BusinessMagazin

Tag: romania

  • Până când autorităţile se vor mobiliza să repare drumurile din România, acestea vor ajunge să se repare singure. Un olandez a găsit soluţia

    Să repari drumurile nu este nici rapid, nici ieftin, aspect foarte bine ilustrat de şoselele din România.  Nu ar fi ideal ca, în loc de asfalt, acestea să fie alcătuite dintr-un material prin care să se repare singure?

    Un inginer olandez crede că a găsit soluţia. Erik Schlangen, de la Universitatea Delft din Olanda, a dezvoltat un tip de asfalt despre care spune că are capacitatea  să se repare singur, potrivit Entrepreneur.com.Schlangen mixează asfaltul obişnuit cu fâşii din vată de oţel. Această compoziţie se “vindecă” de imperfecţiuni dacă este expusă la temperaturi foarte mari. Odată cu creşterea temperaturii, oţelul se topeşte şi pătrunde în bitumul din asfalt, lăsând suprafaţa netedă pe măsură ce se răceşte.

    Schlangen a dezvoltat şi un vehicul special care poate încălzi suprafaţa drumului prin intermediul unor bobine de inducţie. El spune că drumurile ar trebui să fie încălzite la fiecare patru ani folosind această metodă pentru a fi păstrate netede.

    Oficialii olandezi susţin  proiectul lui Schlangen şi estimează că şoselele reparate astfel ar putea să-i ajute să economisească 116,5 milioane de dolari.

  • Până când autorităţile se vor mobiliza să repare drumurile din România, acestea vor ajunge să se repare singure. Un olandez a găsit soluţia

    Să repari drumurile nu este nici rapid, nici ieftin, aspect foarte bine ilustrat de şoselele din România.  Nu ar fi ideal ca, în loc de asfalt, acestea să fie alcătuite dintr-un material prin care să se repare singure?

    Un inginer olandez crede că a găsit soluţia. Erik Schlangen, de la Universitatea Delft din Olanda, a dezvoltat un tip de asfalt despre care spune că are capacitatea  să se repare singur, potrivit Entrepreneur.com.Schlangen mixează asfaltul obişnuit cu fâşii din vată de oţel. Această compoziţie se “vindecă” de imperfecţiuni dacă este expusă la temperaturi foarte mari. Odată cu creşterea temperaturii, oţelul se topeşte şi pătrunde în bitumul din asfalt, lăsând suprafaţa netedă pe măsură ce se răceşte.

    Schlangen a dezvoltat şi un vehicul special care poate încălzi suprafaţa drumului prin intermediul unor bobine de inducţie. El spune că drumurile ar trebui să fie încălzite la fiecare patru ani folosind această metodă pentru a fi păstrate netede.

    Oficialii olandezi susţin  proiectul lui Schlangen şi estimează că şoselele reparate astfel ar putea să-i ajute să economisească 116,5 milioane de dolari.

  • Judeţul din România în care salariile cresc dublu faţă de media naţională

    Salariul mediu brut în mediul privat a crescut cu 8% în judeţul Timiş în 2014, aproape dublu faţă de media naţională de creştere a salariilor (4,1%), potrivit ediţiei din acest an a studiului salarial şi de beneficii PayWell România. În acelaşi timp, salariul mediu brut din Bucureşti a crescut cu aproximativ 3,4%, în vreme ce pentru judeţele din Transilvania, din Muntenia şi din estul României, salariul mediu brut a rămas la acelaşi nivel cu anul precedent.

    „Dinamica salarială mai accelerată din zona de vest a ţării poate fi explicată prin doi factori. Pe de o parte, este o competiţie intensă între angajatori, majoritatea organizaţii cu activitate de producţie, care sunt orientaţi către atragerea şi motivarea unei forţe de muncă având profiluri şi specializări similare (de exemplu, ingineri sau muncitori calificaţi). La aceasta se adaugă o disponibilitate limitată a forţei de muncă, explicată printr-o rată a şomajului de 3-4% comparativ cu 7% la nivel naţional”. a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, şeful echipei de consultanţă în resurse umane al PwC România.

