BusinessMagazin

Tag: consum

  • Peste 1,1 miliarde de euro investiti in bere

    “Fiecare si-a bugetat diferit cheltuielile, dar in principiu,
    tintele de investitii au fost frigiderele si dispozitivele de
    draft, dar si spatiile din Horeca, in unele cazuri fiind vorba de
    amenajare”, spune presedintele asociatiei, care da ca exemplu
    faptul ca la unele terase berarii au suportat costurile pentru
    umbrele si mobilier. Chiar daca au inchis fabrici, iar bugetele de
    investitii au fost reduse fata de anii in care consumul duduia,
    berarii cred ca viitorul le va aduce vanzari mai mari.

    In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
    Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
    Bereprod au un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de
    hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Cu acest volum, ele
    si-au adjudecat insa o pondere de peste 90% din piata.

    Citeste mai multe despre evolutia pietei berii
    intr-un material amplu din BUSINESS Magazin.

  • Vreti marfa de lux? Mergeti in duty-free

    Conform studiului, vanzarile totale de produse prin intermediul
    magazinelor duty-free s-au situat la 39 de miliarde de dolari (27,5
    miliarde de euro) in 2010, inregistrand o crestere de 4,5 miliarde
    de dolari (3,17 miliarde de euro). Cresterea se datoreaza, afirma
    autorii studiului, vanzarilor de produse de lux, care au fost cu
    16,7% mai mari decat in 2009, ajungand la 14 miliarde de dolari
    (9,9 miliarde de euro).

    Responsabile de cifrele in urcare sunt in principal pietele din
    zona Asia-Pacific, dar si piete ca Rusia, Turcia sau Brazilia,
    urmate de restul Americii, Orientul Mijlociu, Africa si Europa,
    continent care, in ciuda cresterii lente, ramane cea mai mare piata
    a lumii in domeniu.

  • Berarii Romaniei: “Cu siguranta berea se va vinde mai bine cand vor fi factori mai favorabili”

    In urma cu mai bine de doi ani, berea atinsese un nivel de
    consum de 93 de litri pe cap de locuitor anual, Romania ocupand la
    acea vreme locul sase la nivel european in aceasta privinta. “Nu
    cred ca acest nivel este normal si mai potrivit este cel din 2008”,
    spune Constantin Bratu, director general al asociatiei Berarii
    Romaniei. |n opinia lui, factorul care are un rol cheie in piata
    este puterea de cumparare (“ce ne lipseste este, practic, puterea
    de cumparare”); vremea influenteaza, la randul sau, puternic
    consumul de bere, la fel cum si traditiile de consum au un cuvant
    de spus. “Cand toti acesti factori vor fi favorabili, cu siguranta
    ca berea se va vinde mai bine”, spune Bratu. |n opinia lui, varful
    de consum inregistrat in 2008 (93 de litri de bere pe cap de
    locuitor adult) nu este o exceptie, ci o normalitate.


    Citeste mai multe despre evolutia pietei berii intr-un material
    amplu din BUSINESS Magazin.

  • Cat de putina bere vom mai bea in 2011?

    Trei fabrici au fost inchise si 2.000 de oameni au iesit din
    industria berii pe parcursul ultimului an. Consumul anual pe cap de
    locuitor s-a intors la nivelul inregistrat in anii 2007-2008,
    ajungand la o medie de 78 de litri. Altfel spus, un roman adult a
    baut anul trecut 1,2 litri de bere pe saptamana, mai putin decat in
    2008, cand s-a inregistrat cel mai ridicat nivel de consum. In urma
    cu mai bine de doi ani, berea atinsese un nivel de consum de 93 de
    litri pe cap de locuitor, Romania ocupand la acea vreme locul sase
    la nivel european in aceasta privinta.

    “Nu cred ca actualul nivel este normal si mai potrivit este cel
    din 2008”, spune Constantin Bratu, director general al asociatiei
    Berarii Romaniei. In opinia lui, factorul care are un rol cheie in
    piata este puterea de cumparare (“ce ne lipseste este, practic,
    puterea de cumparare”); vremea influenteaza, la randul sau,
    puternic consumul de bere, la fel cum si traditiile de consum au un
    cuvant de spus. “Cand toti acesti factori vor fi favorabili, cu
    siguranta ca berea se va vinde mai bine”, spune Bratu. In opinia
    lui, varful de consum inregistrat in 2008 nu este o exceptie, ci o
    normalitate.

