BusinessMagazin

Tag: romania

  • Cea mai războinică angajată din România. Au vrut să o concedieze şi a cerut 99 de SALARII COMPENSATORII

    “Angajatorul pune condiţiile la angajare. La plecare, le pune angajatul”, spune Carmen Ştirbu, senior associate în cadrul casei de avocatură Schoenherr şi Asociaţii.

    Companiile continuă să facă ordine nu doar în rândul angajaţilor din posturile de execuţie, ci şi în rândul celor ce îi conduc. Uneori, prezenţa lor pe statul de plată nu s-a mai justificat şi sub pretextul “optimizării costurilor” angajaţii au ieşit din schemă. “Cei mai mulţi se simt nedreptăţiţi şi spun că au fost concediaţi abuziv, iar alţii nu vor decât să se razbune pe fostul angajator”, spunea anterior avocatul Iulian Pătrăşcanu.

    Radu Furnică, preşedintele firmei Leadership Development Solution, care a recrutat de-a lungul carierei peste 600 de manageri de top, spune că profilul managerilor cu cele mai multe şanse de a încheia o clauză de exit este extrem de exclusivist şi indică personajele cu funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte de companie, din domenii puternice, precum serviciile financiare, şi cu experienţă de măcar 20 de ani în spate. La plecare, aceştia pot primi între şase şi 12 salarii compensatorii, în funcţie de poziţia ocupată şi de negocierea initială.

    Există totuşi şi cazuri ce ies din tipare. “Discutam cu un manager din FMCG, care îmi spunea că şi-a negociat în contract o clauză de exit de 15 salarii compensatorii”, spune George Butunoiu, head hunter-ul ce conduce firma de executive search George Butunoiu Ltd.. Sunt însă mai rare şi nu sunt legate atât de practicile specifice domeniului sau companiei, ci de cât de dorit a fost managerul respectiv la momentul angajării.

    Angajaţii lipsiţi de acest “privilegiu” stabilesc abia la final o sumă pentru care sunt dispuşi să plece. Uneori, pretenţiile managerilor depăşesc orice imaginaţie. “Cel mai exotic caz pe care l-am avut a fost al unei femei manager din telecom, care a cerut 99 de salarii compensatorii. Până la urmă, a primit doar 24″, povesteşte avocatul Iulian Pătrăşcanu. El mai spune că în topul celor mai războinici angajaţi, femeile ocupă de departe locul fruntaş, majoritatea acceptând cu greu faptul că nu mai sunt dorite sau utile în companie.

    În alte cazuri, când este vorba de companii multinaţionale, plata salariilor compensatorii se face conform unei alinieri la politica centrală a companiei-mamă. “Am avut un client, manager de bancă, restructurat şi care la plecare a primit nu cât erau dispuşi să-i ofere şefii săi locali, adică două salarii compensatorii, ci valoarea stabilita prin politica de la nivel global, adică cinci salarii compensatorii”, îşi aminteşte Pătrăşcanu. În acest caz, conflictul de muncă nu a mai ajuns până în instanţă, ci s-a consumat în spatele uşilor închise, în urma unor negocieri la sânge, asistate de avocaţi. “Sunt şi cazuri când discuţiile sunt imposibile, iar reacţiile managerilor sunt surprinzătoare. Am mers, la un moment dat, cu un client la negociere, iar fostul său şef a luat foc când a văzut ca a venit cu avocatul şi a avut o ieşire nervoasă”, afirma Pătrăşcanu.

    Multe companii au fost nevoite să plătească din greu pentru decizia de a concedia, după ce foştii angajaţi şi-au cerut drepturile în instanţă. Nouă din zece cazuri ce ajung în faţa judecătorilor se termină cu câştigul salariatului, nu doar pentru că legislaţia muncii îi este favorabilă acestuia, ci şi pentru că în companii sunt multe nereguli în ceea ce priveste relatţile dintre angajaţi şi angajatori.

  • Comisia Europeană a adoptat, miercuri, Acordul de Parteneriat cu România. Ce prevede planul fondurilor europene alocate pentru 2014-2020

     “Acordul pregăteşte terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, sumă care reprezintă totalul finanţărilor în cadrul politicii de coeziune (în preţuri curente, incluzând finanţarea din cadrul Cooperării teritoriale europene şi alocările bugetare pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor), precum şi a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală şi 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului şi pentru cel maritim”, informează Comisia Europeană.

    Comisia consideră că investiţiile din fonduri europene vor atenua şomajul şi vor stimula competitivitatea şi creşterea economică prin sprijinul acordat inovării, formării profesionale şi învăţământului în oraşe şi în zonele rurale. De asemenea, investiţiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea socială şi vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient, mai precizează CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Macovei, despre candidatura la prezidenţiale: Mă interesează România, să văd competiţii curate, investiţie, locuri de muncă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile UPC România au crescut în primul semestru cu 8%, la 74,2 milioane de dolari

     În trimestrul al doilea, veniturile UPC România au crescut cu 8,7%, de la 34,3 milioane de dolari în aprilie-iunie anul precedent la 37,3 milioane de dolari în acelaşi interval din 2014, se arată într-un raport al grupului american Liberty Global, care controlează compania din România.

    Anul trecut, veniturile UPC România au crescut cu 8%, la peste 140 milioane de dolari, de la 130 milioane de dolari în anul anterior, pe fondul avansului portofoliului de clienţi.

