Tag: valoare

  • Valoarea milenialilor în ecuaţia Philips

    Am stat de vorbă cu executivul român de 37 de ani într-o atmosferă relaxată, în spatele unei dubiţe în care compania pe care o reprezintă prezenta ultimele modele de aparate de făcut sucuri naturale; era primul interviu acordat presei de business. Doru Rusănescu s-a alăturat echipei Philips la începutul anului, ocupând poziţia de general manager al diviziei de sănătate personală pentru Europa de Sud-Est. Divizia pe care o conduce de la începutul acestui an are în jur de 100 de oameni, România fiind un hub pentru sud-estul Europei din care sunt coordonate zece ţări. „Pe harta mondială, România e la fel de importantă ca alte state, aşa că începând de anul viitor vom începe să aducem toate produsele prezentate la IFA pe piaţă. România are o poziţie de lider în ce priveşte domeniul de activitate Philips; avem de asemenea o foarte bună conectivitate la internet şi multă lume care este digitally aware, iar toată strategia Philips care presupune în primul rând digitalizare se va implementa şi în România.“

    Un alt executiv român, Alexandru Popescu, director general pentru divizia Health Systems în sud-estul Europei (SEE), a preluat începând cu 1 februarie 2016 funcţia de CEO Philips România precum şi pe cea de CEO Philips SEE. Alexandru Popescu şi Doru Rusănescu îl succed pe Robin van Rozen, care a îndeplinit cele trei roluri din 2013 şi care, începând cu luna ianuarie a acestui an, a devenit vicepreşedinte şi director general al Philips Personal Health în Marea Britanie şi Irlanda. Ambii lideri vor activa din România.

    Rusănescu crede că motivul pentru care România a ajuns hub regional are foarte mare legătură cu populaţia, în sensul că este cea mai mare din regiune. Şi este încredinţat că România devine din ce în ce mai cunoscută pe harta globală din punct de vedere a specialiştilor în marketing sau business management. „Ştiu mulţi români care lucrează în companii internaţionale şi percepţia faţă de români în mediul de afaceri este foarte bună. Chiar faptul că eu urmez unui manager olandez arată încrederea companiei în români.“ Rusănescu a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice, pe care le-a completat apoi cu o diplomă în comunicare obţinută la Charted Institute of Marketing din Londra. Şi-a construit întreaga carieră în FMCG, lucrând pentru Coca-Cola Hellenic şi Coca-Cola Company. În mod natural, prima întrebare a fost cum a perceput trecerea către zona produselor de sănătate. „Mi s-a părut că un pas înainte, am vrut să fac schimbarea pentru că simt mereu nevoia să evoluez; am vrut să merg în cu totul alt domeniu unde să am posibilitatea să învăţ mai multe şi am vrut să aleg o companie relevantă pentru timpurile moderne. Trecerea a fost ceva mai dificilă la început, pentru că era un domeniu nou, dar este şi o satisfacţie personală destul de mare“, spune executivul Philips. De folos a fost în luarea deciziei de a face acest pas, povesteşte el, faptul că la fel ca şi cultura olandeză, cultura companiei este „destul de flexibilă, adică se adaptează unor specificuri locale. Sunt foarte interesaţi de performanţă, corectitudine, de calitate, valori care sunt uşor de împrumutat şi implementat. În general nu apar diferenţe culturale, suntem similari din punctul de vedere al valorilor. Avem foarte mulţi tineri care au studiat o facultate prin străinătate şi s-au întors, sunt deja nişte cetăţeni ai Uniunii Europene care au fost peste graniţe şi s-au adaptat la mediul de acolo.“

    Am discutat despre importanţa tehnologiei în procesul medical şi de rolul aceastai într-o societate precum România. În opinia lui Rusănescu, există un trend de îmbătrânire în societate deoarece creşte speranţa de viaţă, iar în aceste condiţii prevenţia devine din ce în ce mai importantă. A doua trendinţă vizibilă este aparţia a tot mai multor boli moderne, legate de dezvoltarea unei societăţi: oamenii sunt stresaţi, devin mai sedentari, nu mănâncă produse sănătoase. „Dacă românii sunt sau nu conştienţi de aceste două trenduri rămâne de văzut. Noi ne propunem să educăm societatea în privinţa unui stil de viaţă sănătos, echilibrat într-un mediu sănătos acasă. În România e importantă educaţia, pentru că generaţia tânără e mult mai deschisă, avem deja o generaţie care s-a născut cu internet. Aceştia doresc acces la informaţie, îşi doresc să fie în control al datelor.“

    Prin mesaje sale, Philips ţinteşte generaţiile tinere, 25-35 de ani cu familii, pentru că vorbeşte pe înţelesul lor, explică Rusănescu.