    De asemenea, studiul PwC arată că salariile angajaţilor din companii cu cifră de afaceri între 25 – 100 milioane EURO sunt mai mari cu 70% comparativ cu salariile celor din companii cu cifră de afaceri de sub 10 milioane EURO şi cu 8% comparativ cu cele din companiile cu cifră de afaceri de peste 100 milioane EURO. Diferenţele sunt similare şi din punct de vedere al numărului de angajaţi: nivelul salarial mediu in companiile cu un număr de angajaţi cuprins între 100 şi 1000 fiind mai mare cu 71% comparativ cu cele cu mai puţin de 100 de angajaţi, respectiv cu 16% comparativ cu cele cu peste 1,000 angajaţi.

    „Diferenţele sunt generate de ritmul alert de creştere caracteristic, de cele mai multe ori, acestui tip de organizaţii de dimensiune medie, spre deosebire de companiile mari, care sunt într-o etapă de stabilizare sau de companiile mici, care sunt în etapa de cristalizare a business-ului. În plus, aceste companii îşi permit să plătească mai mult pentru a-şi asigura o forţă de muncă capabilă să genereze şi să le susţină creşterea”, a precizat Horaţiu Cocheci.

    Studiul salarial şi de beneficii PayWell România 2014 analizează nivelurile salariale şi politicile de remunerare a 166 de companii din nouă sectoare economice diferite (sectorul bancar, bunuri de larg consum, produse industriale, IT&C, publicitate,  leasing, farmaceutic, retail şi centrele de servicii externalizate).

  • România ocupă locul 12 la nivel mondial la producţia de vin, cea mai bună clasare din Europa de Est

    Şi alte ţări din Europa de Est au fost afectate de vremea neprielnică. Astfel, Bulgaria a consemnat o reducere mai mare decât România în ceea ce priveşte producţia de vin, de 30%, la 1,2 milioane de hectolitri, iar Slovacia a înregistrat un declin al producţiei de 16% în acest an faţă de 2013.

    Ungaria este singura ţară din regiune a cărei producţie a consemnat un avans uşor, de 3%, la 2,2 milioane de hectolitri în 2014, potrivit comunicatului organizaţiei.

    Dintre ţările din Europa de Est, România este cel mai bine clasată în topul întocmit de organizaţie, pe locul 12. Ungaria ocupă locul 16, iar Bulgaria locul 18.

    Franţa a redevenit cel mai mare producător de vin la nivel mondial, cu o creştere de 10% a producţiei în acest an, la 46,2 milioane de hectolitri, după ce a fost devansată de Italia în urmă cu doi ani.

    Italia şi Spania ocupă locurile 2 şi 3, în condiţiile în care anul acesta producţia de vin a celor două ţări a scăzut cu 15%, la 44,4 milioane de hectolitri şi, respectiv 19%, la 37 milioane de hectolitri, faţă de anul trecut.

    La nivel global, organizaţia estimează că producţia de vin a scăzut cu 6%, la 271 milioane de hectolitri.

    Datele organizaţiei arată, de asemenea, că 80% din producţia mondială de vin provine din 10 ţări, şi anume Franţa, Germania, Spania, Italia, Statele Unite, Chile, Argentina, Afruca de Sud, China şi Australia.

    Clasamentul Organizaţiei Internaţionale a Viţei-de-vie şi Vinului ia în considerare doar producţia de vin, excluzând producţia de must şi sucuri.

  • Comisia Europeană: România a înregistrat, în 2012, cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE

    Un studiu al Comisiei Europene privind deficitul de încasare a Taxei pe Valoarea Adăugată arată că, în 2012, s-au pierdut 177 de miliarde de euro din cauza nerespectării legislaţiei privind TVA sau a necolectării acestei taxe. Această sumă reprezintă 16% din veniturile totale din TVA preconizate ale celor 26 de state membre, Cipru nefiind inclus în studiu din cauza lipsei unor date.