    Portofoliul de clienţi al companiei în România a crescut uşor în primul semestru, de la 1,154 milioane la miljlocul anului trecut la 1,158 milioane în iunie 2014, în timp ce raportat la 1,189 milioane la sfârşitul anului trecut se află în scădere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania din România care a dat afară peste 10.000 de angajaţi în ultimii cinci ani

    Compania din care s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă în criză este producătorul de petrol şi gaze OMV Petrom, care este de altfel şi cel mai mare angajator privat din economie. Aflată într-un amplu proces de restructurare încă de la privatizare, Petrom a raportat anul trecut 10.800 de salariaţi în minus faţă de anul 2008, rămânând cu circa 19.000 de salariaţi.

    Remarcabil  este însă că 2013 a fost anul în care compania a raportat un profit record de peste un miliard de euro, raportat la afaceri de 5,4 miliarde de euro.

    Pe locul doi în topul restructurărilor se află Poşta Română, compania de stat care este totodată şi cel mai mare angajator din economie şi care şi-a redus efectivul de personal cu peste 6.700 de oameni din 2008 până în prezent.

    În total, topul celor mai mari zece angajatori care au făcut concedieri au cu 55.000 de angajaţi mai puţini faţă de 2008, în timp ce efectivele de personal al celor zece companii care au făcut cele mai multe angajări în criză au crescut cu 36.000 de oameni în ultimii cinci ani.

  • A apărut primul trailer al ultimei părţi din trilogia Hobbitul – FOTO SI VIDEO

    “The Hobbit: The Battle of the Five Armies”, al treilea film din trilogia care transpune pe marile ecrane Hobbitul de J.R.R. Tolkien, va apărea spre finalul anului în cinematografele din România.Recent, a apărut şi primul trailer al filmului, ce dezvăluie o parte din aventurile eroilor regăsiţi şi în filmele anterioare.

    Filmul ce încheie seria oferă o concluzie epică a adventurilor lui Bilbo Baggins, Thorin Oakenshield şi ale Companiei Piticilor. După ce îşi revendică pământul natal de la dragonul Smaug, compania eliberează o forţă mortală în lume. Furios, Smaug îşi revarsă supărarea pe populaţia lipsită de apărare din Lake Town.

    Thorin este atât de obsedat de comoara revendicată, încât sacrifică prietenia şi onoarea pentru a o păstra, în ciuda eforturilor disperate ale lui Bilbo de a-l face să ia decizia corectă. Bilbo apelează la o soluţie extremă, iar dezastrul se extinde, căci Sauron trimite patru legiuni de orci pentru a lua cu asalt Muntele Singuratic. Pentru a se apăra, rasa piticilor, a elfilor şi a oamenilor trebuie să ia o decizie: se unesc sau vor fi distrue. Bătălia celor cinci armate îl surprinde pe Bilbo luptând din răsputeri pentru viaţa sa şi a prietenilor săi, în timp ce soarta Pământului de Mijloc este în joc. Deznodământul poate fi aflat de către fani începând cu 19 decembrie 2014, data la care filmul va apărea în cinematografele din România.

     

  • UniCredit Ţiriac Bank cumpără şi portofoliul de corporate al RBS Bank, după achiziţia din 2013

     “UniCredit Ţiriac Bank SA (UniCredit Ţiriac Bank) şi The Royal Bank of Scotland plc, Edinburgh, Sucursala România (RBS România) au semnat un acord pentru preluarea clienţilor corporate ai RBS România de către UniCredit Ţiriac Bank. Tranzacţia vizează un portofoliu total de active de aproximativ 260 milioane euro şi depozite corporate de aproximativ 315 milioane euro”, se arată într-un comunicat comun al celor două instituţii de credit, care nu au dezvăluit valoarea tranzacţiei.

    Portofoliul cuprinde peste 500 de companii private de talie medie şi mare, locale şi internaţionale, precum şi instituţii publice şi financiare.

    Angajaţii RBS România vor fi transferaţi către UniCredit Ţiriac Bank, în urma consultărilor cu partenerii sociali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Fondurilor Europene: Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 cu România

     “România are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 validat de cei patru comisari, decizia Comisiei Europene de adoptare a acestui document urmând a fi publicată în zilele următoare”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, subliniind că această validare dovedeşte faptul că documentul trimis de România răspunde exigenţelor Comisiei.

    “Ţara noastră a început încă din primăvara anului 2013 negocierile pe marginea acestui document, în cadrul dialogului informal. De atunci şi până recent am avut în continuu negocieri cu reprezentanţii Comisiei pentru a obţine o strategie cât mai bună de folosire a banilor europeni pentru români şi pentru România”, a spus ministrul.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romtelecom şi Cosmote vor contrui o reţea de acces la Internet de mare viteză în 783 de localităţi

     Informaţia privind atribuirea contractului a fost transmisă de MEDIAFAX la începutul lunii iulie.

    Cele 783 de localităţi sunt situate în 35 de judeţe şi includ 137.000 gospodării şi 400.000 locuitori.

    “Dezvoltarea regiunilor rurale vizate de acest proiect reprezintă calea sigură spre îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, atât local, cât şi la nivel naţional. Din acest motiv, ministerul a prioritizat proiectul RoNet şi implementarea acestuia cu ajutorul partenerilor europeni prin fonduri nerambursabile de 84 milioane de euro. România este astăzi mult mai aproape de standardele pe care şi le propune Uniunea Europeană prin Agenda Digitală, parte a strategiei Europa 2020”, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, într-un comunicat comun al Romtelecom şi Cosmote România remis MEDIAFAX

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro