Raportul CE – obtinut de MEDIAFAX si carte va fi dat
publicitatii miercuri, la Bruxelles – arata ca de la adoptarea
noului ei cadru in august 2010, Agentia Nationala de Integritate
si-a restabilit istoricul sau de realizari si a inaintat un numar
de cazuri privind conflicte de interese, incompatibilitati si averi
nejustificate la institutiile competente, sesizate pentru a lua
decizii. Desi ANI si-a imbunatatit metodologia si eficienta
investigatiilor sale, solutiile aplicate de organele competente
judiciare si administrative sunt adesea nesatisfacatoare, noteaza
CE. Totodata, spune documentul citat, au fost aplicate putine
sanctiuni pe constatarile ANI, iar cele aplicate sunt
nesemnificative. Multe dintre deciziile instantelor privind
conflicte de interese in sfera achizitiilor publice, in general,
vin prea tarziu. Mai mult, Comisia de Investigatie a Averilor
infiintata prin Legea revizuita a ANI la nivelul curtilor de apel,
pare ca se pronunta de facto asupra temeiniciei cazurilor transmise
de ANI, desi nu este parte a misiunii sale.
Tag: Comisia Europeana
-
Raportul CE semnaleaza sanctiunile nesemnificative aplicate in sesizarile ANI
-
Raportul CE semnaleaza ca multe din cazurile de coruptie la nivel inalt se apropie de prescriptie
In timp ce istoricul realizarilor Directiei Nationale
Anticoruptie (DNA) in investigarea si urmarirea cazurilor de
coruptie la nivel inalt a ramas convingator, rezultatele obtinute
de instante continua sa arate o imagine mixta. Desi majoritatea
cazurilor de coruptie la nivel inalt sunt judecate intr-o perioada
de trei ani, un numar semnificativ de cazuri implicand demnitari,
se afla in prezent pe rolul instantelor de judecata de peste trei
ani, remarca raportul CE. Mai multe cazuri au ajuns deja in
totalitate sau partial la termenele de prescriptie, iar multe alte
cazuri se apropie de termenele limita prevazute de lege. De la
ultima evaluare anuala a Comisiei, Romania a identificat cauze
tipice de intarzieri in cazurile de coruptie la nivel inalt si a
creat un grup comun de lucru pentru a le remedia. -
Raportul Comisiei Europene privind anticoruptia in Romania va fi publicat peste o saptamana
Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, declara recent ca se
asteapta la un raport de evaluare obiectiv si echilibrat, care sa
reflecte progresele evidente inregistrate in ultimul an,
evidentiind ireversibilitatea reformelor si sustinerea clasei
politice pentru acest proces.Au existat voci, in special din partea Olandei, dar si a Germaniei,
care au sustinut ca decizia finala privind aderarea Romaniei si a
Bulgariei la spatiul Schengen este conditionata de un raport
favorabil privind MCV. Diplomatia romana a calificat intotdeauna
aceasta conditionare ca fiind artificiala. -
Bataie de cap la calculul deficitului bugetar
Diferenta poate fi explicata, conform lui Eugen Sinca, analist
al BCR, prin “riscurile asociate cu alegerile locale si
parlamentare din 2012, care ar putea impinge politicienii la
anumite masuri fiscale populiste”.Deficitul este proiectat sa scada de la 6,4% din PIB in 2010 la
4,7% in 2011 si la 3,6% in 2012, se arata in raportul de primavara
al Comisiei Europene, cu precizarea ca “prognoza se bazeaza pe
cifrele furnizate de autoritatile romane in aprilie, insa Eurostat
si-a exprimat rezerve asupra calitatii acestor raportari, astfel
incat, pe masura ce noi date vor deveni disponibile, prognoza ar
putea fi modificata”.Raportul precizeaza ca “nu se prevede nicio modificare de taxe
si impozite pentru acest an, insa e de asteptat ca veniturile din
contributiile sociale sa creasca, in parte datorita introducerii
contributiei de asigurari de sanatate pentru pensionarii cu pensii
