BusinessMagazin

Tag: romania

  • România vrea să aloce cheltuielilor pentru cercetare de 2% din PIB până în 2020

    “Strategia Europa 2020 prevede obiective pretenţioase pentru domeniul cercetări şi dezvoltării. România vrea să atingă 2% din PIB la cheltuieli pentru cercetare până în 2020. Acum suntem departe de acel nivel, anul trecut am avut 0,48% din PIB”, a afirmat Dobrescu la o conferinţă a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

    El a arătat că România stă foarte prost la mai multe capitole comparativ cu statele europene, precum performanţele care vizează competitivitatea, politica industrială, strategia pentru sănătate, precum şi performanţele în domeniul inovării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, mai puţin coruptă decât în 2011. Clasamentul corupţiei la nivel mondial. Ce loc ocupă ţara noastră

    Indicele, stabilit pe baza unor date culese de către 13 instituţii internaţionale – între care Banca Mondială (BM), bănci asiatice şi africane de dezvoltare sau Forumul Economic Mondial – este cuprins între zero pentru “cea mai coruptă ţară” şi o sută pentru cea mai necoruptă.

    România ocupă locul 66 în clasamentul Transparency International pe anul 2012 privind percepţia corupţiei, obţinând un scor de 44, fiind la egalitate cu Arabia Saudită şi Kuwaitul şi în urcare cu nouă poziţii faţă de anul precedent.

    În 2011, România a ocupat locul 75 în clasamentul Transparency International, la egalitate cu China şi în coborâre cu şase poziţii faţă de 2010. În 2010, România ocupa locul 69 în clasament, cu 3,7 puncte şi locul 25 între cele 27 de state membre UE, în urma sa fiind Bulgaria (3,6 puncte) şi Grecia (3,5 puncte). În cadrul UE, România devansa în 2011 Grecia (locul 80 cu 3,4 puncte) şi Bulgaria (locul 86 cu 3,3 puncte).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Minivan de România, viziune de Europa

    Lansat în 2007 ca proiect în cadrul Ford Europa pentru a înlocui crossoverul Fusion, B-Max a luat prin surprindere piaţa auto de pe continent. Mai mult, Ford a pus România pe harta ţărilor producătoare de automobile “hi-tech”, în condiţiile în care până atunci eram cunoscuţi pentru maşinile low-cost produse de Renault la uzina Dacia din Mioveni.

    Dar cum a fost primit B-Max de presa europeană? “B-Max este un pas foarte mare în direcţia corectă”, este concluzia editorilor revistei britanice “CAR”, în timp ce în publicaţia germană “Auto Motor und Sport” minivanul a fost votat drept cel mai frumos monovolum, detaliu care poate nu pare prea important la prima vedere. Dar acest detaliu poate influenţa decizia de achiziţie, mai ales când maşina a depăşit noul Fiat 500L, unul din principalii săi concurenţi, sau Renault Scenic, un model cu o tradiţie de peste 15 ani pe segmentul monovolumelor.

    Pentru irlandezii de la “Offaly Express”, Ford B-Max este maşina mică ideală pentru o familie. “B-Max este maşina mică ideală pentru o familie, care se dovedeşte a fi flexibilă şi versatilă datorită uşilor. În plus, este şi plăcută la condus”, a notat Hugh Maguire, jurnalistul publicaţiei irlandeze. Cei de la Top Gear din Marea Britanie au notat că “B-Max este un rezultat bun al celor de la Ford. Nu este o maşină de vis, însă este ieftină şi utilă. Care este problema? Fiat va lansa 500L pe acelaşi segment şi ar putea fi considerat mai fashion, cu toate că nu are acelaşi sistem de uşi practice”.

    Desigur, cel mai important “detaliu” pentru englezi este că B-Max vine la un preţ similar cu cel al Fiesta. Cel mai important element al lui B-Max nu a fost ignorat nici de cei de la publicaţia germană “Auto BILD”: “Ford doreşte să atragă clienţii maşinilor mai mari, în condiţiile în care micul minivan este încăpător”. Ce concluzie trage jurnalistul Joerg Maltzan? “Şi Peugeot 1007 avea uşi glisante şi a eşuat. Acum Ford încearcă un amestec între uşi normale şi cele glisante, care fac din B-Max o maşină mai practică. Acest concept are un succes imediat.”

