BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Mâncarea la care bucureştenii nu renunţă niciodată. Este cel mai comandat fel de mâncare, chiar şi pe timpul nopţii

    Bucureştenii nu renunţă la shaorma nici în timpul nopţii, acesta fiind cel mai căutat sortiment culinar din Capitală, potrivit unui studiu realizat pe platforma de comenzi de mâncare foodpanda.ro. Bucureştenii nu ezită să comande shaorma chiar şi după ora 23. Comenzile se fac cu precădere din centrul oraşului, iar valoarea bonului mediu este similară cu cea din timpul zilei, respectiv circa 60 lei.

    Conform datelor foodpanda, numărul bucureştenilor care comandă mâncare de pe Internet în timpul nopţii creşte constant. Cele mai multe comenzi se fac în special vinerea şi sâmbăta, între orele 1:00 – 2:30, de pe smartphone-uri şi tablete. Astfel, dispozitivele mobile cu sistem iOS au o pondere de 42% dintre comenzi, cele cu Android cumulează 20% din total, iar restul este generat de desktop-uri.

    ”După rezultatele înregistrate la jumătatea lunii august, când am introdus la nivel de test livrările în timpul nopţii, în Capitală, am decis să derulăm în continuare această campanie. De atunci, am observat că tot mai mulţi bucureşteni s-au obişnuit cu programul prelungit de livrări, valabil în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 10.00, până la ora 4.00 dimineaţa, în ziua următoare. Vom continua să analizăm potenţialul livrărilor în timpul nopţii şi în alte oraşe cu arii mari de acoperire pentru foodpanda România, următorul pe lista noastră pentru acest obiectiv fiind Timişoara”, declară Radu Bălăceanu, country manager foodpanda România.

    Potrivit acestuia, în prima lună de la implementarea programului de noapte, numărul comenzilor a depăşit cu peste 2% estimările de dinaintea campaniei, iar ponderea creşte de la o săptămână la alta. Cele mai multe livrări se fac în centrul Capitalei, la o distanţă maximă de 3 km de Piaţa Unirii.

    În ceea ce priveşte bonul mediu din timpul nopţii, valoarea acestuia este similară cu cea înregistrată în timpul zilei, respectiv 63 de lei, o treime dintre clienţi plătind online direct din aplicaţia mobilă. În schimb, cele mai mari comenzi făcute până acum în Bucureşti după ora 23:00 au fost cuprinse între 115 lei şi 123 lei şi au inclus, cu precădere, shaorma.

    Printre restaurantele listate pe platformă care au bucătăria deschisă şi după miezul nopţii se numără St. Patrick, din Centrul Vechi, Berăria Germană şi Le Boutique food concept store, pentru care se livrează până la ora 2:00, Bellini Tineretului şi Belviso, care onorează comenzile primite până la ora 24:00, şi The BackYard, care în zilele de joi spre vineri asigură mâncarea până la ora 24:00, iar sâmbăta şi duminica până la ora 2:00.

    Restaurantele pentru care se livrează mâncare până la ora 4.00 dimineaţa sunt Nargila, Dristor Doner din zona Budapesta, Divan de la Piaţa Romană, Mr. Purceluş şi Famous Pizza.

    foodpanda.ro colaborează, în prezent, cu peste 500 de restaurante din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Constanţa, Arad, Ploieşti, Oradea, Galaţi, Craiova, Sibiu şi Buzău. 

  • Adrian Ghenie a doborât un nou record: un tablou al artistului român s-a vândut cu 9 milioane de dolari

    Tabloul ‘Nickelodeon’, pictat de artistul român Adrian Ghenie, a fost vândut pentru suma de 9 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate joi seară, la Londra, de casa de licitaţii Christie’s, fiind vorba de un record absolut pentru pictorul român, potrivit Business Review.

    Tabloul vândut pentru suma de 9 milioane de dolari a fost expus şi anul trecut la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

    Preţul estimativ al casei de licitaţii pentru tabloul ‘Nickelodeon’, care a fost pictat în 2008, era de 1 – 1,5 milioane de lire sterline.

    Preţul total pentru această pictură a fost de 7,1 milioane de lire sterline, adică 9 milioane de dolari şi reprezintă un record absolut pentru pictorul român. Tabloul este pictat pe două plăci de 2.38x 4.14 metri, iar numele său reprezintă o sală de cinema mică dintr-un cartier, dar şi un post de televiziune american pentru copii. Titlul face trimitere spre influenţa televiziunii asupra tinerei generaţii fiind şi o trimitere spre elementele iconice pe care autorul le împrumută din tehnica cinematografică, după cum a mărturisit însuşi pictorul.

