Tag: romania

  • Topul datornicilor: 20 de malluri au datorii cumulate de aproape 2 miliarde de euro

    Cele mai îndatorate 20 de centre comerciale din România au datorii cumulate de 1,9 miliarde de euro, de zece ori mai mari decât cifra de afaceri realizată anul trecut de aceste proiecte, pe fondul creditelor mari contractate în perioada de boom a pieţei locale imobiliare, când băncile finanţau pe bandă rulantă acest gen de investiţii.

    Cel mai mare credit obţi­nut în ultimii cinci ani de un mall din România a fost refinanţarea de 220 milioane de euro atra­să în urmă cu două săp­tămâni de proprietarii proiectului AFI Palace Cotroceni din Bucureşti de la un con­sorţiu de trei bănci străine, dar datorii de peste 200 milioane de euro are şi mallul Palas din Iaşi, dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascălu, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Finanţe.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • O fabrică Ford la Iaşi ar fi fost cel mai bun scut antirachetă al României

    Scutul antirachetă dezvoltat de americani la Deveselu (Olt) este pe cale să devină şi cea mai importantă investiţie americană în România.

    Iniţial, scutul necesita investiţii de 400 de milioane de dolari, adică sub un sfert din investiţiile americane directe în România la nivelul lui 2011 (1,4 mld. euro), când se făcea estimarea. Acum, în noul context în care România devine frontieră a unui nou război nedeclarat, dar cu destul background încât să nu lase nimănui iluzia că se poartă cu creionul pe hârtie, „geostrategia“ s-ar putea dovedi mai importantă decât la momentul  parafării deciziei de construire a scutului în România.

    O precizare: investiţia în scut ar putea fi mai importantă nu pentru că americanii se gândesc să investească masiv în România în domeniul militar astfel încât ţara să simtă şi economic o astfel de măsură, ci că, tocmai contrar a ceea ce aştepta administraţia de la Bucureşti, investiţiile americane totale aici nu cresc după instalarea scutului american antirachetă. Economiile coloşilor nu au sentimente. În 2003, totalul investiţiilor străine în România era de 9,6 mld. euro, iar America avea investiţii directe de 324 mil. euro, adică 3,4% din totalul investiţiilor străine directe.

    Zece ani mai târziu, în 2012, totalul investiţiilor străine în România era de 59 de miliarde de euro, iar investiţiile americane erau de 1,8 miliarde de euro, adică 3,1% din totalul investiţiilor străi­ne în România. Investiţiile străine directe totale au crescut în zece ani de peste şase ori, dar cele americane cu mai puţin, de 5,5 ori. Iar schimburile comerciale româno-americane sunt la un nivel foarte redus, 1,4 mld. euro (sub 2% din schimburile comerciale totale ale României), adică doar cu puţin mai mari decât cu Republica Moldova, o ţară de 3,5 milioane de oameni.

    Spre comparaţie, aceeaşi este situaţia şi cu Polonia, de asemenea o ţară unde SUA vor să construiască un scut antirachetă. Aici, la finalul anului 2012 soldul investiţiilor directe străine americane era de 8,1 miliarde de euro, adică 4,5% din soldul total al investiţiilor directe străine.

    Nu acelaşi lucru se poate spune despre ţara vecină Ungaria. Aici soldul investiţiilor directe americane se ridică la 19,3 miliarde de euro, cifră valabilă pentru sfârşitul anului 2012, ceea ce reprezintă aproape 12% din total.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Simona Halep pierde în semifinală la Wimbledon

    Simona Halep a pierdut meciul disputat astăzi în cadrul semifinalei de la Wimbledon, scor 6-7, 2-6 în faţa canadiencei Eugenie Buchard, locul 13 WTA. Perfomanţa Simonei Halep rămâne însă cea mai bună performanţă a unei jucătoare din România pe iarba londoneză.

    În cealaltă semifinală, Petra Kvitova a învins-o cu 7-6, 6-1 pe Lucie Safarova.