mai mari de 740 de lei pe luna”. La capitolul cheltuieli, se prevad
“noi restrangeri ale cheltuielilor, incluzand continuarea
inghetarii pensiilor, reducerea subventiilor la incalzire si
limitarea angajarilor in sectorul public”.La conferinta organizata joi de Ziarul Financiar, presedintele
Traian Basescu si-a declarat rezervele in privinta posibilitatii de
reducere a CAS in cursul lui 2011, pentru ca aceasta ar impiedica
procesul de consolidare fiscala, respectiv reducerea deficitului
bugetar la 3% din PIB in 2012. Obiectivul de 3% deficit este
cuprins si in Programul de convergenta cu zona euro, proaspat
trimis de Romania la Bruxelles.Pentru cresterea economica, raportul Comisiei Europene avanseaza
ca prognoza 1,5% in 2011 si 3,7% in 2012. -
O misiune a FMI, la Bucuresti in perioada 27 aprilie – 9 mai pentru prima evaluare din noul acord
Noul acord de tip preventiv, incheiat la finele lunii martie
pentru doi ani, are o valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5
miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are Romania la
FMI.Acordul va fi insotit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde de
euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de
euro de la Banca Mondiala. Misiunea se va intalni cu autoritatile
romane, precum si cu reprezentanti ai partidelor politice,
sindicatelor, patronatelor, bancilor si societati civile, iar
concluziile vor fi prezentate la finalul misiunii. -
Cum se peticeste o plasa de siguranta. De ce vorbeste UE pe doua voci
Nu a fost mana astrelor sau vreun as de pica scos din maneca de
propriul guvern: Portugalia a evitat la un varf de ac soarta
Irlandei de la sfarsitul anului trecut doar dupa ce Banca Centrala
Europeana (BCE) a deschis larg cuferele si a aruncat in primele
zile ale lui 2011 peste doua miliarde de euro speculatorilor din
pietele financiare, iar Bruxellesul a dat de inteles ca intr-un
viitor foarte apropiat Uniunea va veni cu o solutie bine inchegata
pentru a evita astfel de situatii sensibile pentru moneda unica.
Numai ca, saptamana trecuta, dubla reuniune a ministrilor de
finante europeni (intai doar a celor 17 din zona euro, apoi a
tuturor celor 27) a adus doar o promisiune cam fara vlaga din
partea Germaniei si o intoarcere pe calcaie a Comisiei Europene,
care se grabise sa anunte pentru inceputul lui februarie parafarea
unor noi conditii de asistenta financiara comunitara.Fondul European de Stabilitate Financiara (EFSF), plasa de
siguranta de 440 miliarde de euro la care zona euro, in frunte cu
Germania, a fost constransa in mai anul trecut sa impleteasca in
graba pentru salvarea Greciei si a monedei unice, ar trebui sa se
intinda cat mai mult, ca sa cuprinda eventual si Portugalia, dar si
alte state care – nu e exclus – vor mai intra in colimatorul
pietelor. Cu acest deziderat sunt de acord si Berlinul, si
Bruxellesul, insa oficialii germani nu se prea grabesc sa mai bage
odata mana in bugetul propriu ca sa-si sustina colegele mai putin
atente cu cheltuielile si imprumuturile. Ministrul german de
finante Wolfgang Schaeuble, exponentul unei rezervate aripi nordice
din care mai fac parte Olanda si Finlanda, a amanat luarea unei
decizii pana la summitul UE din 24-25 martie, rastimp suficient
pentru ca – speculeaza presa internationala – statele vizate de
cresterea dobanzilor la imprumuturi sa ia masuri de redresare
financiar-bugetara chiar mai dure decat pana in prezent.Si totusi, spre ce se indreapta fondul de asistenta financiara
comunitara? In teorie, valoarea EFSF este de 440 de miliarde de
euro, dar din cauza restrictiilor privind ratingul maxim AAA
acordat obligatiunilor emise de acest vehicul, statele zonei euro
se pot baza concret doar pe putin peste 250 de miliarde de euro.