    Cele mai mici deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Olanda şi Finlanda (5% din veniturile preconizate) şi Luxemburg (6%).

    Cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost în România (44% din veniturile din TVA preconizate), Slovacia (39%) şi Lituania (36%).

    Grecia a înregistrat cea mai semnificativă îmbunătăţire între 2011 (9,1 miliarde de euro) şi 2012 (6,6 miliarde de euro), dar continuă să fie unul dintre statele membre cu un mare deficit de încasare a TVA (33%), precizează Comisia Europeană.

    În România, deficitul de încasare a TVA a scăzut uşor în 2012, la 8,8 miliarde de euro, faţă de 8,9 miliarde de euro în 2011, dar în termeni procentuali a rămas la 44% din veniturile preconizate.

    În acelaşi timp, în 2012 veniturile din TVA au fost de 11,2 miliarde de euro (veniturile preconizate fiind de 20,05 miliarde de euro) faţă de 11,4 miliarde de euro (venituri preconizate de 20,3 miliarde de euro) în 2011.

    “Deficitul de încasare a TVA este în esenţă un indicator al eficacităţii – sau al ineficacităţii – măsurilor de asigurare a respectării legislaţiei privind TVA şi a măsurilor de conformare la legislaţia privind TVA, în întreaga UE. Datele prezentate astăzi arată că mai sunt multe de făcut. Statele membre nu-şi pot permit să piardă venituri de o asemenea amploare. Ele trebuie să crească presiunea şi să ia măsuri decisive pentru a recupera aceste sume care se cuvin bugetelor publice. Comisia, în ceea ce o priveşte, se concentrează în continuare pe reformarea fundamentală a sistemului de TVA, pentru a-l face mai robust, mai eficient şi mai greu de fraudat”, a declarat Algirdas Šemeta, comisarul pentru fiscalitate.

    Studiul Comisiei, bazat pe date Eurostat, arată că deficitul de încasare este provocat de fraude, de falimente şi insolvenţe, de erori statistice, de plăţi întârziate şi de evitarea plăţii TVA ocolind legislaţia, dar fără a o încălca.

    CE precizează că statele membre trebuie să îşi reformeze sistemele naţionale de impozitare într-un mod care să faciliteze conformarea, să descurajeze evaziunea şi evitarea, precum şi să îmbunătăţească eficienţa colectării impozitelor. Executivul reaminteşte că oferit orientări clare în acest sens prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei ţări.

  • România va semna cu Bulgaria un memorandum pentru construcţia a două noi poduri peste Dunăre

    Aprobarea a fost emisă în şedinţa de marţi a Guvernului român, prin memorandum.

    Construcţia celui de-al treilea pod peste Dunăre va costa 200-270 de milioane de euro, potrivit studiilor de fezabilitate efectuate, iar amplasarea acestuia urmează să fie stabilită în următoarele două luni, fiind analizate patru variante, relata, în vara acestui an, presa bulgară.

    Cele patru variante de amplasare a podului sunt Oriahovo-Bechet, Silistra-Călăraşi, Ruse-Giurgiu şi Nikopol-Turnu Măgurele, declara atunci Elean Gagov, expert în Ministerul Dezvoltării Regionale din Bulgaria.

    În a doua fază a studiilor de fezabilitate urmează să fie discutate posibilitatea construcţiei unei linii de cale ferată, precum şi preţul ţintă al proiectului de construcţie a podului, a arătat Gagov.

    Bulgaria şi România şi-au exprimat disponibilitatea de a construi cât mai multe poduri pentru a lega regiunile sărace de pe cele două maluri ale Dunării, pentru atragerea investiţiilor, creşterea traficului şi susţinerea afacerilor locale, potrivit oficialului bulgar.

    El a spus că Transproiect 2001, compania românească angajată să realizeze studiile de fezabilitate pentru viitorul pod, a redactat câte trei opţiuni de poduri pentru fiecare pereche de oraşe, cu excepţia Silistra-Călăraşi, pentru care sunt două opţiuni.