    Simona Halep, locul 3 WTA şi cap de serie numărul 3, a devenit, miercuri, prima jucătoare din România care se califică în semifinalele turneului de Grand Slam de la Wimbledon, după ce a învins-o, cu scorul de 6-4, 6-0, pe sportiva germană Sabine Lisicki, locul 19 WTA şi cap de serie numărul 19. Halep a depăşit astfel performanţa Virginiei Ruzici, calificată în sferturile de finală, în 1978 şi 1981. Cel mai bun rezultat al unui român la Wimbledon este accederea în finală. Ilie Năstase a reuşit acest lucru de două ori, în 1972 şi 1976.

    Miercuri, pe terenul central, Simona Halep şi-a dominat clar adversara, cu excepţia începutului de meci. Cu un serviciu puternic şi cu retururi precise, Lisicki s-a distanţat la 3-0, după un break în ghemul al doilea. Ea a încercat să scurteze punctele, lovind cu forţă mingea, pentru a nu-i permite româncei să-şi facă jocul variat. Odată cu scăderea intensităţii evoluţiei germancei şi înmulţirea greşelilor neforţate, Halep a reuşit să facă break la a doua ocazia ivită, la 2-4, apoi a repetat performanţa la 4-4. Românca şi-a adjudecat setul după cinci ghemuri câştigate la rând, în 34 de minute.

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare a scăzut de 4,5 ori în trimestrul doi faţă de primele trei luni

     Astfel, în primul semestru, valoarea tranzacţiilor cu proiecte imobiliare a fost de 369 de milioane de euro, în creştere cu aproape trei ori faţă de perioada similară a anului trecut (125 milioane euro). În aceste condiţii, investitorii au cumpărat în primele şase luni proprietăţi a căror valoarea depăşeşte nivelul din întreg anul trecut.

    România se plasează, după valoarea tranzacţiilor imobiliare din prima jumătate a anului, pe poziţia a patra în Europa Centrală şi de Est, după Polonia, Rusia şi Cehia.

    Anul trecut, România a atras investiţii de 229 milioane de euro, în creştere cu aproape 25% faţă de 2012, iar în primul trimestru al anului trecut acestea s-au plasat la 85 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta spune că proiectul Roşia Montană este blocat fără sprijin politic: Eu însă susţin exploatarea

     Întrebat dacă Roşia Montană mai are o şansă în acest moment, Ponta a răspuns: “Până nu există o susţinere politică clară, nu”.

    El a precizat că, personal, consideră că este mai bine pentru ţară să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, cât timp sunt respectate toate normele de mediu.

    “Ori proiectul era ca la gazele de şist, nici nu a început şi deja se ştia că va fi ceva rău. Eu sunt pentru exploatarea resurselor naturale”, a adăugat Ponta.

    În 2011, când se afla în opoziţie, Ponta afirma că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu în favoarea proiectului Roşia Montană sunt o încercare de a-şi proteja sponsorii din campania electorală şi că şeful statului se gândeşte doar la buzunarele sale şi niciodată la interesele României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două treimi din băturile fine consumate vara în România se beau în 5-6 cluburi din Mamaia

     “Aceste băuturi se cosumă la mare în zilele de vineri şi sâmbătă, timp de maxim zece weekend-uri. Marea majoritate a consumatorilor acestor băuturi sunt bucureşteni”, a spus Berciu.

    El a afirmat că în industria băuturilor alcoolice din import, peste 70% din investiţiile firmelor în promovarea produselor sunt concentrate în perioada verii în zona de nord a litoralului, cu precădere în cluburile din nordul staţiunii Mamaia.

    O sticlă de 0,7 litri de vodcă sau whisky superpremium costă într-un club între 400 şi 600 de lei, iar preţul unei sticle de şampanie din această categorie depăşeşte 400 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în luna mai al doilea cel mai puternic avans al vânzărilor de retail din UE

     Vânzările au crescut cel mai mult, în mai faţă de aprilie, în Portugalia, cu 2,9%, urmată de România, cu 1,9%, şi Malta, cu 1,6%.

    Cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Letonia – 3%, Slovenia – 2,9%, şi Estonia – 1,5%.

    La nivelul UE, volumul comerţului cu amănuntul a scăzut cu 0,1% în acest interval, iar în zona euro a stagnat.

