inalt rating posibil. Orice imprumut va fi acordat doar
sub conditii stricte fiscale impuse tarilor beneficiare.
Facilitatea de creditare va deveni functionala in aceasta luna,
imediat ce tari reprezentand 90% din actionariatul Bancii Centrale
Europene vor fi aprobat participarea la initiativa, prin
intermediul parlamentelor nationale. Un CEO si un presedinte al
consiliului de administratie ai institutiei urmeaza sa fie numiti
in urmatoarele zile, a afirmat seful Eurogrupului, Jean-Claude
Juncker.
Facilitatea de 440 de miliarde de euro este unul din elementele
pachetului financiar de sustinere a increderii in zona euro,
anuntat la 10 mai, alaturi de o linie de credit de 60 de miliarde
de la Comisia Europeana si de credite de pana la 250 de miliarde de
euro cu care ar urma sa contribuie Fondul Monetar International.
Dominique Strauss-Kahn, presedintele FMI, a descris mecanismul
drept “foarte important pentru stabilizarea zonei euro”.
Formalizarea mecanismului de credite anuntat la 10 mai, ca si
inasprirea supravegherii fiscale in randul tarilor UE, ar trebui sa
fie de natura sa amelioreze perceptia pietelor financiare asupra
monedei euro si a coeziunii blocului european.
Pentru multi membri estici ai UE, criza financiara a fost “o
trezire la realitate care a venit la timpul potrivit”, intrucat
cresterea excesiva pe credit, favorizata de dobanzi mici, ducea la
supraincalzire economica si chiar la “bule” ale activelor in unele
tari, a
spus Nowotny, care este si guvernatorul Bancii Nationale a
Austriei, cu ocazia unei conferinte financiare franco-austriece la
Paris.
Criza a permis autoritatilor, in schimb, “sa recunoasca la timp
tendintele cu potential periculos” si sa le limiteze impactul.
Acum, politicile publice vor fi menite sa protejeze dinamicile
cresterii prin mentinerea la niveluri adecvate ale creditarii, in
conditiile evitarii “exceselor trecutului”, sustine bancherul
austriac. Gratie noilor reglementari bancare si unei supravegheri
macroprudentiale mai bune, nu vor mai exista rate de crestere a
creditelor de pana la 16% pe an, “ceea ce e un lucru bun”.
“Inseamna ca am invatat de la criza”, afirma Nowotny. De-acum,
adauga el, mai ramane si ca lectiile sa fie aplicate in politicile
guvernelor.
Impactul acestei scaderi a creditelor va fi mai mare in economia
austriaca decat in Franta, a sugerat reprezentantul BCE. Comertul
cu Europa Centrala si de Est se ridica la circa 20 de miliarde de
euro pe an pentru ambele tari, insa aceasta inseamna doar mai putin
de 1% din PIB in Franta, pe cand in Austria inseamna circa 6%.
Cotidianul New York Times a publicat luni un comentariu in
care remarca dezavantajele creditarii masive in valuta in tari ca
Romania sau Ungaria, unde imprumutul in alte monede era inainte de
criza mult mai accesibil din cauza inflatiei mai mari si a
dobanzilor mai mari la monedele locale.
Comentariul, prilejuit de recentele temeri de pe pietele
financiare privind situatia Ungariei si efectele ei in zona,
reaminteste ca orice depreciere semnificativa a monedelor nationale
loveste direct in cei ce s-au imprumutat in euro, yeni sau franci
elvetieni, ceea ce si explica de ce tarile mentionate au avut
nevoie de la inceputul crizei sa se imprumute cu sume mari de la UE
si FMI.
Riscul s-a redus pe parcursul lui 2009, insa caderea forintului
cu 6% vinerea trecuta, dupa ce liderii Fidesz au asemuit situatia
tarii cu cea a Greciei, a retrezit discutia privind
vulnerabilitatea la socuri a economiilor din Est. Banca Centrala
Europeana a avertizat recent ca imprumuturile in valuta inca
reprezinta mai mult de jumatate din totalul creditelor in Ungaria
si Romania si peste 90% in Letonia.
Pana acum, eforturile guvernelor de a descuraja creditul in
valuta a avut un “efect foarte limitat sau chiar nul”, conform BCE.
Piata creditelor pentru populatie in Est este dominiata de banci
occidentale ca UniCredit, Erste sau Raiffeisen, iar reglementarile
locale au doar un impact redus asupra acestor grupuri bancare
internationale, arata Banca Centrala Europeana.
Luni, cursul leu-euro a ajuns la un maxim nou pe ultimele cinci
luni, la 4,2180 lei/euro, iar cursul leu-dolar a atins recordul
ultimilor sapte ani, la 3,5243 lei/dolar. Bursa de Valori a scazut
cu 1,2%. Pesimista ca de obicei, Danske Bank remarca efectul de
contagiune, desi de foarte scurta durata, al situatiei din Ungaria
asupra altor piete europene si repeta, in analiza de luni, ca sunt
de urmarit cu atentie in urmatoarea perioada “tarile dintre Ungaria
si Grecia, adica Romania si Ungaria”. Pentru urmatoarele 3 luni,
Danske prevede un curs de 4,30 lei/euro si 3,58 lei/dolar, iar
peste 12 luni are in vedere un curs de 4,40 lei/euro si 3,46
lei/dolar.
