În ultimii trei ani de criză, adică de la începutul lui 2009 şi până la finele anului trecut, litrul de benzină comercializat pe piaţa locală s-a scumpit cu peste 84%, în euro, arată datele publicate în buletinele petroliere realizate de Comisia Europeană. În lei, creşterea a fost de 82%, comparând preţurile afişate de Petrom de la începutul lui 2009 cu cele afişate în prima zi a acestui an. Totodată, în ultimii trei ani de criză, economia României a picat cu 7%. Datele Comisiei Europene arată că dacă pe data de 12.01.2009 un litru de benzină costa circa 0,66 euro (3 lei), pe 19.12.2011 acelaşi litru de benzină se cumpăra cu peste 1,2 euro (5,6 lei). Cu aceste creşteri de preţ, România se clasează pe al doilea loc în topul scumpirilor la benzină între toate cele 27 de state membre, medalia de aur fiind adjudecată de petroliştii din Grecia, ţară în care acest tip de carburant a crescut cu aproape 98% în perioada de timp analizată. Podiumul este completat de Letonia, dar la o diferenţă considerabilă de primii clasaţi, aici litrul de benzină scumpindu-se cu “numai” 67,8%.
Tag: romania
-
Moody’s estimează pentru România o creştere economică de 2,2% în acest an, cu inflaţia la 3%
Situaţia economică incertă din zona euro, pe fondul crizei datoriilor de stat, afectează perspectivele de creştere economică ale României pe canalul exporturilor, se arată într-o analiză Moody’s. Absorbţia mai rapidă a fondurilor europene şi creşterea implicită a investiţiilor interne ar trebui să compenseze însă scăderea exporturilor, menţinând creşterea economică peste pragul de 2% în 2012, după un avans estimat la 2,1% anul trecut.
-
Edecari pe Dâmboviţa
Ilia Repin este un pictor rus, un fel de Grigorescu al ruşilor. S-a născut în 1844, la momentul potrivit după cum puteţi observa pentru a deveni, într-o Rusie post-octombrist revoluţionară, un pictor progresist, model pentru generaţii întregi. Nu este nicio urmă de peiorativ în ce spun; Repin a fost un membru de frunte al unei mişcări artistice numită Peredvijniki, care s-ar putea traduce prin Rătăcitorii sau Hoinarii, un grup care milita pentru ieşirea din canoanele clasice ale picturii şi pentru renunţarea la statutul elitist al artei plastice.
Şi dacă Repin este Grigorescul ruşilor, atunci Carul său cu boi este tabloul “Edecarii de pe Volga”. Specialiştii spun că pictura este o celebrare a demnităţii, forţei şi tăriei umane, dar şi o condamnare a exploatării. În centrul grupului de edecari este un tânăr, singurul care nu priveşte în pământ, care are o atitudine de revoltă şi care pare că încearcă să se elibereze de hamul la care trage – un simbol, au spus mai târziu propagandiştii, al dorinţei de eliberare. Mai mult, pictura lui Repin contrasta cu realitatea idilic-pastorală promovată până atunci în arta rusă – druşte împodobite şi cântăreţi la balalaică; de ajuns să spun că însuşi Dostoievski l-a lăudat pe Repin fără rezerve, fermecat de realismul personajelor; tabloul l-a făcut pe scriitor să se simtă dator faţă de poporenii care muncesc aşa din greu, iar aprecierile sale au generat curentul narodnicilor, din care s-a inspirat, în România, mişcarea poporanistă propovădută de Constantin Stere, Dobrogeanu-Gherea sau Garabet Ibrăileanu.
Undeva în dreapta corabiei pe care o trag edecarii se vede dâra de fum a unui remorcher, şi aici vreau să ajung, la lecţia de economie politică din tabloul cu edecari. Remorcherul se îndepărtează, ciudat, nu?, de vasul care trebuie tras împotriva curentului, în timp ce oamenii trag la jug ca nişte animale. Asta pentru că munca lor este aşa de ieftină încât remorcherul, progresul, este eliminat din ecuaţie. Sărăcia în care trăiesc mujicii îi face să accepte orice, oricum, doar pentru mai rezista o zi.