    Consultantul a mai sugerat două opţiuni pentru construcţia unui tunel pe sub Dunăre, la Nikopol-Turnu Măgurele şi Oriahovo-Bechet. Totuşi, construcţia unui tunel este considerată prea costisitoare, întrucât ar mări preţul ţintă al proiectului cu 70 de milioane de euro.

    Gagov a notat că pentru construcţia celui de-al treilea pod peste Dunăre se va solicita co-finanţare din partea Uniunii Europene, după stabilirea amplasamentului.

    Potrivit unor informaţii neoficiale, podul Ruse-Giurgiu este traversat zilnic de 1.000 de TIR-uri, iar podul Vidin-Calafat de circa 500 de TIR-uri.

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România în scădere în primul semestru din 2014

     În plus, se înregistrează o creştere semnificativă, de 35,9%, a valorii estimate a pieţei de M&A din regiune, faţă de primul semestru din 2013, generată, în primul rând, de o megatranzacţie care a avut loc pe piaţa din Cehia în primul semestru al acestui an, indică EY M&A Barometer România.

    În Europa Centrală şi de Sud-Est, majoritatea companiilor care au făcut obiectul tranzacţiilor au avut cumpărători din aceeaşi regiune geografică –  numărul acestora cumulând 51% din totalul tranzacţiilor. Tranzacţiile au fost încheiate mai ales de investitori strategici, iar cea mai atractivă industrie pentru cumpărători a fost tehnologia informaţiei (IT). În ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat industria chimică.

    În România, majoritatea companiilor româneşti care au făcut obiectul unei tranzacţii au avut cumpărători din România – numărul acestora cumulând 66% din totalul tranzacţiilor. Barometrul evidenţiază faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost tehnologia informaţiei (IT), în timp ce, în ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, cel de produse alimentare şi băuturi, şi transporturi.

    Tranzacţiile finalizate de investitorii strategici în primul trimestru din 2014 reprezintă 49% din numărul total, cu 10% mai puţin faţă de anul anterior. Ponderea investitorilor financiari a crescut la 51% din totalul celor prezenţi pe piaţă, faţă de 41% în primul semestru din 2013, subliniind o disponibilitate mai mare a fondurilor private de investiţii de a investi în România.

    În primul semestru din 2014, dintr-un total de 19 tranzacţii efectuate de investitori externi, cele mai multe investiţii au provenit, în mod egal, din Canada, Luxemburg şi Germania – fiecare cu câte 11% – în timp ce în primul trimestru al anului 2013 cei mai activi investitori externi au fost din Polonia (15%). SUA este singurul investitor cu o prezenţă constantă pe piaţa din România în ultimii doi ani, cu un nivel al investiţiilor de 5% din total, în primul trimestru din 2014, faţă de 12% anul trecut.

    Sectorul IT a fost cea mai atractivă industrie (după numărul de tranzacţii), înregistrând 9 tranzacţii în primul semestru al acestui an. Acesta a fost urmat de sectorul de media şi telecomunicaţii (cu 7 tranzacţii) şi servicii (cu 7 tranzacţii).
    În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, urmat de transporturi şi servicii financiar-bancare.

    Consolidarea sectorului energetic a fost cea mai vizibilă tendinţă din piaţă, în care cea mai atractivă zonă pentru investiţii a fost cea a energiilor regenerabile. Astfel, parcurile de energie fotovoltaică şi microhidrocentralele au atras jumătate din numărul de tranzacţii finalizate în primul semestru din 2014.A doua tendinţă vine dinspre sectorul serviciilor financiar-bancare, marcând o consolidare a sectorului financiar, cu tranzacţii majore în domeniul bancar şi de asigurări, dar şi alte zone, inclusiv cea de leasing.