    Raportat la luna mai a anului trecut, Luxemburg a consemnat cel mai puternic avans, cu 16,7%, urmat de România, cu 10,3%, Ungaria, cu 5%, Lituania, cu 4,6%, şi Estonia, cu 4,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania aeriană pentru care mii de tineri au renunţat la România ar putea veni la Otopeni

    “MUNCESC PENTRU CA ÎNTR-O ZI SĂ POT SĂ TRĂIESC FERICITĂ şI PE O BUCATĂ DE PĂMÂNT ROMÂNESC.” Este numitorul comun la care ajung cei care caută pe site-urile economice din România numele companiei Emirates. Jurnaliştii scriu despre salariul mediu de peste 1.500 de euro pe care arabii îl oferă însoţitorilor de bord români, despre absolvenţi de liceu sau facultate care participă la interviuri de angajare pentru că vor să prindă un job în Dubai sau despre stewardesele care deja lucrează în aeronavele Emirates.

    Dat fiind că linia aeriană nu zboară din România, numărul de ştiri în care este menţionată nu e deloc mic. Ce-i drept, Emirates a organizat în repetate rânduri sesiuni ample de recrutare în România mizând pe faptul că oferă un salariu triplu faţă de venitul mediu, asigură cazare şi masă şi posibilitatea de a vizita întreaga lume. Câteva mii de tineri din România sunt deja angajaţii companiei, unul dintre ei fiind chiar pilot. „Emirates angajează de mult timp tineri români şi din Europa de Est pentru că fetele sunt frumoase, învaţă uşor limbi străine şi relaţionează uşor cu oameni din alte culturi”, spune Ana, care a lucrat ca stewardesă în Dubai pentru mai mulţi ani.

    O ştire a colegilor de la agenţia de presă Mediafax de la mijlocul lunii iunie anunţa, citând surse din turism, posibila venire a Emirates pe piaţa locală. Iar interesul este cât se poate de real, potrivit departamentului de comunicare din companie. „Am explorat în ultima perioadă potenţialul oportunităţii începerii zborurilor între Bucureşti şi Dubai cu numeroase părţi din România”, a declarat pentru Business Magazin un purtător de cuvânt al companiei Emirates, precizând că nu poate face niciun anunţ suplimentar în momentul de faţă. Potrivit Mediafax, reprezentanţii Emirates s-au întâlnit în ultimele luni cu reprezentanţi ai mai multor agenţii de turism din România şi cu oficiali din conducerea aeroportului Otopeni, anunţându-şi intenţia de a opera zboruri între Bucureşti şi Dubai.

    ZVONURILE LEGATE DE O POSIBILĂ VENIRE A EMIRATES ÎN ROMÂNIA SE LEAGĂ ÎN PRIMUL RÂND DE ELIMINAREA VIZELOR PENTRU ROMÂNI. Obţinerea acestora era greoaie şi îi descuraja pe mulţi să călătorească acolo”, spune Roxana Bălcescu, directorul agenţiei de turism CMB Travel. Începând din aprilie 2014, cetăţenii români, dar şi cei din alte 12 state ale Uniunii Europene care călătoresc în Emiratele Arabe Unite nu mai au nevoie de viză dacă vizitează ţara pentru o perioadă de maximum 30 de zile, potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti. Decizia vizează şi locuitorii din Polonia, Slovenia, Slovacia, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, Malta, Cipru, Croaţia şi Bulgaria, astfel că pentru toate cele 28 de state ale UE se elimină vizele.

    Românii care ajung în Dubai trebuie să încheie o asigurare medicală, fie printr-o societate de asigurări emirateză, fie printr-o societate din străinătate, şi să aibă documente de călătorie valabile cel puţin şase luni de la data intrării pe teritoriul ţării. Oficialii guvernului din Emirate precizau anterior într-un comunicat de presă că scopul deciziei este „să consolideze relaţiile politice şi economice” cu Uniunea Europeană, precum şi „să promoveze turismul în ambele direcţii”. Până la eliminarea vizelor, companiile aeriene şi agenţiile de turism intermediau contra unei sume de circa o sută de euro de persoană formalităţile de obţinere, iar procesarea dura câteva zile.