  • Cum a pierdut Oprah 117 milioane de dolari în mai puţin de un an

    Kilogramele în plus nu reprezintă singurul lucru pe care Oprah Winfrey l-a pierdut în urma colaborării sale cu Weight Watchers. Fosta moderatoare a pierdut 117 milioane de dolari din cauza scăderii drastice a preţului acţiunilor companiei, din care Winfrey deţine 10%.

    Weight Watchers, companie ce îşi propune să ajute oamenii să scadă în greutate, a înregistrat o scădere de 66% a preţurilor acţiunilor, după ce în noiembrie 2015 a cunoscut o creştere fulminantă a valorii, când fosta moderatoare a anunţat că va deveni imaginea firmei. Oprah, care deţine 10% din Weight Watchers, a pierdut 117 milioane de dolari în urma acestei scăderi, în timp ce valoarea companiei a scăzut cu 1,2 miliarde de dolari faţă de perioada de apogeu.

    Acţiunile au scăzut treptat, până la 9,68 dolari, după ce compania a anunţat înlocuirea CEO-ul său de trei ani, James Chambers, la sfârşitul lunii. Dar preţul este totuşi deasupra celor 6,79 de dolari, valoarea per acţiune înainte ca Oprah să intre în companie ca al treilea mare investitor. Preţurile acţiunilor s-au dublat după ce Winfrey a anunţat că va deveni imaginea companiei, fostul star TV intrând în posesia a 45 de milioane de dolari în doar 24 de ore după ce a anunţat această colaborare, în Octombrie 2015. Preţurile au continuat să crească la 28,05 de dolari, datorită entuziasmului creat de implicarea vedetei, Watchers ajungând la 1,4 miliarde de dolari.

    O reclamă în care Oprah Winfrey declara că a slăbit circa 13 kilograme cu programul Weight Watchers a umflat acţiunile companiei cu 21% în doar două ore. Cu toate acestea, într-un număr al revistei O Magazine din 2009, Winfrey a scris: „Scopul meu nu este să fiu slabă, ci să am un corp puternic, sănătos şi în formă”. 

  • Samsung a pierdut 22 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă după eşecul Note 7

    Samsung Electronics a pierdut 22 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă în ultimele două şedinţe, în condiţiile în care investitorii au simţit o lovitură puternică din partea eşecului smartphone-ului Note 7, scrie Bloomberg.

    Acţiunile Samsung au scăzut cu 11% de vineri, cel mai mare declin de două zile din 2008, după ce autorităţile de reglementare din SUA au avertizat utilizatorii în legătură cu smartphone-urile Note 7, susţinând că sunt probleme serioase la încărcare. Autorităţile aviatice au interzis pasagerilor să folosească aparatul în timpul zborului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung a pierdut 22 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă după eşecul Note 7

    Samsung Electronics a pierdut 22 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă în ultimele două şedinţe, în condiţiile în care investitorii au simţit o lovitură puternică din partea eşecului smartphone-ului Note 7, scrie Bloomberg.

    Acţiunile Samsung au scăzut cu 11% de vineri, cel mai mare declin de două zile din 2008, după ce autorităţile de reglementare din SUA au avertizat utilizatorii în legătură cu smartphone-urile Note 7, susţinând că sunt probleme serioase la încărcare. Autorităţile aviatice au interzis pasagerilor să folosească aparatul în timpul zborului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A cumpărat o insulă în valoare de 15 mii de dolari şi şi-a îndeplinit visul

    Melita Kolmandas Hunter a primit şansa de a-şi putea realiza visul. De la o casnică din Australia, a ajuns să fie proprietara unui resort pe o insulă privată din Cambodia, numit Song Saa.

    Totul a început în anul 2005 când soţul Melitei, Rory, a fost invitat să lucreze în Cambodia.

    Citiţi mai multe pe www.one.ro

  • Volumul total al tranzacţiilor la bursă a fost mai mic cu 28% în primul semestru

    Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă în primele şase luni a scăzut cu 28% comparativ cu semestrul I 2015, la 4,88 miliarde de lei, pe fondul căderii cu circa 92% a tranzacţiilor cu obligaţiuni, dar şi al înjumătăţirii tranzacţiilor cu titluri de stat şi unităţi de fond, informează ASF.

    Volumele de tranzacţionare au înregistrat variaţii ample, de la un minim de 529 milioane de lei în februarie la un vârf de 1,13 miliarde de lei atins în aprilie.

    Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni derulate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în aceeaşi perioadă a crescut cu 6,5%, până la 4,36 miliarde de lei, reprezentând aproape 90% din totalul tranzacţiilor realizate pe bursă în prima jumătate a anului, potrivit Raportului privind evoluţia pieţei de capital în semestrul I 2016, aprobat în şedinţa de miercuri a Consiliului ASF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jobul visat

    Jobul acesta este cel al visurilor mele”, spune Emmanuelle Valentin-Fouchs, franţuzoaica ce a preluat la sfârşitul anului trecut conducerea Sanofi România şi Moldova, unul dintre cei mai mari jucători farma de pe piaţa locală. „Privindu-mi retrospectiv cariera, am acumulat experienţă în domenii precum finanţe, comercial, dezvoltarea afacerii etc., dar mi-am dorit un job care să le înglobeze pe toate”, povesteşte Valentin vorbind în engleză cu accent franţuzesc.

    Entuziasmul cu care vorbeşte despre mandatul său la conducerea Sanofi în România nu dă indicii că domeniul în care lucrează trece prin cea mai tensionată perioadă din ultimii ani. Provocările pe care le-a primit la pachet cu „jobul visurilor” nu o sperie, ci din contră, le atacă direct şi le expune fără nicio reticenţă: „Impredictibilitatea este cea mai mare dificultate de care mă lovesc acum. E foarte greu să conduci o afacere când pot interveni schimbări radicale în fiecare zi. De când sunt aici, este a patra schimbare a ministrului sănătăţii, unul dintre ei fiind numit pentru cinci ore”, adaugă franţuzoaica, vorbind degajat oricât de sensibil ar fi subiectul de discuţie atins.

    Industria farma se află într-o continuă tensiune din cauza schimbărilor pe bandă rulantă pe care le impun autorităţile în acest domeniu, afirmă Emmanuelle Valentin-Fouchs. Ca un bonus, domeniul sănătăţii se confruntă în ultima peioadă cu o serie de scandaluri care au determinat reacţii din partea autorităţilor, a reprezentanţilor domeniului, dar şi a opiniei publice.
    Anul trecut, piaţa farma a înregistrat prima scădere din ultimul deceniu, de 4,7%, ajungând la o valoare de 11,7 miliarde de lei, similară nivelului din 2012-2013. Scăderea a avut loc în condiţiile în care valoarea vânzărilor de medicamente cu prescripţie (Rx), care reprezintă aproximativ 70% din piaţă, a înregistrat un minus de peste 10% anul trecut.

    Cu o cifră de afaceri de 1,17 miliarde de lei, conform IMS MAT (decembrie 2015), Sanofi a ocupat anul trecut prima poziţie în topul jucătorilor farma din punctul de vedere al vânzărilor; vânzările includ şi produsele Zentiva, divizia de medicamente generice. Conform Cegedim, în primul trimestrul al anului 2016 valoarea totală a pieţei de medicamente s-a ridicat la 3,04 miliarde lei, cu 7% sub nivelul înregistrat în acelaşi trimestru al anului 2015.

    Anul trecut a adus o rocadă între locurile doi şi trei din piaţă: Novartis (643 de milioane de lei) a urcat pe locul doi şi Hoffmann la Roche (611 milioane de lei) a coborât pe poziţia a treia, iar în 2016 s-a produs o altă schimbare importantă în piaţă: compania americană Abbvie a avansat puternic în clasament, datorită decontării medicaţiei pentru hepatita virală cronică.

    Astfel, brandul Viekirax al Abbvie, a cărui comercializare a început în luna mai 2015, a înregistrat în primele şase luni ale anului vânzări de peste 580 milioane lei.

    În acest context, Sanofi are o situaţie stabilă, apreciază Emmanuelle Valentin-Fouchs: „Sanofi are o poziţie unică şi diferită pe piaţă din mai multe motive”. Compania este lider de piaţă, cu o amprentă puternică atât pe segmentul de medicamente generice, cât şi inovative, OTC-uri, vaccinuri sau boli rare. Datele companiei arată că unu din opt medicamente vândute în România este produs de Sanofi, ceea ce se traduce în 12% cotă de piaţă în volum şi 8% cotă de piaţă în valoare, conform IMS MAT (decembrie 2015).

    Emmanuelle Valentin-Fouchs spune despre 2015 că a fost „un an normal, nici bun nici rău” din punctul de vedere al vânzărilor, dar important din punct de vedere al schimbărilor din sistemul de sănătate şi din industria farma: „Ne-am lovit de marile provocări ale politicii de preţuri în România”, referindu-se la alinierea preţurilor produselor originale cu cele generice, un subiect fierbinte aflat la masa discuţiilor dintre guvern şi producătorii de medicamente.

    În primă instanţă, gândind din punct vedere economic, pacienţii consideră de bun augur această decizie, spune şefa Sanofi, dar tot ea explică de ce decizia nu ar fi favorabilă pe termen lung. În Europa, preţurile sunt reglementate în fiecare an, iar în cele mai multe cazuri, bazate pe ţările de referinţă. Asta înseamnă că în România preţurile se bazează pe cele practicate în alte ţări europene, la fel cum în alte pieţe sunt luate în considerare preţurile din farmaciile româneşti. Astfel, „dacă legea ne cere asta, o scădere de preţuri în România cu 35% va avea un impact în toată Europa, o situaţie dificilă pentru companiile internaţionale.

