Dosarul a fost înregistrat în 7 martie şi a primit ca termen de judecată data de 15 martie.
Părţile din dosar sunt Volksbank România SA, în calitate de creditor, şi Dan Diaconescu, debitor, cauza fiind legată de recuperarea unui credit acordat acestuia de către bancă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am decis să aducem pe piaţa din România vinurile lui Francis Ford Coppola, pentru că în podgoria din California a celebrului regizor sunt cultivate soiuri premium, care au parte de condiţii optime de sol, umiditate şi climă.
Am avut însă şi un argument emoţional, foarte puternic: marelui regizor îi place ţara noastră”, a declarat Bogdan Ciocoveanu, directorul general al Lerida International.
Din portofoliul de vinuri al Francis Ford Coppola Winery, Lerida importă sortimentele Claret, Pavillion Chardonnay white şi Diamond Red Blend din Diamond Collection, Cabernet Sauvignion, precum şi Sofia – Blanc de Blanc şi Sofia – Rose.
Sofia este un brand special pentru Francis Ford Coppola Winery, numit după fiica marelui regizor şi produs special pentru femei. ”Produsele Francis Ford Coppola Winery sunt foarte bune si estimăm că pot ajunge rapid în topul vânzărilor de vinuri americane pe piaţa din România”, a adăugat Bogdan Ciocoveanu.
Vinurile produse de Francis Ford Coppola Winery se găsesc la preţuri situate în jurul valorii de 90 de lei (circa 20 de euro) sticla şi Lerida are deja comenzi pentru câteva sute de sticle.
Producerea vinului este o tradiţie de generaţii în familia celebrului regizor italian. Bunicul său, Agostino Coppola, obişnuia să facă vin în subsolul clădirii apartamentului său din New York. Vinurile de azi produse de Francis Coppola nu sunt la fel ca acela făcut de Agostino, dar păstrează acelaşi spirit: să fie băute împreună cu prietenii şi familia.
Pasiunea pentru vin, pentru mâncare şi pentru aventură l-a determinat pe Francis Ford Coppola să deschidă în luna iulie 2010 o vinărie situată în inima Californiei (Alexander Valley). Printre numeroasele atracţii de pe această proprietate, vinăria Francis Ford Coppola pune la dispoziţia vizitatorilor un bar de degustări de vinuri, două restaurante, piscine, o galerie de film, dar şi un pavilion în care sunt organizate diferite evenimente culturale.
Lerida International este cel mai mare importator autohton de vinuri şi unul dintre cei mai importanţi distribuitori de vinuri şi băuturi spirtoase din România. Compania a fost fondată în anul 1993 de familia Ion Matei, cu scopul de a importa şi distribui pe piaţa internă produse premium din domeniul vinurilor şi băuturilor alcoolice.
Lerida International are un portofoliu format din peste 400 de soiuri de vin şi sortimente de băuturi alcoolice din diferite ţări.
Printre partenerii săi se numără Francis Ford Coppola Winery (SUA), Kendall-Jackson (SUA), Les Grand Chais de France (Franţa) – producătorul vinurilor J.P. Chenet, Louis Jadot (Franţa), Castello Banfi (Italia), Fazi Battaglia (Italia), Feudi di San Gregorio (Italia), Aldegheri (Italia), Duca di Salaparuta (Italia), Gianni Gagliardo (Italia), Fabiano (Italia), Botter (Italia), Beveland (Spania), Destilerias MG (Spania) sau Global Brands (Marea Britanie).
ADRIAN IONESCU FACE PARTE DINTR-UN CLUB SELECT DE TINERI MANAGERI ROMÂNI AFLAŢI ÎNTR-O POZIŢIE DE TOP ÎN CADRUL UNEI MULTINAŢIONALE CU OPERAŢIUNI GLOBALE. Pentru el fotoliul de la Barilla este şi primul cu responsabilităţi regionale, după ce anterior a fost în România “mâna” din spatele brandurilor Fa ale germanilor de la Henkel sau cel care avea în sertar 50 de branduri ale retailerului de piese auto Augsburg. Aventura lui Adrian Ionescu în lumea marketingului corporate a început în urmă cu opt ani, atunci când era student în ultimul an la ASE Bucureşti. Atunci a intrat în piaţă în cadrul Amphitrion, un organizator de evenimente. “Am fost atunci cei care l-au adus pe Edvin Marton la Bucureşti, celebrul artist care cântă la o vioară de 4 milioane de dolari.”
A RĂMAS APROAPE PATRU ANI ÎN POZIŢIA DE MARKETING AND SALES MANAGER AL ORGANIZATORULUI DE EVENIMENTE PENTRU CA ÎN 2007 SĂ AJUNGĂ ÎN CURTEA HENKEL, companie care i-a dat pe mână un portofoliu de cinci branduri de produse cosmetice şi de îngrijire, printre care şi Fa. În această perioadă Adrian Ionescu a văzut pentru prima dată cum este să fii navetist cu avionul. În anii de la Henkel a zburat la sfârşit de săptămână către Timişoara, acolo unde studia pentru a-şi pune pe cartea de vizită titlul de doctor în economie cu o temă despre inovaţie în business.