    RADU MERICA, FOSTUL PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL COMPANIEI NAŢIONALE AEROPORTURI BUCUREŞTI, SPUNE CĂ ORICE OPERATOR AERIAN CARE ALEGE SĂ OPEREZE ÎNTR-O NOUĂ DESTINAŢIE CAUTĂ ANUMITE FACILITĂŢI. „Noi am încercat în ultimul an să creăm un cadru general prin care să promovăm aeroportul de la Otopeni, aflat în competiţie directă cu cele din Sofia, Belgrad şi Istanbul. O companie care vine să opereze pe un nou aeroport îşi asumă nişte riscuri, gradul de ocupare fiind neprofitabil în primele luni de la inaugurarea rutei”, spune Merica. Aeroportul de la Otopeni oferă o scutire de la plata taxelor de aeroport pentru o anumită  perioadă – „e cert că fără astfel de scheme nu vine nimeni să zboare pe un aeroport”.

    Emirates poate deveni un concurent serios mai ales pentru cei de la Turkish Airlines pe segmentul pasagerilor care călătoresc în Asia de Sud-Est şi Oceania. China, Thailanda, Japonia, India şi Malaezia sunt principalele destinaţii înspre care românii călătoresc cu escală în lipsa unui zbor direct, fie în interes de afaceri, fie pentru vacanţe exotice. În prezent, în afară de turci, companii precum Air France KLM, Lufthansa şi Austrian transportă anual zeci de mii de pasageri către destinaţii din Orientul Îndepărtat.

    În prezent, Emirates are peste 215 avioane şi operează zboruri către mai mult de 140 de destinaţii în peste 80 de ţări. Peste 1.500 de zboruri pleacă din Dubai în fiecare săptămână, către destinaţii de pe şase continente. Compania este cel mai mare operator din lume pentru aeronavele Airbus A380 şi Boeing 777. Emirates are, potrivit datelor pentru luna aprilie, comenzi transmise constructorilor de aeronave pentru peste 370 de avioane, cu o valoare de circa 162 de miliarde de dolari. În anul financiar 2012/2013, Emirates a transportat 39,4 milioane de pasageri şi 2,1 milioane de tone de marfă.

    ARABII INVESTESC CONSTANT ÎN AERONAVE DE GENERAţIE NOUĂ şI ÎN SERVICIILE PE CARE LE OFERĂ PASAGERILOR, ca urmare a costurilor reduse cu combustibilul, principalul cost în aviaţia mondială. Astfel, transportatori precum Emirates, Etihad sau Qatar deţin flote formate din Airbus A380, vârful de gamă pentru aeronave de mare capacitate, folosite pe zborurile lung-curier. Cele trei ocupă constant locuri fruntaşe în topul celor mai bune companii aeriene din lume, investind anual miliarde de dolari în dotarea flotelor. Etihad, transportatorul aerian al cărui hub se află în Abu Dhabi, va lansa din luna decembrie noua clasă Residence, o clasă superioară first class, incluzând un apartament cu trei camere – living, dormitor şi duş – în aeronavele A380. 40.000 de dolari va costa un bilet dus-întors până la Londra, primul care va fi operat la finele anului de către arabi.

    Imediat după anunţul lor, şefii companiei Emirates, transportatorul aerian cu sediul în Dubai şi cel mai mare operator de aeronave Airbus A380, vorbeau la rândul lor despre lansarea unei clase peste business şi first. „E vorba doar de intimitate. Noul nostru concept de dormitor îl va duce la un alt nivel”, spune preşedintele Emirates, Tim Clark. Din România, zboară în prezent spre Orientul Mijlociu TAROM, Wizz Air, Fly Dubai şi Qatar Airways. Emirates ar putea apărea în peisaj în 2015, subliniind că estul devine un punct cardinal la fel de important ca vestul.