    În cazul în care decizia va fi aplicată – la 1 noiembrie 2016 – există riscul ca de pe piaţa românească să dispară o serie de medicamente. „Nu avem de ales, conducem companii internaţionale. Orice decizie am lua s-ar răsfrânge deopotrivă asupra pacienţilor din România, cât şi a celor din întreaga Europă”, spune franţuzoaica.

    DINCOLO DE OBIECTIVE IMEDIATE

    Un om cu viziune pe termen lung, după cum se autodescrie, Emmanuelle Valentin spune că îngrijorarea sa nu ţine doar de afacerea pe care o conduce, ci se declară preocupată şi de situaţia pacienţilor români, care vor fi nevoiţi să renunţe la unele medicamente unice pe piaţă. Consideră că rolul său aici este de a contribui la un sistem sustenabil din punct de vedere economic pentru România, dar acceptat, de asemenea, de companiile internaţionale. „De când sunt aici, nu am obiective pe termen scurt, ci am privit în perspectivă, am o viziune strategică şi vreau să văd cum putem construi, împreună cu autorităţile din România, un sistem sustenabil, lucru care poate fi într-adevăr benefic pentru pacienţii din România, pentru afacerea mea şi pentru întreaga industrie”, spune directoarea Sanofi.

  • Ţara în care există bancnote tactile pentru nevăzători

    Povestea adăugării acestui element pe bancnote a început în urmă cu trei ani, când Connor McLeod, pe atunci în vârstă de 12 ani, a depus o plângere pentru discriminare la Comisia pentru drepturile omului din Australia şi a iniţiat o petiţie on-line la care a primit peste 56.000 de semnături de susţinere, scrie Rador.

    Acum Banca Centrală din Australia a anunţat că intenţionează ca toate bancnotele pe care le va emite în viitor să prezinte aceste însemne tactile. Trebuie spus că alte state nu au un mod adecvat de diferenţiere a monedelor şi bancnotelor. De exemplu, în SUA, bancnotele şi monedele indiferent de valoare au aceeaşi mărime şi abia de acum urmează o deferenţiere a lor prin anumite elemente.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Câţi bani vor primii elevii care au obţinut media 10 la bacalaureat

    Elevii care au obţinut media 10 la examenul de bacalaureat vor primi stimulente financiare în valoare de 3.000 de lei, iar absolvenţii de gimnaziu cu nota maximă la evaluarea naţională vor primi 1.000 de lei, a decis miercuri Guvernul, scrie Mediafax

    Se aprobă acordarea de stimulente financiare în valoare de 1000 de lei fiecărui absolvent al clasei a VIII-a care a obţinut media 10 la evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a – 2016. Se aprobă acordarea de stimulente financiare în valoare de 3000 de lei fiecărui absolvent de liceu care a obţinut media 10 la examenul naţional de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2016”, se arată în hotărârea Executivului.

    Potrivit documentului, sumele necesare se alocă din bugetul aprobat pe anul 2016 Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

    Lista beneficiarilor stimulentelor financiare şi modalitatea de acordare a acestora urmează să se aprobe prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice .

    În anul 2016, un număr de 86 de absolvenţi de clasa a XII-a au obţinut media 10 la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2016, iar 253 de absolvenţi de clasa a VIII-a au obţinut media 10 la evaluarea naţională.

  • Câţi bani vor primii elevii care au obţinut media 10 la bacalaureat

    Elevii care au obţinut media 10 la examenul de bacalaureat vor primi stimulente financiare în valoare de 3.000 de lei, iar absolvenţii de gimnaziu cu nota maximă la evaluarea naţională vor primi 1.000 de lei, a decis miercuri Guvernul, scrie Mediafax

    Se aprobă acordarea de stimulente financiare în valoare de 1000 de lei fiecărui absolvent al clasei a VIII-a care a obţinut media 10 la evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a – 2016. Se aprobă acordarea de stimulente financiare în valoare de 3000 de lei fiecărui absolvent de liceu care a obţinut media 10 la examenul naţional de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2016”, se arată în hotărârea Executivului.

    Potrivit documentului, sumele necesare se alocă din bugetul aprobat pe anul 2016 Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

    Lista beneficiarilor stimulentelor financiare şi modalitatea de acordare a acestora urmează să se aprobe prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice .

    În anul 2016, un număr de 86 de absolvenţi de clasa a XII-a au obţinut media 10 la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2016, iar 253 de absolvenţi de clasa a VIII-a au obţinut media 10 la evaluarea naţională.