Să ne întorcem la România şi să admitem că în anul 2012 cea mai mare problemă a României nu sunt deficitele sau datoria externă sau corupţia, ci sărăcia, cea care generează toate cele dinainte, şi corupţie, şi deficite, şi datorie externă. Nu mai are rost să căutăm ţapi ispăşitori în fărâmiţarea terenurilor, în productivitatea redusă, în investiţiile anemice sau în folosirea până la idioţenie a sintagmei “mână de lucru ieftină” şi nu mă refer aici la sărăcie aşa cum o calculează instituţiile financiare. Vorbesc de sărăcia care împiedică oamenii să îşi schimbe mobila din casă la cinci ani şi la sărăcia care împiedică antreprenorii să îşi ducă la bun sfârşit visele; la sărăcia care face din funcţionar un ins coruptibil şi la sărăcia care îl face pe medic să ridice neputincios din umeri.
Iar climatul de austeritate cu care bat câmpii liderii politici, fie ei din Europa sau de pe malurile Dâmboviţei este doar o altă prostie, de pus lângă “too big to fail”.
Cultura sărăciei înseamnă pentru mine ideea de a împărţi oamenii în duşi de nas şi ducători de nas, în fraieri şi şmecheri. Mai înseamnă eliminarea egalităţii şanselor, idolatrizările gratuite şi folosirea de manipulări grosolane. Credinţa în insul mesianic. Mulţumirea de a supravieţui, şi nu vorbesc aici de satul românesc, ci chiar de companii.
Edecari în gol, pe Dâmboviţa sau pe Volga. Iar remorcherul se îndepărtează.
(Acesta este un prim text dintr-un proiect personal care încearcă să adune la un loc pictura, economia şi societatea.)
-
Benzina din România, mai scumpă decât în Germania
Cu excepţia Poloniei, care s-a menţinut pe aceeaşi poziţie în acest clasament în care au fost luate în calcul preţurile fără taxe, pentru a evita decalajele generate de diferenţele de taxare dintre state, toate statele din regiune au reuşit să coboare câteva poziţii. Vecinii bulgari au reuşit să ajungă la sfârşitul lui 2011 pe ultimul loc al clasamentului, după ce în ianuarie erau pe poziţia 20. Cehia a coborât două poziţii, iar Ungaria a ajuns de pe locul 14, pe locul 15. Preţul fără taxe reprezintă, practic, valoarea efectivă a benzinei la distribuitor, fără nicio legătură cu accizele sau TVA sau alte taxe sau impozite.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
România şi Bulgaria, măcinate de dezamăgire la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană
Când Bulgaria şi România au aderat la UE la 1 ianuarie 2007, cele două ţări păreau să intre într-un domeniu al păcii, belşugului, securităţii şi stabilităţii. Astăzi, însă, cele mai noi state membre ale UE sunt măcinate de dezamăgire, potrivit Deutsche Welle. Cea mai săracă ţară a UE, Bulgaria este pe ultimul loc în ceea ce priveşte veniturile, pensiile, productivitatea muncii şi eficienţa energetică. Sofia este criticată în continuare pentru reformele judiciare, managementul subvenţiilor, lupta împotriva corupţiei, crimei organizate şi traficului de persoane, precum şi pentru nivelul scăzut al protecţiei copiilor. De altfel, pentru a primi cele două ţări în Uniune, Bruxelles-ul a stabilit standarde clare pentru Bulgaria şi România, care fac în continuare obiectul controalelor speciale. Chiar şi în prezent, anumiţi membri ai Parlamentului European consideră că cele două ţări nu sunt pregătite pentru apartenenţa la UE.
-
Huffington Post laudă atracţiile turistice ale României aflate “în afara drumurilor deja bătătorite”
Remarcând că România este adesea percepută negativ, în asociere cu “ţiganii nomazi” sau “haitele de câini vagabonzi”, autoarea articolului, Jeanine Barone, reporter specializat în călătorii, atrage atenţia asupra principalelor atracţii turistice ale ţării. “Se pare că acestea sunt centrate adesea pe situri medievale şi biserici fortificate. Dar am descoperit o altă Românie, o ţară cu văi bucolice, sate de munte cu privelişti panoramice, vinuri bune, parcuri înverzite şi hoteluri şic”, spune aceasta, pe site-ul Huffington Post.
-
Politica externă în 2011: Eşec pentru Schengen. Succes cu scutul antirachetă
Dificultăţile privind aderarea la Spaţiul Schengen s-au conturat încă de la sfârşitul anului 2010. Astfel, în noiembrie 2010, Olanda şi Franţa au condiţionat aderarea României şi Bulgariei la Schengen de progresele realizate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). O lună mai târziu, în decembrie, Franţa şi Germania au cerut Uniunii Europene să amâne aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.