    O diferenţă notabilă între prezentările modelelor Dacia lansate în ultimii opt ani şi cele ale B-Max este că de această dată primul paragraf nu mai sublinia faptul că maşina este fabricată în România; Ford este recunoscută ca o marcă globală, în timp ce Dacia se identifică imediat cu România. Pe fondul cererii din Europa, Ford a produs de la finalul lunii iunie şi până în octombrie peste 21.800 de maşini, reuşind să susţină pe plus producţia de maşini la nivelul pieţei locale în acest an, după ce Dacia a pierdut câteva procente din vânzări.

    Pentru prima dată în luna octombrie activitatea Ford a influenţat producţia şi exporturile de automobile de pe piaţa locală, pe fondul accelerării producţiei uzinei de la Craiova. Dar, dacă până acum pentru Ford Craiova întâi se estimase o producţie totală în 2012 de 60.000 de unităţi, aceasta a scăzut la 40.000 de unităţi pe fondul demarării mai lente a producţiei, iar acum cel mai probabil nu se va mai depăşi pragul de 30.000 de maşini.

    În ciuda reacţiilor pozitive, faptul că B-Max se adresează familiilor tinere, adică segmentului care, în ţări precum Spania, asigură grosul masei de şomeri, face ca Ford România să reducă producţia de
    B-Max pe fondul pieţei auto europene în scădere, potrivit oficialilor companiei, oprind unul dintre cele două schimburi de asamblare a monovolumului. Astfel, dacă în două schimburi erau produse peste 500 de maşini pe zi la nivelul lunii octombrie, din noiembrie se va reveni la aproximativ 250. Mai mult, scăderea vine după ce din iulie şi până în octombrie producţia a crescut treptat de la 50 la 250, respectiv 400 şi 500 de maşini pe zi.

  • Bulgaria este mai prosperă decât România, deşi salariile vecinilor sunt mai mici decât ale românilor

    Deşi România depăşeşte Bulgaria în ceea ce priveşte PIB-ul per capita şi salariul mediu, în realizarea studiul s-au luat în considerare şi alţi indicatori nu numai cei economici. “În multe studii similare se iau în calcul domenii dincolo de economie, iar asta face să existe astfel de discrepanţe între ţări”, a explicat analistul financiar Aurelian Dochia, adăugând că şi în ţările dezvoltate securitatea este o problemă, acesta fiind un alt indicator care face diferenţa între ţări. Indicele de prosperitate este calculat pe baza a opt indicatori precum starea economiei, educaţia, sănătatea, securitate sau libertatea individuală, iar anul acesta studiul este realizat în 142 de ţări, cu 32 mai multe decât anul trecut, pe un eşantion de 1.000-5.000 de persoane, în funcţie de ţară. Dintre cei opt indicatori, doar în cazul a doi România ocupă o poziţie mai bună decât vecinii de la sud. Stăm mai bine decât bulgarii la educaţie (care ia în considerare printre altele şi numărul profesorilor la numărul total de elevi) şi guvernare, deşi România a schimbat câteva guverne în ultimii ani.

    Mai multe pe zf.ro

  • Bloomberg: Instabilitatea politică din România sperie investitorii

    România, ţara cu cei mai mulţi premieri începând din 1990 în rândul statelor membre UE, a fost condusă în acest an de trei guverne, întârziind planuri de a consolida economia şi justiţia. Investiţiile străine directe au scăzut puternic, la 1,1 miliarde de euro în primele nouă luni ale acestui an, de la nivelul record de 9,5 miliarde de euro în 2008, iar leul se situează aproape de minimul istoric.

    “Avem nevoie de un guvern care să pună în aplicare lucrurile pe care le promite. Lipsa de predictibilitate este cel mai important factor care influenţează negativ mediul de afaceri”, a declarat Steven van Groningen, şef al diviziei din România a Raiffeisen Bank International.

    Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta sunt prinşi într-o luptă pentru putere care a condus la prăbuşirea unui guvern în martie şi la un vot de demitere a preşedintelui. Din cauza acestui conflict, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi-a exprimat îngrijorarea că România înregistrează un recul democratic, scrie Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioroianu, Intel: Avem aproximativ 350 de angajaţi în România

    “Prezenţa noastră a crescut semnificativ în România în ultimii doi ani şi am ajuns la aproximativ 350 de angajaţi. Printre investiţiile recente se află Centrul de cercetare şi dezvoltare software de la Bucureşti. Avem de asemenea o echipă numeroasă la Wind River Galaţi şi la centrul de dezvoltare Telmap din Bucureşti. Wind River şi Telmap sunt companii deţinute de Intel”, a spus Cioroianu. Anul trecut Wind River România a avut afaceri de 4,8 mil. euro şi un număr mediu de 101 angajaţi în timp ce compania Telmap Services a avut afaceri de 2,2 mil. euro şi un număr mediu de 84 de oameni.

    Mai multe pe zf.ro

  • La mulţi ani, România!

    Manager străin vs. manager român. De ce nu suntem în stare să ne conducem singuri?

    Radu Georgescu: Vreau o companie de un miliard

    Unde ne tratăm, la Viena sau la Bucureşti?

    Dero, Rom si Azuga sau cate marci romanesti au mai ramas in cosul nostru de cumparaturi

    Dulceaţa profitului. Povestea afacerii Râureni

    De ce a refuzat Luchi Georgescu 60 de milioane de euro

    VEZI CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

  • Maşinile europene cu piese “made in Romania”

    lumina reflectoarelor industriei auto locale a fost fixată mai mereu pe Automobile Dacia, în condiţiile în care de activitatea companiei depind direct 18.500 de salariaţi, dar şi economia României, pentru că de la Mioveni pleacă 10% din exporturile ţării şi 3% din produsul intern brut. Dar industria auto din România este reprezentată şi de producătorii de componente, aceştia deţinând aproape două treimi din cele 12,5 miliarde de euro, cât reprezintă cifra de afaceri totală estimată pentru acest an de către Asociaţia Constructorilor de Automobile din România.

    Pe de altă parte, avem o alternanţă interesantă: în timp ce Dacia se concentrează pe producţia de automobile low-cost, care, cu toate că sunt mai dificil de proiectat decât un Ferrari, după cum spunea fostul şef al Renault Technologie Roumanie, Philippe Prevel, pentru că orice componentă trebuie calculată extrem de precis, la Timişoara inginerii angajaţi de Continental proiectează printre cele mai performante sisteme de siguranţă activă şi pasivă, sisteme care reduc numărul accidentelor sau efectele acestora şi care, în timp, vor duce la crearea automobilului autonom, capabil de a se conduce singur.

    Următorul pas în automotive îl reprezintă o mai mare interdependenţĂ şi o mai mare colaborare între sisteme. Partea care se dezvoltă cel mai mult acum este condusul parţial automat. Avem deja sisteme care permit avertizarea în momentul în care este părăsită banda fără semnalizare sau tempomat adaptiv care păstrează distanţa faţă de maşina din faţă. Toate aceste sisteme au rolul de a ne pregăti pentru următorul pas, automobile care se pot conduce singure. Şi desigur, sunt ingineri români care lucrează deja la aceste concepte. România joacă acum un rol foarte important pentru grupul Continental”, spune Helmut Matschi, membru în consiliul de administraţie al Continental AG Germania, responsabil pentru interior.

    Până acum doar Google a anunţat oficial că lucrează la proiectul unui automobil capabil de a se conduce singur, dar constructorii auto consacraţi lansează, odată cu noile generaţii de modele, tot mai multe sisteme care duc în această direcţie. Şi pe lângă sistemele de asistenţă următorul pas este reprezentat de comunicarea între automobile şi între automobile şi infrastructură.

    Continental a investit peste 20 de milioane de euro în extinderea centrului de cercetare din Timişoara cu o nouă clădire de 30.000 mp, în care lucrează acum peste 2.000 de ingineri, număr care va urca în viitorul apropiat până la 2.400. Extinderea centrului Continental vine la aproape doi ani de când Renault a deschis centrul de teste de la Titu şi implicit a extins centrul Renault Technologie Roumanie (RTR) cu investiţii de peste 400 de milioane de euro.