“Am plecat la Timişoara după un fost profesor de la ASE. Munceam şi zburam la sfârşit de săptămână ca să fac lucrarea. A fost o cercetare pe 1.000 de companii.” Cu timpul împărţit între lucrarea de doctorat şi marketingul de la Henkel, Ionescu a reuşit totuşi să promoveze treptat în organigramă, iar trei ani mai târziu avea pe masă propunerea unei prime şanse la o experienţă internaţională de business: relocarea în biroul din Viena. A refuzat şi a decis să facă un pas în lateral, explică acum Adrian Ionescu. În căutarea unei noi motivaţii, a schimbat compania şi a ajuns să conducă o echipă de cinci oameni din biroul de marketing al retailerului de piese auto Augsburg. El spune că pe radarul său de oportunităţi nu era industria alimentară, dar oferta venită din partea producătorului italian de paste Barilla nu a putut fi ignorată. “Nu doream neapărat să îmi schimb poziţia, dar a venit această ofertă prin intermediul unei firme de recrutare.
M-am potrivit pe ce căutau ei, adică un manager cu profil antreprenorial, care se potriveşte în pieţele unde tipologiile de consum sunt mai greu de anticipat.”Ionescu mai spune că astfel de pieţe sunt România, Cehia, Ungaria sau Slovenia, economii unde acum este responsabil de marketingul Barilla, un business de 4,5 miliarde de euro la nivel mondial.”Aceste pieţe sunt unele cu particularităţi, iar managerul de aici trebuie să ştie foarte bine piaţa.” Unul dintre motivele pentru care Adrian Ionescu a ajuns în organigrama Barilla este şi acela că România este un punct strategic pentru companie în Europa de Est, având în vedere că piaţa locală este şi cea mai mare din regiune pentru producătorul de paste. Aici ei au vândut anul trecut de 5 milioane de euro, mai bine de două treimi din business fiind acoperit de vânzările de paste, iar restul de sosuri şi de alte specialităţi de panificaţie.
NU TOATE ACESTEA, italienii adoptă în această regiune o politică a paşilor mărunţi, astfel că Adrian Ionescu are de gestionat în România un business care reprezintă 10-12% dintr-o piaţă a pastelor făinoase de aproximativ 50 milioane de euro. Deşi în urmă cu un an, atunci când Barilla şi-a deschis biroul de la Bucureşti, Adrian Ionescu nu ştia mare lucru despre marketingul din industria de morărit şi panficaţie, el spune că a recuperat rapid terenul.
Pe piaţa locală, marketingul italienilor de la Barilla, companie prezentă pe rafturile magazinelor din România doar prin importuri, concurează direct cu businessuri care şi-au construit mărci cu rezonanţă neaoşă, cu toate că în unele cazuri în spatele acestor companii stă tot capitalul străin. Astfel, produsele italienilor stau pe aceleaşi rafturi cu cele ale Pambac Bacău, Băneasa Bucureşti sau Pangram Reşiţa. “În România avem patru branduri, iar eu sunt responsabil de tot mixul de marketing, produs, preţ, distribuţie şi încerc să identific şi oportunităţi.”
MISIUNEA LUI ADRIAN IONESCU ÎN ROMÂNIA ESTE UNA “INGRATĂ” PENTRU CĂ INDUSTRIA DE PANIFICAŢIE ESTE UNA DINTRE CELE MAI “NEGRE” DIN ECONOMIE, iar la nivel local micii producători fac legea. Totuşi, grosul evaziunii se face pe segmentul pâinii, iar piaţa pastelor este mai ferită de impactul vânzărilor la negru. “90-95% din vânzările noastre vin din retailul modern. Impactul evaziunii fiscale l-am simţit mai ales pe partea de hoteluri şi restaurante”, explică Ionescu.
După patru poziţii în departamente de marketing ale unor companii diferite în ultimii opt ani, Adrian Ionescu spune că nu îşi face momentan planuri de plecare de la Barilla, un job în care strategia şi marketingul se împart cu drumurile către Praga, Budapesta sau Ljubljana.
Mai mulţi factori fac România atractivă pentru investiţii, între care perspectivele de creştere a valorii activelor şi calitatea terenului agricol, a declarat, directorul general al Velcourt Group, James Townshend, potrivit Bloomberg.
Preţurile terenurilor agricole din România sunt printre cele mai scăzute din Europa, chiar şi după creşteri anuale de 20% începând din 2007, se arată într-un comunicat transmis de compania britanică.
Investiţiile vor fi administrate prin intermediul companiei Velcourt SRL, din Bucureşti.