Grecia si Irlanda sunt deja servite de fond, iar odata cu
potentiala salvare a Portugaliei, pe care dobanzile de aproape 7%
cu care o impresoara piata o vor rapune mai devreme sau mai tarziu,
ar ramane destul de putin loc pentru a ingramadi mai apoi si o
Spanie aflata la ananghie sau, cosmarul de care nimeni nu vrea inca
sa aduca vorba, chiar o Italie intrata in vria speculatorilor.Discutiile referitoare la extinderea de la 440 de miliarde de
euro la 750 de miliarde de euro a garantiilor financiare oferite de
EFSF – si care au trimis pietele in entuziasm chiar inainte de
recentele emisiuni de eurobonduri ale Spaniei si Portugaliei – au
primit, se pare, un “Nein” vehement din partea Germaniei, care ar
prefera sa rezolve intai o problema mai veche, Grecia. Potrivit
informatiilor obtinute deocamdata de presa doar pe surse, Berlinul
ar fi propus contractarea de imprumuturi de pe pietele
internationale, in numele EFSF, bani cu care statele cu probleme,
Grecia bunaoara, sa-si rascumpere de la Banca Centrala Europeana
obligatiunile suverane pe care aceasta le-a achizitionat de pe
piata secundara, cu un discount de 20-30% si sa mai usureze astfel
din datoria pe termen mediu a tarii. Cu aceasta restructurare
partiala si indirecta a datoriei, pe care un comentator a numit-o
“un default politicos”, Grecia ar putea sa iasa din nou sa se
imprumute de pe piete, ridicand o parte din presiunea asupra EFSF
care, in schimb, s-ar putea concentra asupra altor state cu
probleme. O alta posibilitate ar fi folosirea Fondului de
Stabilitate drept garant pentru o noua emisiune de obligatiuni a
Greciei, la dobanzi mult sub cele peste 11% pe care i le cere acum
piata, iar banii stransi astfel sa fie folositi tot la
rascumpararea obligatiunilor de la BCE.
-
CE: Cererea interna redevine motorul cresterii economice abia in 2012. Pana atunci mizam pe exporturi
Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar de 5,4% din PIB
si un deficit de cont curent de 12,7%, ceea ce a tensionat piata
financiara locala si a limitat marja de actiune a guvernului pentru
o eventuala stimulare a economiei cu bani publici, se arata in
raport. Ca urmare, masurile de reechilibrare a finantelor publice,
cu cresterea TVA si concedieri in sectorul bugetar, impiedica
redresarea cererii, iar increderea consumatorilor se situeaza la
minime istorice.In acelasi timp, cheltuielile de investitii “au fost afectate
drastic de incertitudinea politica” si de primele de risc inca
ridicat asociate atat cu Romania, cat si cu toata regiunea.Ca factori pozitivi, CE mentioneaza faptul ca industria beneficiaza
puternic de redresarea pietelor de export, care a ferit-o de
efectele mediului economic intern. Exporturile au crescut puternic
in prima jumatate a anului, mai mult decat importurile, iar aceasta
tendinta este de asteptat sa continue.CE anticipeaza pentru 2010 o scadere a economiei cu 1,9% (la fel ca
in estimarea FMI), urmata de o crestere cu 1,5% la anul, sustinuta
de o relansare a investitiilor, in special a celor ce sustin
exporturile. De asemenea, cresterea absorbtiei fondurilor europene
va sustine investitiile in infrastructura, iar imbunatatirea
conditiilor de pe piata muncii din Vest va contribui la o majorare
a transferurilor de la romanii din strainatate, transferuri care au
scazut in acest an. Deficitul de cont curent este asteptat sa se
stabilizeze in 2011 la 5,6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul
anului in curs.Pe masura ce salariile vor reincepe sa se majoreze, va avea loc si
o ameliorare a consumului gospodariilor, cu 1,8%, dupa un declin de
10,6% in 2009 si de 1,6% in acest an, limitata insa de continuarea
ajustarilor fiscale si de rata inalta a indatorarii, cu un volum al
creditelor neperformante aproape de 12%.Pentru 2012, CE prevede ca economia va creste cu 3,8%, peste
cresterea potentiala pe termen mediu, estimata la 3%. Salariile ar