    “Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii din prima jumătate a anului 2014 a fost dominată de tranzacţii sub pragul de 20 de milioane EUR. Chiar dacă au apărut anumite tranzacţii mari în sectorul serviciilor financiare, energiei şi materialelor de construcţii, acestea urmează să se finalizeze în 2015. Pe de altă parte, piaţa locală a tranzacţiilor de mărime medie a înregistrat semnale pozitive puternice, cu numeroase tranzacţii în sectorul TMT (tehnologie, media şi telecomunicaţii). Alte sectoare în care s-a observat o accelerare a activităţii de fuziuni şi achiziţii au fost: energie, transporturi şi serviciile financiare. În plus, am remarcat un semnal pozitiv şi din partea cumpărătorilor prin creşterea numărului de tranzacţii urmărite de către fondurile de private equity, prin noi investiţii sau achiziţii efectuate de companiile din portofoliu, dar şi o serie de tranzacţii secundare. În ceea ce priveşte vânzătorii, am observat o schimbare în activitatea antreprenorilor români, cărora EY le oferă suport în mod deosebit, aceştia devenind mult mai atenţi la realităţile pieţei.

    Drept urmare, am văzut o descreştere a aşteptărilor acestora privind evaluarea companiilor, o tendinţă în măsură să susţină în continuare activitatea de M&A în perioada următoare,” spune Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului Servicii de asistenţă în tranzacţii, EY România.

  • Petrescu: Economia României poate creşte pe termen mediu cu 5%-6% dacă se menţine disciplina fiscală

    “Ţinta noastră este să avem o creştere economică pe termen mediu de 5%-6% în fiecare an. Avem nevoie de această creştere pentru a prinde din urmă restul Europei şi cred că, dacă continuăm cu acest tip de măsuri care încurajează mediul de afaceri, vom obţine acest obiectiv, prin menţinerea disciplinei fiscale”, a afirmat Petrescu la “The EU-SouthEast Europe Summit”.

    Ea a arătat că România a realizat o consolidare fiscală a doua ca mărime după Grecia, începând din 2009, când deficitul structural era de peste 9% din PIB, iar în prezent a ajuns la 1,7%, rezultate obţinute prin menţinerea disciplinei fiscale.

    Ministrul a reamintit măsurile recente ale Guvernului, respectiv reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, neimpozitarea profitului reinvestit, dar şi decizia de a scădea taxa pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% şi exceptarea de la taxare pentru construcţiile din Marea Neagră.

    Ea a menţionat că, prin schemele de ajutor de stat, au fost create 13.000 de locuri de muncă.

    Petrescu s-a referit şi la măsurile de reducere a evaziunii fiscale, prin promovarea plăţii cu cardul şi reducerea plăţilor cu numerar, dar şi prin crearea Diviziei Antifraudă în cadrul ANAF.

    “Prin toate măsurile pe care le luăm trebuie să menţinem disciplina fiscală”, a mai spus ministrul de resort.

    Guvernul anticipează un avans economic de 2,5% în acest an, după o creştere de 3,5% în 2013. Fondul Monetar Internaţional estimează un PIB mai mare cu 2,4% în acest an şi cu 2,5% anul viiitor.

  • Investiţia în educaţia timpurie, cea mai bună intervenţie antisărăcie

    „Oamenii de afaceri înţeleg instinctiv de ce vrem să îi educăm pe copiii săraci, acest lucru fiind legat de viitorul economic al României“, explică Leslie Hawke semnalele pozitive pe care le-a primit din partea mediului de afaceri autohton, în ce priveşte iniţiativele Asociaţiei OvidiuRo. Fondată în urmă cu un deceniu de Leslie Hawke, alături de profesoara Maria Gheorghiu, asociaţia are ca scop facilitarea accesului copiilor din medii defavorizate la educaţie încă din perioada preşcolară, astfel încât şansele lor de a studia şi a găsi un loc de muncă să crească ulterior.

    „Experienţa ne-a demonstrat într-un mod concret ceea ce au relevat studiile internaţionale: investiţia în educaţie timpurie are cea mai mare rată de recuperare, în comparaţie cu oricare altă intervenţie antisărăcie“, explică Leslie Hawke raţiunea asociaţiei. Principalul mijloc prin care se realizează această investiţie este programul „Fiecare copil în grădiniţă“, lansat în urmă cu patru ani şi care are drept principală măsură acordarea familiilor din medii sărace a unor tichete sociale în valoare de 50 de lei, dacă îşi duc copiii la grădiniţă în fiecare zi.

