Anghel considera ca acest interval de variatie este “neutru si
suficient de stimulativ pentru economie”, adaugand totusi ca “nu se
poate creste numai prin curs” – o aluzie la apelurile periodice ale
oamenilor de afaceri in directia unei deprecieri a leului, care ar
stimula competitivitatea exporturilor.
Intr-o depreciere a leului pe parcursul urmatoarelor luni cred
economistii Raiffeisen Bank Romania, care marti si-au facut publica
prognoza de curs pana in martie 2011. De la nivelul actual de 4,23
lei/euro, cursul ar urma sa ajunga la 4,40 lei/euro in septembrie,
dupa care va reveni la 4,30 lei/euro la sfarsitul anului, pentru ca
la sfarsitul primului trimestru din 2011 sa atinga din nou 4,40
lei/euro. Deocamdata, pe termen scurt, Raiffeisen nu intrevede
variatii semnificative ale cursului.
Prognoza este in acord cu estimarile Raiffeisen conform carora,
dupa un trimestru II in care toti indicatorii pe termen scurt au
avut o dinamica favorabila – productia industriala, cea din
constructii, vanzarile din retail si cele de masini -, economia ar
urma sa-si reia tendinta de scadere incepand din trimestrul al
treilea. Potrivit lui Nicolae Covrig, analist financiar in cadrul
Raiffeisen Bank Romania, “masurile de austeritate fiscala initiate
la inceputul lui iulie vor avea un impact negativ asupra evolutiei
PIB in a doua jumatate a anului”.
Luni, si economistii ING Bank au estimat ca in urmatoarele trei
luni, cursul ar putea ajunge la 4,35 lei/euro, din cauza masurilor
de austeritate necesare pentru consolidarea fiscala. Daca insa
Raiffeisen considera posibila o redresare de la anul, cu o crestere
economica de 1-2%, prognoza ING este pesimista, vizand un declin de
pana la 2% al economiei in 2011.
CU CENTURA DE SIGURANTA
In opinia lui Lucian Anghel, o conditie de sustinere a
stabilitatii cursului, asa cum a fost si anul trecut incepand din
primavara, este continuarea si ducerea la bun sfarsit a acordului
de imprumut cu FMI si Comisia Europeana, dupa care ar fi necesar un
nou acord – “chiar daca nu cu bani, ci un nou tip de acord”, care
sa asigure “un ghidaj” contra derapajelor, respectiv continuarea
unei politici economice si fiscale prudente.
In urma cu cateva luni, presedintele Traian Basescu invocase
ideea unui acord de tip preventiv cu FMI (“precautionary”) – o
linie de credit de genul celei pe care Ungaria ar fi urmat s-o
solicite in iulie de la FMI, fara insa a avea intentia sa
foloseasca neaparat banii. Un alt instrument alternativ fata de
clasicul credit stand-by si introdus de FMI in ultimul an este
linia de credit flexibila, rezervata insa doar statelor cu
performante fiscale bune si cu o evolutie buna a indicatorilor
macro: unul dintre beneficiari este Polonia, care nu a tras insa
nicio suma din cele 20 de miliarde de dolari aferente, dar recent
si-a prelungit pe inca un an linia de credit.
Anghel apreciaza ca sunt sanse ca actualul acord, care expira in
mai 2011, sa se incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au
ramas, pe de o parte fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in
jur de 6,8% din PIB anul acesta este posibila, pe de alta parte in
virtutea politicii flexibile a Fondului, manifestata pe tot
parcursul acordului.
Conform datelor FMI valabile la data de 16 august, Romania a
beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
Ungariei.