  • Petrom investeşte 2,5 milioane de euro într-o campanie de CSR

    OMV Petrom este una dintre companiile care au dezvoltat o platformă solidă de comunicare în zona responsabilităţii sociale, iar într-una din campaniile recente, „Ţară, ţară, vrem campioane”, compania a ales să susţină o disciplină sportivă ce a adus, de-a lungul timpului, numeroase motive de mândrie.

    Începutul campaniei datează din 2006, atunci când OMV Petrom a început colaborarea cu Fundaţia „Casa Campioanelor”, organizaţie în fruntea căreia se află antrenoarea Mariana Bitang şi care îi are ca membri pe Elisabeta Lipă, Gabriela Szabo, Octavian Belu, Ilie Năstase şi alţi sportivi. Gimnastica, spune Iliana Stănculeţ, corporate brand manager al OMV Petrom, este sportul care i-a atras încă de la început, fiind disciplina care a adus României cele mai multe medalii, precum şi recunoaştere la nivel internaţional.

    Campania, spune Iliana Stănculeţ, a venit dintr-o nevoie reală. Cei doi antrenori ai lotului naţional de gimnastică, Octavian Belu şi Mariana Bitang, sunt cei care au solicitat sprijinul companiei pentru proiect, iar la dezvoltarea platformei de comunicare s-a lucrat alături de Leo Burnett & Target. Pentru transmiterea mesajelor din cadrul campaniei a fost folosit microsite-ul special vremcampioane.protv.ro, precum şi spoturi TV, radio sau flyere. Un element important al campaniei a fost, de asemenea, folosirea social media.

    Sponsorizarea acordată pentru lotul naţional de gimnastică şi pentru susţinerea programului naţional de selecţie, respectiv acordarea a 150 de burse pe o perioadă de trei ani, este în valoare de 2,5 milioane de euro, conform datelor oferite de Petrom.

    „În cadrul campaniei «Ţară, ţară, vrem campioane!», ştim că ideea de performanţă a ajuns cel puţin la cele 1.700 de tinere sportive care au participat la preselecţie. Ne imaginăm că mesajul nostru a avut un impact şi mai puternic asupra celor care au trecut de preselecţie şi care vor merge în cantonament. Mai departe, 180 vor ajunge în următoarea etapă şi probabil în final trei vor deveni sportive de performanţă. Şi trei vise împlinite reprezintă un nou capitol scris în cadrul poveştii performanţei româneşti şi în viaţa câştigătoarelor”, spune Iliana Stănculeţ.

    La campanie au participat peste 1.700 de tinere gimnaste din Constanţa, Deva, Timişoara, Oneşti şi Bucureşti. În lunile iulie şi august se vor organiza tabere pentru evaluarea gimnastelor selectate. Ele vor fi observate de către antrenori din cadrul mai multor cluburi, pentru ca în final 180 dintre ele să fie alese pentru participarea în programul de pregătire 2014-2016.

    „Anul trecut OMV Petrom şi-a luat angajamentul să susţină activitatea lotului naţional de gimnastică feminină în vederea pregătirii pentru participarea la Jocurile Olimpice de la Rio 2016″, spune Stănculeţ. „În plus, pentru asigurarea continuităţii performanţei şi în următorii ani susţinem şi programul naţional de selecţie care are ca obiectiv descoperirea unor talente care ar putea face parte din viitorul lot naţional al României.”

    „O astfel de iniţiativă de încurajare este singurul mod prin care păstrăm cel mai performant sport al românilor la acelaşi nivel de până acum. O nouă generaţie de tinere gimnaste are nevoie de ani întregi de antrenamente şi concursuri până să reprezinte România la competiţii internaţionale şi să lupte de la egal la egal cu marile puteri ale lumii precum Rusia, SUA sau China, aşa că trebuie să ne gândim la viitorul gimnasticii încă de pe acum”, spun oficialii Petrom.

    Conceptul de responsabilitate socială corporatistă, deşi văzut de mulţi drept o formă de advertising, poate aduce reale beneficii societăţii în cadrul căreia o companie funcţionează. Indiferent că este vorba despre investiţii în educaţie, în mediul înconjurător sau în sport, responsabilitatea trebuie privită ca un aspect cât se poate important în desfăşurarea unui business.