    „Primesc aceste stimulente pentru că încercăm să răsplătim comportamentele proeducaţie. Oamenii trăiesc, în majoritatea cazurilor, în condiţii grele, la marginea satelor sau în zone izolate. Copiii trebuie să parcurgă un drum lung către grădiniţă şi de cele mai multe ori nu au încălţăminte şi nici haine de iarnă potrivite pentru a merge pe jos. E un efort considerabil pentru părinţi să străbată acest drum pe jos, cu un copil de trei ani, până la grădiniţa din sat. Noi le oferim acest mic stimulent pentru ca ei să facă acest drum zilnic“, explică Hawke. Până în prezent, au reuşit să aducă astfel la grădiniţă 2.500 de copii din mai multe judeţe, cu o medie de prezentare zilnică de 81%.

    Obiectivul pe termen lung al asociaţiei este ca programul să fie finanţat la nivel naţional, din fonduri publice, pentru asigurarea unei forţe de muncă educate, care să umple golul din ce în ce mai mare dintre clasa săracă şi cea a bogaţilor din România. Până la atingerea acestui ţel, Asociaţia OvidiuRo oferă tichetele bazându-se pe finanţarea din partea mediului de afaceri autohton. Asociaţia colaborează cu investitori majori care contribuie constant la finanţarea programului, iar evenimentele de tip fund raising create sunt, de asemenea, un bun prilej pentru atragerea de noi donatori şi investitori.

    Reprezentanţii asociaţiei au condus de altfel prima iniţiativă de tip „fundraising“ în România, odată cu organizarea celui mai mare eveniment de strângere de fonduri din Bucureşti, Halloween Charity Ball. Acesta a strâns, încă de la prima ediţie, din 2005, 500 de invitaţi. „Încercăm să oferim tuturor o seară minunată, cu distracţie şi dans, dar în acelaşi timp ne dorim sprijinul celor prezenţi acolo în demersul de a oferi fiecărui copil sărac acces la programe de educaţie preşcolară.

    Combinăm distracţia cu un mesaj foarte serios, lucru nu tocmai uşor de realizat“, explică Hawke. Dacă la primele două ediţii petrecerile au fost legate strict de Halloween, evenimentele următoare au avut tematici diverse: anii ’20, un charity ball internaţional, „Ţară, ţară, vrem eroi!“ – în care invitaţii se costumau în eroii lor preferaţi –, anii ‘50. Balul din acest an va avea ca tematică „Magia Filmului“ şi, ca element de noutate, în cadrul acestuia Irina Margareta Nistor va primi un premiu pentru întreaga activitate. La fel ca în anii anteriori, banii strânşi în cadrul evenimentului vor fi direcţionaţi înspre educarea preşcolară.
     

  • Alpha Bank România lansează serviciul Mobile Banking

    Noul serviciu de Mobile Banking este disponibil prin intermediul aplicaţiilor “Alpha Bank RO”, pentru smartphones şi tablete, ce pot fi descărcate gratuit din magazinele virtuale App Store şi Google Play.

    Aplicaţia dispune de o zonă privată, accesibilă clienţilor autentificaţi, şi de o zonă publică ce conţine informaţii de interes general despre unităţile şi localizarea ATM-urilor Alpha Bank, despre prezentarea ultimelor oferte şi produse, şi care poate fi accesată fără autentificare, fiind disponibilă oricărui utilizator.

    Clienţii Alpha Bank îşi pot activa imediat noul serviciu, folosind aplicaţia de Internet Banking Alpha Click, fără a se deplasa în unităţile băncii.

    Înultimele 12 luni Alpha Bank a lansat trei aplicaţii pentru device-uri iOS şi Android: Alpha Safe Access – software token lansat în octombrie 2013, Alpha e-statements pentru mobil lansat în iunie 2014 şi noul Mobile Banking lansat în septembrie 2014.