urma sa urce in continuare, stimuland cresterea consumului pana la
masura in care cererea interna va redeveni motorul economiei.RISCURI: SOMAJUL, ARIERATELE SI POLITICA
Vestea cea mai proasta vine insa de la somaj, asteptat sa se
majoreze de la 6,8% anul trecut la 7,4%, pentru a incepe sa scada
usor in 2011-2012. “Cresterea ocuparii va fi neglijabila in 2011,
din cauza lipsei de flexibilitate a pietei muncii si a continuarii
concedierilor in sectorul public”, apreciaza expertii europeni,
care considera ca imbunatatirea legislatiei muncii ramane o
problema esentiala, atata vreme cat Romania are o economie
informala foarte mare, iar ponderea celor ce aleg emigrarea este
ridicata.In privinta finantelor publice, “Romania continua sa fie afectata
de flagelul arieratelor, in special in sectorul sanatatii”,
constata CE, anticipand o noua marire a arieratelor spre sfarsitul
anului. Deficitul bugetar este asteptat sa se reduca de la 7,3%
anul acesta (metodologie Eurostat) la 4,9% in 2011 si 3,5% in 2012,
fara a ajunge deci sub pragul de 3% din PIB cerut de standardele
zonei euro.Comisia Europeana considera ca “exista riscuri substantiale care
pot periclita calea consolidarii fiscale”, in special legate de
presiunea asupra autoritatilor de a renunta la masurile de
austeritate si a reveni la politici imprudente in materie de
cheltuieli – politici care, “daca pe termen scurt pot oferi un
oarecare stimulent cererii interne, pe termen mediu si lung vor
insemna o reducere severa a potentialului de crestere a
economiei”.Romania ar urma sa aiba in acest an cea mai mare scadere a
economiei din UE27, dupa Grecia, unde economia se va contracta cu
4,4%. CE anticipeaza crestere economica negativa si pentru Letonia
(cu 0,4%), Irlanda si Spania (cu 0,2%) si Bulgaria (cu 0,1%). Cele
mai bune rate de crestere le vor avea Suedia (4,8%), Slovacia
(4,1%), Germania (3,7%) si Polonia (3,5%).CUM NE COMPARAM
In 2011, daca va realiza progresul estimat al PIB de 1,5%, economia
Romaniei va avea un ritm similar de crestere cu cele din Cipru si
Olanda. Cele mai mari cresteri le vor avea Estonia (4,4%), Polonia
(3,9%), respectiv Suedia si Letonia (3,3%) CE nu preconizeaza
scadere economica decat pentru Grecia (cu 3%) si Portugalia (cu
1%).Economia zonei euro ar urma sa creasca in 2010 cu 1,7% si cu 1,5%
la anul, iar cea a UE27 cu 1,8%, respectiv 1,7%. -
Turcia primeste iar note proaste de la Comisia Europeana
Raportul Comisiei Europene privind progresele facute de Turcia
pentru aderarea la blocul comunitar va fi prezentat in aceasta
saptamana, dar extrase din schita de raport au aparut deja in presa
germana. CE cere de la Turcia imbunatatiri in materie de drepturi
ale femeilor, egalitatea de sanse intre sexe si drepturile
sindicatelor.Autoritatile comunitare au criticat si relatia tensionata dintre
Turcia si Cipru si au remarcat ca in problema minoritatii kurde,
deschiderea manifestata in ultimul an de guvernul condus de Recep
Tayip Erdogan a generat pana acum doar progrese limitate. -
UE cere inapoi de la Romania 46,3 mil. euro cheltuite incorect pentru agricultura
Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate
reglementarile UE sau procedurile de control al cheltuielilor
agricole au fost necorespunzatoare. Statele membre sunt
responsabile de acordarea platilor si de controlarea cheltuielilor
efectuate in cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia
are obligatia de a se asigura ca statele membre au utilizat
fondurile in mod corect.Conform acestei decizii, se vor recupera fonduri de la Bulgaria,
Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Franta, Germania, Grecia,
Ungaria, Italia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, Romania,
Slovenia, Spania, Suedia, Tarile de Jos si Regatul Unit.Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare
rurala, a declarat referitor la aceasta decizie: “Facem tot ce ne
sta in putinta pentru a realiza un control optim al cheltuielilor