5 ianuarie 2011 – Preşedintele Traian Băsescu a declarat că îşi asumă responsabilitatea politică a întârzierii accesului României în Spaţiul Schegen, în calitate de şef al statului. Preşedintele a mai spus că fondurile aflate în 2011 la dispoziţia Guvernului pentru securizarea frontierelor, în sumă de 271 milioane euro, ar trebui alocate întreprinderilor mici şi mijlocii şi nu neapărat grupului EADS, în condiţiile în care nu există un termen fixat pentru aderarea la Schengen.
-
Prima ţară care îşi schimbă imaginea pe internet este România
La doar o lună de la lansare, campania “Românii sunt deştepţi”, iniţiată de batonul de ciocolată Rom Autentic şi agenţia de publicitate McCann Erickson, şi-a atins scopul: schimbarea sugestiilor negative generate automat de motorul de căutare Google la introducerea în bara de căutare a sintagmei “romanii sunt”. România devine astfel prima ţară din lume care îşi schimbă imaginea pe internet.
Dacă pe 17 noiembrie 2011, la o simplă căutare pe google.ro, google.com, google.fr, google.it, google.es sau google.de cu sintagma “românii sunt”, sugestiile automate l-ar fi jignit chiar şi pe cel mai indiferent român, la o lună de la lansarea campaniei, sugestiile generate de Google au fost înlocuite cu “românii sunt deştepţi” şi alte sintagme pozitive – educaţi, frumoşi, talentaţi, inventivi, sau harnici.
“Campania luptă pentru o cauză în care Rom a demonstrat că are încredere: retrezirea la viaţă a mândriei naţionale. Faptul ca această campanie şi-a atins scopul confirmă că drumul pe care am pornit este cel corect şi că ne-am adus contribuţia la schimbarea imaginii României”, spune Gabriela Munteanu, marketing director Kandia Dulce.
În decurs de 30 de zile în sprijinul campaniei au venit peste o jumătate de milion de căutări pe Google cu sintagma “românii sunt deştepţi”, zeci de transmisiuni TV, inclusiv din afara ţării, sute de site-uri şi bloguri din toată lumea şi zeci de personalităţi locale.
“Vorbim în primul rând de un gest simbolic. Am schimbat predicţiile automate de pe Google, dar mai e de lucru până când internetul nu va mai arăta ca un poligon de tir în care noi, românii, suntem ţinta tuturor. Adevarata schimbare va veni atunci când conţinutul de pe internet generat chiar de noi, românii, va deveni şi el unul pozitiv. Atunci când vom scrie cu mai mult curaj despre reuşitele noastre, fără să ne temem că vom părea naivi sau că nu vom face rating. Trebuie să învăţăm să facem rating scriind şi lucruri bune despre noi. Aşadar, campania continuă şi îi invităm pe toţi românii, mai ales pe cei care pot influenţa opinia publică, să scrie şi de bine despre români”, a declarat Dinu Pănescu, group creative director, McCann Erickson
Primul succes înregistrat de campanie a venit din Franţa, când, la începutul lunii decembrie, prima sugestie oferită de google.fr a devenit “les roumains sont intelligents”. Au urmat predicţii favorabile pe google.it (“i rumeni sono intelligenti), google.es (“los rumanos son inteligentes”), google.co.uk sau google.com (“roumanians are smart”) şi chiar şi google.nl. Astăzi, românii sunt deştepţi pe tot internetul, iar România a devenit prima ţară din lume care şi-a schimbat imaginea pe Internet.
-
FMI: România a făcut progrese, însă riscurile au crescut considerabil din cauza crizei din zona euro
“România a făcut progrese bune sub programul sprijinit de Fond (…) Totuşi, riscurile au crescut considerabil din cauza turbulenţelor financiare din zona euro. Continuarea angajamentelor faţă de agenda de reformă economică este crucială pentru a rezista incertitudinilor actuale”, a declarat Lipton într-un comunicat transmis de FMI după ce Consiliul Executiv al instituţiei a aprobat cea de-a treia evaluare în cadrul acordului de precauţie încheiat în luna martie a acestui an. Oficialul notează că economia a revenit pe creştere, inflaţia a scăzut, iar autorităţile sunt “în grafic” pentru a atinge ţintele fiscale pentru 2011, însă recomandă autorităţilor să facă eforturi pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, reforma companiilor de stat sau reducerea arieratelor.