    Anul trecut vanzarile au continuat panta descendenta si au
    pierdut 3,5% din volumul inregistrat in 2009, ajungand la 17
    milioane de hectolitri, conform datelor asociatiei, care reuneste
    cinci producatori de pe piata. In total, in ultimii doi ani, piata
    de profil a suferit o contractie de 16% in volum fata de 2008. In
    acest moment membrele asociatiei – Ursus Breweries, Heineken,
    Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries Bereprod – au
    un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de hectolitri, cu 4,4%
    mai putin decat in 2009. Cu acest volum ele au adjudecat insa peste
    90% din piata.

    Despre ce s-ar putea intampla in acest an, reprezentantii
    industriei spun, indeobste, ca este imposibil de previzionat.
    “Vanzarile de bere sunt ca un meci de fotbal. Nu poti sti dupa
    primele zece minute care va fi finalul meciului”, spune Jan Derk
    van Karnebeek, presedintele asociatiei.

    Companiile care sunt membre in Berarii Romaniei produc in
    prezent in zece fabrici, dupa ce anul trecut au inchis trei unitati
    de productie: la Cluj (operata de Ursus), la Hateg (Heineken) si la
    Blaj (Bergenbier). Acestea sunt insa cele mai sonore exemple de
    inchideri de fabrici, dar numarul de berarii inchise din 1994
    incoace este mult mai mare. Cu 17 ani in urma erau nu mai putin de
    125 de fabrici de bere, iar numarul lor s-a redus semnificativ. In
    afara de cele zece unitati detinute de membrii asociatiei, pe piata
    mai activeaza si European Drinks, precum si firme mai mici care au,
    de regula, activitati la nivel regional.

    In total, circa 2.000 de oameni din industrie si-au pierdut in
    ultima perioada locurile de munca; 4.100 sunt inca angajati in
    domeniu. “In total, sectorul berii din Romania genereaza, direct si
    indirect, locuri de munca pentru 96.400 de oameni”, spune Alexandru
    Bratu, care citeaza datele unui studiu realizat de Ernst &
    Young.

  • Productia si consumul de electricitate au crescut anul trecut cu peste 4%

    Productia de energie a crescut cu 4,3%, de la 56,69 TWh in 2009
    la 59,14 TWh, iar consumul a avansat cu 4,23%, de la 49,92 TWh la
    52,03 TWh. Exporturile cu urcat cu 22,22%, de la 3,15 TWh la 3,85
    TWh, iar importurile au crescut cu 38,24%, de la 0,68 la 0,94 TWh.
    Cea mai mare parte a energiei a fost produsa in unitati
    hidroelectrice, termocentrale pe carbune si unitati
    nuclearelectrice. Anul trecut in Romania a fost livrata in retele
    mai multa energie produsa in hidrocentrale fata de termocentralele
    pe carbune, cele doua surse acoperind impreuna 69,5% din total,
    reiese din raport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un roman din trei si-a redus consumul din pricina crizei

    Exista si consumatori care au apelat la cumpararea produselor
    mai ieftine, fara a renunta in schimb la cantitate (7,8%).Totusi,
    comparativ cu anul 2010, in 2011 s-a redus numarul respondentilor
    care au renuntat si la cantitate si la pret de la 19,8% la 8,3%,
    dar si a acelor care au cumparat mai ieftin si in cantitate mai
    mica de la 11,8% la 7,8%.

    Studiul a fost realizat de Mednet Marketing Research Center pe
    un esantion reprezentativ pentru Bucuresti si orasele cu peste
    100.000 locuitori, in perioada 02 – 11 februarie 2011. Au fost
    intervievate telefonic 800 persoane cu vârsta cuprinsa in
    intervalul 18 – 70 ani. Marja de eroare a studiului este
    ±3,46%.

  • Consumul de bere s-a intors la nivelul din 2005-2006

    In urma cu mai bine de doi ani, consumul de bere in Romania
    ajunsese la 93 de litri pe cap de locuitor anual, Romania ocupand
    la acea vreme locul sase la nivel european in aceasta privinta. In
    2010, piata berii a pierdut 3,5% din volumul vanzarilor fata de cel
    inregistrat in anul anterior, ajungand la 17 milioane de
    hectolitri, conform datelor asociatiei Berarii Romaniei, care
    reuneste sase companii. In total, in ultimii doi ani, piata berii a
    suferit o contractie de 16% in volum fata de nivelul atins in
    2008.