Velcourt este cea mai mare companie britanică de management de teren agricol, administrând circa 50.400 de hectare pentru 81 de clienţi în Marea Britanie. Mintridge International este o companie specializată în achiziţia de teren agricol, vizând în special Polonia şi România.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Bucureştiul şi Budapesta au o tactică similară în relaţia cu Bruxelles-ul, făcând uz de “limbajul dublu şi naţionalism gregar”, afişând o ipocrizie care ar avea ca efect, în ultimă instanţă, o abandonare a României şi Bulgariei, comentează Deutsche Welle, într-o analiză despre scrisoarea celor patru miniştri de externe din UE care au cerut un mecanism clar de sancţionare a ţărilor care nu respectă principiile statului de drept. “Cerând Comisiei să elaboreze mecanisme de abordare a unor derapaje antidemocratice, această misivă nu vizează doar România, ci şi Ungaria, e un strigăt de alarmă, un semn de neajutorare, dar şi un certificat al nesăbuinţei. Epistola sugerează că UE n-ar avea mijloacele necesare să trateze săritul calului democratic, când, de fapt, Comunitatea se poate apăra, cel puţin teoretic, atât prin tăierea dreptului de vot al vinovaţilor, cât şi prin oprirea fondurilor de ajutorare ori amplificarea presiunilor politice” se arată în analiza DW.
Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a spus că, potrivit datelor transmise din Germania prin Sistemul Rapid de Alertă, este vorba despre o fermă din România care ar fi trimis piept de curcan cu reziduuri de antibiotic.
Mănăstireanu a precizat că, după primirea alertei, inspectorii sanitar-veterinari s-au dus la unitatea incriminată pentru a face ancheta privind carnea de curcan care a plecat la export intracomunitar.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cum băncile de la Moscova care deserveau în principal statele socialiste nu aveau rezerve de “valută forte”, respectiv de valută folosită în comerţul cu ţările din Occident, autorităţile de la acea vreme au decis să “se arunce în braţele capitalismului”, iar România a devenit membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Mondiale (BM), statut care o plasa la graniţa a două lumi.
România a coborât în perioada 2011-2013 cinci locuri într-un top al competitivităţii sectorului de turism şi călătorii la nivel global, de pe 63 pe 68, în urma celor mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care Ungaria, Polonia şi Bulgaria, potrivit unui raport realizat de Forumul Economic Mondial. Majoritatea ţărilor din Europa se situează în prima jumătate a topului, care include 140 de ţări, iar o parte a datelor folosite în studiu au fost obţinute în urma unor sondaje efectuate în fiecare ţară. Turismul din România are o poziţie inferioară mediei generale (locul 68) la 8 din cei 14 indicatori principalii, respectiv politici şi reglementări (87), prioritizare de către autorităţi (103), infrastructură de transport aerian (93), infrastructură de transport terestru (109), competitivitatea preţurilor (84), resurse umane (83), afinitate pentru sectorul de turism şi călătorii (122) şi resurse naturale (88). La sănătate şi igienă, România este trasă în jos de accesul la apă şi canalizare al populaţiei (poziţiile 92 şi 93). Prima poziţie a clasamentului privind competitivitatea în turism este ocupată de Elveţia, urmată de Germania, Austria, Spania, Marea Britanie, SUA, Franţa, Canada, Suedia şi Singapore.
“Au început controalele în România. Pe măsură ce facem aceste controale descoperim noi şi noi lucruri. Sunt câteva situaţii de alertă, ultima vizează zona de lapte. S-a identificat lapte care este importat din Ungaria care conţine aflatoxină. S-a identificat şi un procesator din România cu lapte cu aflatoxină”, a spus Constantin.
El a adăugat că nu există niciun pericol, pentru că laptele contaminat a fost retras de pe piaţă.
Ministrul a afirmat că aflatoxina are un efect cancerigen, motiv pentru care ministerul Agriculturii a declanşat o alertă în acest sens.
“Acest efect (al aflatoxinei – n.r.), din câte înţeleg, se manifestă la consum ceva mai mare şi pentru o perioadă îndelungată, ceea ce nu este cazul. Am descoperit şi imediat am retras produsele de pe piaţă”, a menţionat Constantin.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cancelarul german Angela Merkel, însoţită de preşedintele francez François Hollande, s-a întâlnit ieri la Varşovia cu premierii Poloniei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei – Grupul de la Vişegrad – pentru a discuta despre o integrare mai strânsă a Uniunii Europene. România şi Bulgaria nu au fost invitate. Aceasta a fost prima dată când liderii Germaniei şi Franţei, cuplul dominant în deciziile Europei, au participat la discuţiile Grupului de la Vişegrad. Reuniunea ar putea reprezenta un semn că Merkel îşi întoarce atenţia spre Est cu planurile de a îmbunătăţi competitivitatea Europei în condiţiile în care Marea Britanie ameninţă tot mai dur cu ieşirea din UE, scrie Bloomberg. Trebuie remarcat însă că Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia sunt principalele pieţe de export din Europa de Est ale Germaniei, iar întâlnirea vine într-un moment în care Berlinul se opune cu hotărâre intrării României în zona de circulaţie liberă Schengen. Statele Grupului de la Vişegrad fac parte din spaţiul Schengen. „Aliaţii Germaniei în criza din zona euro nu sunt prea numeroşi“, a remarcat Kai-Olaf Lang, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Siguranţă.