-
Primul an de capitalism real în România
Ultima mare bulă care tocmai s-a spart este cea a cărţilor despre criză. Editorii americani au dat publicităţii câteva seturi de date – nu mă îndoiesc că sunt aplicabile şi la noi, păstrând totuşi proporţiile – iar rezultatele sunt grăitoare.
În iunie 2008 au apărut două titluri, iar până în septembrie 2008 numărul acestora a urcat vertiginos la 20. Din septembrie 2008 şi până în decembrie 2009 numărul titlurilor apărute s-a menţinut în zona 15 – 20 lunar, cu un vârf spectaculos, de 26 de titluri în iunie 2009. În 2010 şi 2011 tendinţa a fost de scădere năprasnică – în august şi octombrie 2010 nu a apărut nici măcar un titlu legat de criză.
Datele pentrui 2011 nu sunt valabile, dar nu am nicio îndoială că autorii şi editurile nu mai mizează pe criză. Cu alte cuvinte, despre criză s-a spus cam tot ce a fost de spus, cel puţin din punctul de vedere al economiştilor şi specialiştilor capabili să scrie mai mult decât 100 de cuvinte într-o postare de blog sau 5.000 de cuvinte într-un articol de ziar. Rămân să ţină aprinsă flacăra crizei prietenii de la Business Insider – care, apropo, sper să aibă puterea să depăşească zona “15 grafice care vă vor arăta clar cum vine apocalisa luna viitoare” – şi editorialiştii de la Wall Street Journal şi Financial Times, care au jumătate de normă pentru număratul zilelor Europei.
Neregăsindu-mă între capetele luminate pe care tocmai le-am enumerat, aş vrea să privesc cumva optimist spre 2012. Mi s-ar părea logic, firesc ca oamenii să înceapă să se întoarcă spre o serie de valori fundamentale – cumpătare, prudenţă, muncă tenace. Companiile şi şefii de companii ar trebui să regăsească ideea de bază din business, cum bine spunea cineva la club – “să câştig bani”. Bani din afaceri, desigur, şi nu învârtind aiurea hârtii, făcând speculă cu terenuri sau case sau tăind în neştire cheltuieli şi dând afară din ce în ce mai mulţi oameni.
Îi spun primul an de capitalism autentic pentru că etapele de până acum au oferit doar faţete ale întregului: unu, perioada de început, a celor curajoşi şi a lui “nu ne vindem ţara, dar ne place Coca-Cola”, doi, începutul reformelor şi al perioadei de creşteri de doi digiţi, trei – euforia, perioada în care toată lumea şi-a pierdut capul. Patru – criza.
Ideea “să facem bani” respectând regulile pieţei oferă, cum ar spune un corporatist, o sumedenie de provocări. Prima, şi cea mai puternică, îmbâcseala din România. Politicieni, sărăcie, infrastructură deficitară, alegeri. Pe urmă climatul de austeritate care s-a instaurat în Europa, cu efecte directe asupra consumului şi investiţiilor. Pe urmă politicile fiscale nesigure şi mersul economiei mondiale, China, preţul petrolului şi al alimentelor, războaiele comerciale sau pe materii prime.
Să ne rezumăm la ce putem încerca să controlăm, îmbâcseala din România. 2012 este un an electoral şi cred, sper ca mediul de afaceri sănătos să înţeleagă nu numai că este momentul să înceapă să facă bani, ci şi să îşi dea seama de importanţa pe care o are, de forţa pe care i-o conferă locurile de muncă pe care le oferă şi taxele şi impozitele şi salariile pe care le plăteşte. Simpla ignorare a tupeului politicianist ar putea modifica radical jocul, iar câştigul ar fi considerabil, pentru că am putea recupera şi o bucată bună din decalajul care ne separă de restul statelor europene.
Pentru că următorul număr al revistei apare în ianuarie, aş vrea să le mulţumesc tuturor cititorilor noştri, în print sau pe internet. Aceleaşi mulţumiri am pentru colaboratorii revistei, oameni de afaceri sau analişti, care răspund întrebărilor noastre şi care participă la evenimentele pe care le organizăm – Clubul BM şi Meet the CEO.
La mulţi ani!