    In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
    Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
    Bereprod si Soufflet Malt Romania, ating un volum de 15,3 milioane
    de hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Numarul de angajati
    al companiilor din asociatie ajunge la 4.100 de oameni, in
    conditiile in care in urma cu doi ani se plasa la circa 6.000 de
    angajati. Aceste companii au realizat anul trecut investitii totale
    de 51 de milioane de euro.

    “Cu toate ca in anul 2010 industria berii a intampinat o serie
    de schimbari datorate recului economic, puternic resimtite la
    nivelul investitiei si al fortei de munca, precum si in inchiderea
    unor fabrici de bere, ne dorim sa mentinem stabilitatea si totodata
    revenirea acestui sector cu o productie preponderent locala”,
    declara Constantin Bratu, director general al asociatiei Berarii
    Romaniei.

  • Ce planuri are seful Henkel Romania pentru 2011

    “Adevarul este ca involutia din ultimii doi ani si ceva si-a cam
    facut cheful; e cazul sa incepem sa vedem semnale pozitive”, spune
    Liviu Sfrija, presedintele Henkel Romania. El precizeaza insa ca
    prea multe indicii incurajatoare nu exista, iar previziunile sunt
    bazate mai degraba pe fler. Pe langa detergenti si cosmetice,
    compania pe care o conduce are activitati in domeniul materialelor
    de constructii si planuieste sa inceapa constructia celei de-a
    treia fabrici de adezivi din Romania in viitorul apropiat. “Faptul
    ca facem fabrica spune clar ce asteptari avem de la piata”, declara
    Sfrija.

    Pentru noua fabrica bugetul de investitii este de 10 mil. euro,
    o parte din suma, adica 2,85 mil. euro, urmand sa fie acoperita
    prin finantare europeana. Valoarea totala a investitiilor realizate
    pana acum pe piata romaneasca pentru capacitati de productie ajunge
    la 30 mil. euro. Noua unitate ar putea incepe productia la finalul
    anului viitor si vor fi angajati in jur de 50-60 de oameni. La
    ince-putul anului trecut Henkel a cumparat terenul pentru aceasta
    noua unitate de productie, in Roznov, judetul Neamt.

    Planurile initiale vizau inceperea productiei in cursul acestui
    an, dar semnalele pozitive s-au lasat asteptate. Sectorul
    constructiilor a inregistrat si anul trecut o scadere (17%) fata de
    2009, an in care reducerea vanzarilor s-a plasat intre 15 si 20%.
    In plus, investitiile in real estate au fost anul trecut mai mici
    cu 30% fata de 2009, iar cererea a scazut dramatic pe segmentul
    clientilor industriali. “Persoanele private nu vor incepe sa
    construiasca mai devreme de 2012”, apreciaza Sfrija, care
    precizeaza ca se asteapta totusi ca spre finalul acestui an sa
    demareze investitii de anvergura.

    In aceste conditii, Henkel Romania a realizat anul trecut o
    cifra de afaceri de 133 de milioane de euro, dupa ce in 2009 bifase
    o scadere de 16% (minus 3% in lei) fata de 2008. Cu alte cuvinte,
    scaderile s-au oprit. Rezultatele sunt considerate cu atat mai bune
    cu cat efectele negative asupra cifrei de afaceri au venit dinspre
    cursul de schimb si scaderea dramatica a constructiilor.Mai mult,
    pe fondul crizei, efectele masurilor de austeritate au avut urmari
    ample anul trecut. Conform companiei de cercetare de piata GfK,
    anul trecut consumul casnic a scazut cu 5%.

    Cele mai mari reduceri s-au inregistrat pentru cheltuielile cu
    produsele de ingrijire personala, in lei scaderea fiind de aproape
    11%. “Printre categoriile cu cele mai drastice reduceri in volum se
    numara deodorantele (-19%), samponul (-14%), dar si pasta de dinti
    si sapunul de toaleta (-12% fiecare). Pe piata produselor
    cosmetice, care are o valoare anuala apropiata de jumatate de
    miliard de euro, Henkel se dueleaza cu Nivea, L’Oréal, P&G si
    producatorul roman Farmec. In segmentul detergentilor si al
    produselor pentru igiena locuintei, principalii competitori sunt
    P&G si Unilever.