agricole in scopul de a ne asigura ca banii contribuabililor nu
sunt cheltuiti in mod necorespunzator”.Cele mai semnificative corectii:
GRECIA – 210,9 milioane de euro imputate Greciei pentru un sistem
LPIS-GIS (de identificare a parcelelor agricole si de informatii
geografice) de slaba calitate si pentru deficiente legate de
controalele vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata
agricola. La aceasta se adauga 54,7 milioane de euro pentru
culturile de vita-de-vie – specializarea parcelelor, registrele
viticole ineficiente si deficientele in gestionarea si controlul
schemelor de ajutoare pentru exercitiile financiare 2003-2007. O a
treia transa de bani – 50,16 milioane de euro – sunt imputate
Greciei pentru ca nu a redus ajutoarele in cazul nerespectarii
cerintelor din sectorul veterinar referitoare la mentinerea
registrelor pentru ovine si pentru inexistenta criteriilor de risc
specifice in ceea ce priveste controalele primelor suplimentare in
zonele defavorizate.ROMANIA – 41,7 milioane de euro se imputa Romaniei pentru
deficiente ale sistemului LPIS-GIS, ale controalelor administrative
si ale modului de aplicare a sanctiunilor pentru anul de cerere
2008. La aceasta se adauga 4,65 milioane de euro la capitolul audit
financiar – pentru plati intarziate aferente anului 2008.PORTUGALIA – 40,69 milioane de euro pentru deficiente ale
sistemului LPIS-GIS, ale analizei riscurilor pentru control, pentru
numarul insuficient si calitatea redusa a controalelor la fata
locului, pentru aplicarea incorecta a sanctiunilor, pentru
orientari necorespunzatoare si deficiente ale controalelor
administrative vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata,
inclusiv masurile de dezvoltare rurala pe suprafata. -
Conditiile Comisiei Europene pentru acordarea urmatoarei transe de imprumut Romaniei
Misiunea CE la Bucuresti precizeaza, de asemenea, ca autoritatile
au convenit sa lucreze impreuna cu Parlamentul pentru a garanta ca
Ordonanta 50 privind creditele amelioreaza transparenta si
protejeaza drepturile consumatorilor, dar in acelasi timp
protejeaza stabilitatea sistemului financiar, si este in deplina
concordanta cu Directiva 48 a CE, pe care o adapteaza in legislatia
romaneasca. “De asemenea, autoritatile vor asigura ca Banca
Nationala ramane singura agentie autorizata sa reglementeze
activitatea de creditare a bancilor.”Istvan Szekely, seful misiunii CE la Bucuresti, a estimat ca
urmatoarea transa de imprumut ar putea fi acordata la sfarsitul lui
februarie – inceputul lui martie.Guvernul ar trebui sa prezinte in curand propunerea de buget pentru
2011 cu o tinta de deficit de 4,4%. “Misiunea CE saluta
angajamentul continuu al autoritatilor de a reduce deficitul
bugetar si de a continua reforme structurale ambitioase.
Promulgarea legii salarizarii unice si implementarea reformelor in
sistemul de sanatate vor fi pasi cruciali in aceasta privinta”,
apreciaza misiunea CE.In sectorul financiar, imbunatatirea regimului de finantare si a
structurii de guvernanta a fondului de garantare a depozitelor a
fost un important pas inainte, adauga misiunea CE. Cu toate
acestea, “s-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste
reducerea arieratelor in intreprinderile de stat care realizeaza
pierderi si sunt necesare mai multe eforturi pentru a creste rata
de absorbtie a fondurilor europene prin prioritizarea proiectelor
de investitii”.CE estimeaza ca activitatea economica ar trebui sa se amelioreze
catre sfarsitul anului, cu o scadere PIB in jur de 2% si o crestere
in jur de 1,5% la anul. Dupa o crestere brusca din cauza majorarii
TVA si a preturilor mai mari la alimente, inflatia ar trebui sa
scada spre 3% in cursul lui 2011.Precedenta transa de imprumut pentru Romania a fost acordata la
22 septembrie si a fost in valoare de 1,15 miliarde de euro – a
treia transa dintr-un imprumut total de 5 miliarde de euro, care
expira in mai 2011.