    În cadrul licitaţiei a mai fost vândut un tablou al lui Ghenie numit ‘The surgeon and his soul/ Chirurgul şi sufletul său’ al cărui preţ a fost estimat iniţial între 150.000 şi 200.000 de lire sterline, dar a ajuns la suma de 341.000 de lire.

    La începutul anului, pictorul Adrian Ghenie a doborât un nou record (ce-i drept, deţinut tot de el) săptămâna trecută, când lucrarea sa „The sunflowers in 1937“ s-a vândut pentru aproape 4 milioane de euro în cadrul unei licitaţii organizate de Sotheby’s.

    Deşi estimat la o sumă cuprinsă între 500.000 şi 770.000 de euro, „The Sunflowers in 1937“, un ulei pe pânză realizat de Adrian Ghenie în 2014, s-a vândut la o valoare de patru ori mai mare. Cei de la Quartz au notat că „pictorul român, intrând în faza de mijloc a carierei sale, continuă să stabilească la licitaţii preţuri de ordinul milioanelor“. Precedentul record al artistului român a fost înregistrat în iulie 2014, când lucrarea sa „The Fake Rothko“ a fost vândută cu 1,77 milioane de euro, tot la o licitaţie organizată de Sotheby’s, la Londra.

    Licitaţia de la Sotheby’s vine la scurt timp după ce Gerhard Richter, cel mai valoros artist din Europa, a denunţat preţurile excesive la care a ajuns piaţa tablourilor, numind acest fapt chiar un fel de „cult al personalităţii“. În cadrul unui interviu acordat publicaţiei Die Zeit, pictorul de 82 de ani a spus că preţurile exagerate plătite pentru operele sale la licitaţii stau dovadă pentru „cât de nebunesc s-a dezvoltat piaţa de artă“, fiind de părere că lucrările nu mai au nicio legătură cu eticheta ataşată. În martie 2015, tabloul său „Abstraktes Bild“ s-a vândut pentru 46,3 milioane de dolari, iar pictorul s-a arătat uimit de succesul operei sale din 1986: „Sunt şocat de preţuri, chiar dacă pentru mine acestea sunt veşti bune. Piaţa de artă a ajuns la nişte valori mult prea mari, iar pentru mine asta e la fel de greu de înţeles ca limba chineză sau ca legile fizicii“.

    Licitaţia din februarie de la Sotheby’s pare cumva să confirme cele declarate de Richter, valoarea tranzacţiilor fiind în scădere cu 44% faţă de anul trecut. „Vedeta“ licitaţiei ar fi trebuit să fie chiar un tablou abstract semnat de Richter, dar acesta a fost retras de la vânzare. Motivul ar fi fost, susţin cei de la Quartz, că dealerul s-a aşteptat la o sumă mult sub cerinţele sale. Surpriza a venit însă de la Adrian Ghenie, Sotheby’s reuşind să vândă tabloul său din 2014 unui colecţionar chinez la o sumă mult peste estimări. Cum a ajuns însă pictorul de 39 de ani să salveze o licitaţie atât de importantă?

    Adrian Ghenie nu ar fi reuşit niciodată să vândă în România un tablou cu aproape 4 milioane de euro; pictori români de renume nu s-au apropiat niciodată de astfel de sume. De altfel, înainte de Ghenie, recordul îl deţinea Nicolae Grigorescu cu a sa „Ţărăncuţă odihnindu-se”, tablou cumpărat în 2011 cu suma de 270.000 de euro. Occidentul pare însă să îi priască lui Ghenie, Berlinul reprezentând cea mai importantă comunitate de artişti din Europa şi, probabil, din întreaga lume.

    Adrian Ghenie s-a născut în 1977 în Baia Mare, a absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj şi a locuit atât în ţară cât şi la Berlin până în 2013, când a ales în cele din urmă capitala germană. El a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă în ultimii ani, fiind principalul reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti.

    Tabloul său „Regele“ a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro. Totodată, tabloul „Dr. Mengele 2“ a fost vândut pentru 140.747 de euro la licitaţia de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de Sotheby’s, după cum informa la momentul respectiv casa de licitaţii Artmark.

    Adrian Ghenie a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior şi în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

    Pictorul este deja cunoscut la nivel internaţional, lucrările sale aflându-se în colecţiile unor importante galerii şi muzee din lume, între care şi Centrul „Georges Pompidou“. Printre fanii artistului s-ar număra, potrivit celor de la artnet.com, şi magnatul francez François Pinault, CEO-ul grupului de lux Kering, care are mai multe subsidiare, între care Alexander McQueen, Balenciaga şi Gucci.