    Sfrija spune ca vestile care vin din vestul Europei nu sunt cu
    totul si cu totul bune. Recesiunea acolo s-a sfarsit. In schimb,
    “preturile la materii prime pentru detergenti si cosmetice cresc,
    in unele cazuri si cu procente de doua cifre”, spune seful Henkel.
    Plusuri care, mai devreme sau mai tarziu, se regasesc si pe
    rafturi. “Noi am inceput deja sa crestem preturile la unele
    produse”, declara Sfrija. El crede ca si competitia este fortata sa
    procedeze la fel, pentru a nu-si periclita si mai mult profiturile.
    “Marjele noastre au fost deja erodate puternic si nu ne permitem sa
    suportam diferenta de cost”, spune Sfrija.

    Liviu Sfrija se asteapta ca prima jumatate a acestui an sa fie
    si mai slaba decat perioada similara din 2010. Spre finalul anului
    “ar trebui sa vedem o imbunatatire in consum, dar nu pe baze macro,
    ci politice, dat fiind ca anul viitor este unul electoral”. In
    acest context, Henkel se asteapta ca in 2011 sa treaca pe plus, cu
    o crestere a cifrei de afaceri in jurul a zece procente. “Si anul
    trecut, si 2011 reprezinta pentru noi o perioada foarte agitata, nu
    ne-am plictisit nicio saptamana”, spune presedintele. In 2010,
    compania a avut nu mai putin de 40 de noi produse si nu
    intentioneaza sa incetineasca ritmul nici acum. In plus, numarul de
    promotii a crescut foarte mult. Este un cerc vicios – in decizia de
    cumparare promotia joaca un rol tot mai mare. Cu toate acestea, in
    ianuarie si februarie s-au inregistrat scaderi de pana la 20% fata
    de perioada similara a anului trecut. Sfrija, care detine fraiele
    companiei de 17 ani, crede ca industria este cea care va da cel mai
    judicios semn de revenire economica.

  • Diavolul din detalii: ce spun analistii despre cresterea economica de 0,1% de la sfarsitul lui 2010

    Premierul Emil Boc a conchis ca avem, deci, un prim trimestru de
    crestere economica si mai trebuie doar unul ca sa se constate
    oficial iesirea din recesiune. Mai mult, premierul a supralicitat
    sambata estimarea oficiala a FMI (insusita de autoritati) conform
    careia PIB va creste anul acesta cu 1,5%, vorbind de un avans de
    1,5-2%, urmat de unul de 4-5% in 2012.

    Conform datelor Institutului National de Statistica, exporturile
    au evoluat mai rapid decat importurile in ultimul trimestru din
    2010 (crestere de 5,8% fata de trimestrul al treilea pentru
    exporturi, 2,6% pentru importuri), iar formarea bruta de capital
    fix a avansat cu 0,5% fata de trimestrul anterior, in urma unor
    investitii mai mari în sectorul constructiilor. Pe de alta parte,
    atat consumul gopodariilor, cat si cel al administratiei au scazut
    fata de perioada iulie-septembrie cu 0,8%, respectiv 5,5%, ca efect
    al masurilor de austeritate fiscala aplicate vara trecuta.

    “Cele mai recente date sugereaza ca investitiile private vor sta
    la baza cresterii economice din 2011, estimata la 1,2%, in timp ce
    consumul gospodariilor populatiei va avea o revenire intarziata.
    Consideram ca în conditiile reluarii fluxurilor de investitii
    straine directe si ale demararii unor proiecte publice de
    infrastructura in a doua jumatate a acestui an cresterea economica
    ar putea fi chiar mai mare”, arata Eugen Sinca, analist al BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca
    importanta cresterii stocurilor, care au avut o contributie
    pozitiva de 4,1% la evolutia PIB pe ansamblul lui 2010. “Calculele
    noastre arata ca, excluzand cresterea stocurilor, cererea interna
    totala a scazut cu 4,8% in 2010 fata de 2009, comparativ cu 1,1%
    daca se include si influenta stocurilor. Aceasta reflecta de fapt
    cat de dureroase au fost ajustarile din economie”. In opinia lui, ”
    activitatea economica a atins punctul cel mai de jos in trimestrul
    IV si va creste treptat in trimestrele urmatoare”.

    Analistul Raiffeisen adauga ca exista deja vesti bune din partea
    indicatorului de incredere al companiilor, care s-a ameliorat atat
    in ianuarie, cat si in februarie, ca si din partea vanzarilor din
    retal, care au trecut in sfarsit pe plus in ianuarie fata de
    decembrie (1,7%). Alte vesti bune ar putea veni in aceasta
    saptamana, cand vor fi publicate datele privind productia
    industriala in ianuarie.

    Vlad Muscalu, analist al ING Bank Romania, sustine insa ca
    detaliile din spatele datelor INS nu contureaza o perspectiva prea
    roza, intrucat consumul gospodariilor si cel al administratiei au
    avut contributii negative la cresterea trimestriala inca mai
    pronuntate decat in perioada iulie-septembrie (-0,7%, respectiv
    -0,3%), in timp ce principalul motor de crestere, exporturile nete,
    au avut o contributie de 1,1%, insa “nu e viabil sa se astepte
    aceeasi contributie de la ele si in perioada urmatoare”, avand in
    vedere contextul extern nefavorabil creat de scumpirea
    petrolului.

    Comentand cresterea din ianuarie a vanzarilor de retail cu 1,7%,
    Vlad Muscalu afirma ca, daca se coroboreaza si cu datele modeste
    privind creditarea populatiei, reiese ca progresul de 1,7% ar putea
    reflecta pur si simplu evolutia mai buna a vanzarilor care apare in
    ianuarie ca efect al reducerilor de preturi operate de comercianti
    dupa trecerea sarbatorilor, iar nu o tendinta a consumului in
    general. Aceasta interpretare este sustinuta si de faptul ca in
    ianuarie au crescut cel mai mult vanzarile de bunuri nealimentare
    (6,5% fata de decembrie), adica exact acelea la care comerciantii
    fac reduceri dupa sarbatori. “Perspectiva noastra pentru evolutia
    vanzarilor de retail in lunile urmatoare ramane rezervata”, noteaza
    analistul ING Bank.

  • In 2010 consumul casnic a scazut cu 5%. Bauturile si produsele de ingrijire personala au inregistrat cele mai mari scaderi in vanzari.

    “Incercand sa se adapteze contextului economic deloc favorabil,
    consumatorii au redus din volumul cosului de cumparaturi. In 2010
    ei au facut cumparaturi mai rar si au renuntat la produsele de
    rasfat”, declara Raluca Raschip, consumer goods director GfK
    Romania.Cel mai mult gospodariile si-au redus cheltuielile cu
    produsele de ingrijire personala, in moneda nationala scaderea
    fiind de aproape 11%. Printre categoriile cu cele mai drastice
    reduceri in volum se numara deodorantele (-19%), samponul (-14%),
    dar si pasta de dinti si sapunul de toaleta (-12% fiecare).

    Segmentul bauturilor a urmat de asemenea un trend descendent in
    2010 (-6%), cu o contractie mai puternica in a doua jumatate a
    anului comparativ cu perioada similara a anului precedent (-9% fata
    de -3% in primele sase luni). Printre categoriile care au
    inregistrat scaderi in volum mai accentuate la nivelul intregului
    an se numara sucurile naturale, carbogazoase si berea, ca urmare in
    special a scaderii numarului de gospodarii consumatoare.

    Daca analizam principalele categorii de bunuri de larg consum,
    observam ca segmentul produselor alimentare de baza si cel al
    produselor de ingrijire a locuintei au fost cel mai putin afectate,
    valoarea cheltuita fiind cu 3%, respectiv 4% mai mica. In segmentul
    produselor alimentare, tabletele de ciocolata se remarca totusi
    printr-o scadere mai accentuata (-17%).
    In 2010, comertul modern a atras 45% din cheltuielile gospodariilor
    pentru produse de larg consum, in crestere cu doua puncte
    procentuale fata de 2009. Atat hipermarketurile, cat si
    discounterii au inregistrat evolutii pozitive, importanta fiecaruia
    dintre aceste formate crescand cu cate un punct procentual.
    Supermarketurile se afla pe un trend descendent (-8% in valoare
    fata de 2009), fiind cele mai afectate de scaderea frecventei de
    cumparare.