    Diferenţa dintre cele două este reprezentantă de faptul că RTR se concentrează pe proiectarea de automobile în special pe platforma low-cost a Logan, în timp ce Continental dezvoltă la Timişoara componente de înaltă tehnologie, care ajung pe maşini cum este Mercedes-Benz SLS, care costă peste 200.000 de euro, Bentley sau sisteme avansate care permit păstrarea distanţei în mers faţă de maşina din faţă.”În România lucrăm la componente pentru automobile hibrid. Producem elemente electronice pentru transmisii care nu mai sunt realizate din plastic, ci din ceramică pentru a rezista mai bine temperaturilor înalte. Producem noile generaţii de head-up display sau chei bidirecţionale care permit inclusiv verificarea presiunii în roţi de la distanţă.

    Producem senzori şi camere care permit oprirea maşinii în cazul în care este detectat un pieton. Producem sistemul atât pentru Volvo, cât şi Volkswagen. Mai dezvoltăm pedala de acceleraţie cu force-feedback, care încă nu este pe piaţă. Din software se poate controla ca pedala să fie mai tare în modul eco sau dacă detectează un accident iminent”, a spus Christian von Albrichsfeld, director general al Continental Automotive România şi manager pentru cercetare şi dezvoltare în România.

  • Noua Mazda6, disponibilă din ianuarie în România. Cu ce preţ poate fi achiziţionată

    “Noua Mazda6 va putea fi comandată în variate combinaţii de motorizări şi transmisii, care includ motoarele Skyactiv-G pe benzină de 2l şi 2,5l în variantele cu 145 CP, 165 CP şi 192 CP, respectiv motorizările Skyactiv-D diesel bi-turbo de 2,2l şi 150 CP sau 175 CP euro 6, precum şi transmisiile Skyactiv manuală sau automată cu şase rapoarte”, se arată într-un comunicat al Mazda România.

    Preţul pleacă de la 21.690 euro pentru motorizarea Skyactiv-G pe benzină de 2.0l şi 145 CP şi ajunge până la 33.190 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING Asigurări de Viaţă: Speculaţiile privind retragerea din România sunt demersuri incorecte şi vor fi tratate ca atare

    “Toate demersurile pe care le întreprindem – investind permanent în sisteme, produse, forţă de vânzări şi servicii – vin să reconfirme angajamentul pe care ni l-am asumat în 1997 pentru piaţa românească, de a oferi clienţilor un parteneriat solid pe termen lung şi a dezvolta o activitate eficientă. Este un angajament în care vom rămâne la fel de implicaţi şi pe viitor, principalele noastre obiective vizând consolidarea poziţiei de lider şi continuarea demersurilor de creştere a beneficiilor oferite clienţilor”, se arată în răspunsul formulat de oficialii companiei.

    Potrivit unui comunicat de presă remis Business Magazin, în absenţa confirmărilor oficiale din partea companiei sau a citării unor surse oficiale şi verificabile, “speculaţiile privind retragerea ING Asigurări de Viaţă din România sunt demersuri incorecte şi vor fi tratate ca atare.”

    “Informaţia corectă şi reală privind activităţile ING din România, ca parte a diviziei europene a ING Group, se circumscrie unui scenariu de bază care prevede lansarea unei oferte publice iniţiale (IPO), cu obiectivul final de a crea un business independent. În cazul businessului din Europa, acordul în forma actualizată prevede ca mai mult de 50% din proces sa fie încheiat până la sfârşitul anului 2015, iar diferenţa până la finalul anului 2018. În practică, planificarea termenelor concrete va ţine cont de condiţiile de piaţă şi stadiul de pregatire al procesului”, se arată în documentul citat.

    “Extrapolarea măsurilor luate de ING Grup în alte pieţe (precum America de Nord sau Asia) pentru a anticipa deciziile care ar putea fi adoptate în privinţa activităţilor din Europa (şi implicit din România) rămân un demers incorect, fără un fundament solid”, mai spun oficialii, care menţionează că toate contractele clienţilor nu sunt afectate sau alterate în niciun fel de procesul de reorganizare şi rămân neschimbate indiferent de deciziile adoptate în contextul acestuia, fiind protejate atât prin obligaţiile contractuale asumate de ING, cât şi prin reglementările legale în vigoare.

    ING Asigurări de Viaţă este cea mai mare companie de profil de pe piaţa românească. Principalii competitori ai companiei sunt BCR Asigurări de Viaţă, companie deţinută de asigurătorul austriac Vienna Insurance Group, şi Alico, controlată de grupul american MetLife