    În iunie 2014, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut lucrarea lui Ghenie „The Fake Rothko“ cu suma de 1,778 milioane de euro. Lucrarea a fost pusă în vânzare de un colecţionar american şi adjudecată de un investitor asiatic. În luna octombrie, Christie’s şi Sotheby’s au pus în vânzare şase lucrări, acoperind astfel toată perioada de creaţie a artistului român. Cele mai de success lucrări au fost „Blue Rain“, la licitaţia de la Christie’s, adjudecată pentru suma de 650.000 de euro, în vreme ce la Sotheby’s „Duchamp’s Funeral“ a fost adjudecat pentru suma de 1.285.300 de euro.

    În urma acestei licitaţii, The Independent, una dintre cele mai prestigioase publicaţii britanice, l-a elogiat pe artistul român. Articolul în cauză prezenta diverse momente din viaţa lui Ghenie, mai ales din perioada copilăriei, cum ar fi amintiri despre bunica sa care aducea animalele în casă în timpul iernii sau despre tatăl său.

    Adrian Ghenie este fără îndoială unul dintre cei mai talentaţi pictori români din generaţia sa, dar renumele l-a câştigat pe meleaguri străine. Pentru a vă putea ilustra mai bine acest aspect, am comparat pagina de Wikipedia în limba română a lui Adrian Ghenie cu cea în limba engleză. Descrierea pictorului numără 253 de cuvinte în limba română şi 1.038 de cuvinte în limba engleză. Acest lucru arată, deşi într-un mod destul de necizelat, că pictorul se bucură de mai multă recunoaştere peste hotare. Are legătură, desigur, şi cu mărimea pieţei de artă din România şi mai ales cu puterea de cumpărare a colecţionarilor.

  • Coşciugul de 2.000 de lire – ultima modă în lumea femeilor multi-miliardare

    Excentrica Noelie Goforth, de 45 de ani, nu are nicio limită în achiziţionearea „ultimelor accesorii fashion”, cea mai recentă fiind un coşciug proiectat la comandă, în valoare de 2.000 de lire. Multi – milionara nu are remuşcări în a arunca cu banii soţului său pe lucruri fără nicio utilitate.

    Multi-milionarul Robin Goforth, în vârstă de 65 de ani, este fericit să lase soţia sa cumpere tot ceea ce îi place: „Îmi place să-i fac toate mofturile lui Noelie. Doar pentru asta muncesc, nu?”, la care partenera sa adaugă: „Nu mă deranjează deloc să arunc banii, de ce să nu cheltuiesc?”. Noelie a fost văzută „probând” mai multe coşciuge pentru a vedea care este mai confortabil, dar pentru că nu a găsit „accesoriul perfect” pentru funeraliile sale, şi-a făcut la comandă propriul coşciug alb, acoperit cu un capac din plexiglas şi culoare albă.

    Alături, soţul său o priveşte dând ordine pentru închipuita sa ceremonie funerară. „Vreau un acoperiş din plexiglas, o poză cu Robyn şi câteva cu câinii mei, iar pe lateralele coşciugului vreau încrustate câteva diamante, dar nu prea multe, pentru că nu vreau să arat ca o prostituată Marbella”, spune Noelie. Apoi cei doi plătesc achiziţia, fiind unul dintre multele lucruri excentrice şi inutile pe care le cumpără. Noelie cheltuieşte excesiv şi pe vacanţe, genţi de designer, pantofi sau operaţii estetice. 

  • Adrian Ghenie a doborât un nou record: un tablou al artistului român s-a vândut cu 9 milioane de dolari

    Tabloul ‘Nickelodeon’, pictat de artistul român Adrian Ghenie, a fost vândut pentru suma de 9 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate joi seară, la Londra, de casa de licitaţii Christie’s, fiind vorba de un record absolut pentru pictorul român, potrivit Business Review.

    Tabloul vândut pentru suma de 9 milioane de dolari a fost expus şi anul trecut la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

    Preţul estimativ al casei de licitaţii pentru tabloul ‘Nickelodeon’, care a fost pictat în 2008, era de 1 – 1,5 milioane de lire sterline.

    Preţul total pentru această pictură a fost de 7,1 milioane de lire sterline, adică 9 milioane de dolari şi reprezintă un record absolut pentru pictorul român. Tabloul este pictat pe două plăci de 2.38x 4.14 metri, iar numele său reprezintă o sală de cinema mică dintr-un cartier, dar şi un post de televiziune american pentru copii. Titlul face trimitere spre influenţa televiziunii asupra tinerei generaţii fiind şi o trimitere spre elementele iconice pe care autorul le împrumută din tehnica cinematografică, după cum a mărturisit însuşi pictorul.