Numarul romanilor care depun zilnic dosare pentru “Prima Casa”
s-a injumatatit fata de toamna anului trecut. Fondul National de
Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), care acorda garantii
pentru creditele luate prin programul guvernamental, primeste de la
banci intre 80 si 100 de dosare pe zi, fata de 200-250, cat se
procesau zilnic in luna octombrie a anului trecut.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Comisarul Dacian Ciolos a initiat o campanie de strangere de
comentarii despre viitorul politicii agricole comune a UE, pe site-ul CE; dupa doua luni, romanii au
postat pe site doar 9 comentarii, in timp ce nemtii au postat 452,
polonezii 312, iar francezii 285, scrie Gandul. Drumul de la
Pitesti la Constanta nu va fi parcurs la anul in regim de
autostrada, asa cum a promis Emil Boc: pe 20 km din centura
Capitalei va fi o singura banda, iar de la Cernavoda incolo s-ar
putea deschide un singur fir.
Pragul achizitiilor publice directe ar putea fi
majorat de la 15.000 euro la 50.000 euro pentru bunuri si servicii
si de la 40.000 euro la 100.000 euro in cazul lucrarilor, conform
unui proiect de ordonanta de urgenta citat de Evenimentul
Zilei. Parerea lui Sebastian Vladescu despre momentul cand se
fac taierile de cheltuieli publice: “Nu spun ca am ajuns in al
11-lea ceas, s-ar putea sa fie al 11-lea si jumatate”.
Adevarul a socotit ca in primele trei luni ale anului a
crescut cu peste 40% numarul executarilor silite in cazul celor care
au ramas restantieri la credite ipotecare si imobiliare, iar
previziunile sunt sumbre in ceea ce priveste numarul celor care vor
ajunge sa isi piarda casele pentru neplata ratelor catre banci.
Astazi incepe sezonul estival pe litoral, iar preturile la cazare
au crescut cu 10-15% fata de luna mai, anunta acelasi ziar.
Romania Libera prezinta cateva solutii pentru cei ce vor sa foloseasca
internetul gratuit sau la preturi mai mici atunci cand calatoresc
in strainatate. Ziarul anunta ca performantele fondurilor de pensii
private obligatorii vor fi evaluate oficial, iar fondurile de
pensii care nu vor indeplini criteriile privind rata minima de
rentabilitate aferenta gradului lor de risc intra in procedura de
supraveghere speciala, respectiv administrare speciala, daca se
impune aceasta.
Impozitarea tuturor castigurilor obtinute la bursa cu 16%, fara
niciun stimulent pentru investitiile pe termen lung, transforma
piata locala intr-una dintre cele mai scumpe din Europa, scrie Ziarul Financiar.
Acelasi cotidian a vrut sa vada ce locuinte se gasesc la o rata de
300 de euro: apartamente cu doua camere in zone semicentrale din
Bucuresti sau locuinte la munte, la preturi cuprinse intre 48.000
si 60.000 de euro, in functie de creditul luat.
In iunie 2011, de la Pitesti la mare se va circula in regim de
autostrada, sustine premierul Emil Boc, citat de Gandul,
desi pentru toate lucrarile de infrastructura angajate in 2010,
bugetul total este limitat la circa 1,5 miliarde de euro. Ajunsi pe
aceasta cale la mare, n-avem decat sa facem scuba diving
(scufundari in mare) – o forma de agrement din ce in ce mai cautata
in Romania, de unde si inmultirea scolilor care fac astfel de
cursuri; pretul unei sedinte de scufundari in Marea Neagra este de
circa 120 de lei.
Evenimentul Zilei incearca sa explice cum a ajuns
ministrul de interne mai prost platit ca subalternii lui: daca
ministrii au salarii fixe, subalternii lor isi rotunjesc
substantial veniturile cu o serie de sporuri, prime si indemnizatii
care uneori le tripleaza castigurile de baza. Piata muncii pentru
bugetarI: romanii se pot angaja ca functionari publici si in
institutiile din statele membre UE, dar nu pot ocupa posturi de
conducere in magistratura sau in sistemul de siguranta
nationala.
Romania Libera a socotit ca statul de fapt ar castiga din greva generala de
azi, intrucat daca toti angajatii de la stat ar intra in greva,
pierderile nu ar depasi 30 milioane euro pe zi, iar pentru fiecare
doi euro neincasati, statul economiseste trei euro. Acelasi ziar
observa o gaselnita a unora dintre ministere, care au decis sa
inlocuiasca reformarea schemei de personal cu gestul subalternilor
de a-si dona indemnizatiile si cel putin 25% din venituri pentru
fondul de solidaritate de la Trezorerie.
Chiar daca Romania nu s-a calificat la Campionatul Mondial de
Fotbal, producatorii de bere, comerciantii de televizoare si
terasele se asteapta ca evenimentul sa le aduca vanzari mai mari cu peste 8%, scrie
Adevarul. Sumele restante la creditele in euro, dolari si
franci elvetieni le-au depasit in aprilie pe cele in lei, ajungand
la 1,36 miliarde de euro, iar in topul restantierilor sunt
debitorii din Regiunea Vest (Banat).
Vanzarile de vopsea auto cresc peste asteptari, pentru ca
oamenii prefera sa revopseasca decat sa cumpere o
masina noua, constata Ziarul Financiar. Dupa o luna mai cu
cea mai mare corectie din ultimul an si jumatate – scaderi cuprinse
intre minus 13% pe BET si peste minus 30% pe indicele BET-FI –
brokerii anticipeaza un iunie volatil la Bursa, dar mai putin
dramatic ca luna mai.
Bancherii continua sa fie zgarciti cand vine vorba de
imprumuturi, iar de cateva luni, creditarea bate pasul pe loc.
Prudenta bancilor este insa de inteles: o spune insusi Mugur
Isarescu, guvernatorul BNR, care pana de curand era suparat pe
bancherii care tineau sus dobanzile la credite.
Cititi mai mult pe
www.gandul.info.