    În cadrul licitaţiei a mai fost vândut un tablou al lui Ghenie numit ‘The surgeon and his soul/ Chirurgul şi sufletul său’ al cărui preţ a fost estimat iniţial între 150.000 şi 200.000 de lire sterline, dar a ajuns la suma de 341.000 de lire.

    La începutul anului, pictorul Adrian Ghenie a doborât un nou record (ce-i drept, deţinut tot de el) săptămâna trecută, când lucrarea sa „The sunflowers in 1937“ s-a vândut pentru aproape 4 milioane de euro în cadrul unei licitaţii organizate de Sotheby’s.

    Deşi estimat la o sumă cuprinsă între 500.000 şi 770.000 de euro, „The Sunflowers in 1937“, un ulei pe pânză realizat de Adrian Ghenie în 2014, s-a vândut la o valoare de patru ori mai mare. Cei de la Quartz au notat că „pictorul român, intrând în faza de mijloc a carierei sale, continuă să stabilească la licitaţii preţuri de ordinul milioanelor“. Precedentul record al artistului român a fost înregistrat în iulie 2014, când lucrarea sa „The Fake Rothko“ a fost vândută cu 1,77 milioane de euro, tot la o licitaţie organizată de Sotheby’s, la Londra.

    Licitaţia de la Sotheby’s vine la scurt timp după ce Gerhard Richter, cel mai valoros artist din Europa, a denunţat preţurile excesive la care a ajuns piaţa tablourilor, numind acest fapt chiar un fel de „cult al personalităţii“. În cadrul unui interviu acordat publicaţiei Die Zeit, pictorul de 82 de ani a spus că preţurile exagerate plătite pentru operele sale la licitaţii stau dovadă pentru „cât de nebunesc s-a dezvoltat piaţa de artă“, fiind de părere că lucrările nu mai au nicio legătură cu eticheta ataşată. În martie 2015, tabloul său „Abstraktes Bild“ s-a vândut pentru 46,3 milioane de dolari, iar pictorul s-a arătat uimit de succesul operei sale din 1986: „Sunt şocat de preţuri, chiar dacă pentru mine acestea sunt veşti bune. Piaţa de artă a ajuns la nişte valori mult prea mari, iar pentru mine asta e la fel de greu de înţeles ca limba chineză sau ca legile fizicii“.

    Licitaţia din februarie de la Sotheby’s pare cumva să confirme cele declarate de Richter, valoarea tranzacţiilor fiind în scădere cu 44% faţă de anul trecut. „Vedeta“ licitaţiei ar fi trebuit să fie chiar un tablou abstract semnat de Richter, dar acesta a fost retras de la vânzare. Motivul ar fi fost, susţin cei de la Quartz, că dealerul s-a aşteptat la o sumă mult sub cerinţele sale. Surpriza a venit însă de la Adrian Ghenie, Sotheby’s reuşind să vândă tabloul său din 2014 unui colecţionar chinez la o sumă mult peste estimări. Cum a ajuns însă pictorul de 39 de ani să salveze o licitaţie atât de importantă?

    Adrian Ghenie nu ar fi reuşit niciodată să vândă în România un tablou cu aproape 4 milioane de euro; pictori români de renume nu s-au apropiat niciodată de astfel de sume. De altfel, înainte de Ghenie, recordul îl deţinea Nicolae Grigorescu cu a sa „Ţărăncuţă odihnindu-se”, tablou cumpărat în 2011 cu suma de 270.000 de euro. Occidentul pare însă să îi priască lui Ghenie, Berlinul reprezentând cea mai importantă comunitate de artişti din Europa şi, probabil, din întreaga lume.

    Adrian Ghenie s-a născut în 1977 în Baia Mare, a absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj şi a locuit atât în ţară cât şi la Berlin până în 2013, când a ales în cele din urmă capitala germană. El a avut un parcurs ascendent constant pe piaţa internaţională de artă în ultimii ani, fiind principalul reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti.

    Tabloul său „Regele“ a fost vândut la o licitaţie din iunie 2013, de la Londra, cu 212.238 de euro. Totodată, tabloul „Dr. Mengele 2“ a fost vândut pentru 140.747 de euro la licitaţia de artă contemporană organizată în februarie, la Londra, de Sotheby’s, după cum informa la momentul respectiv casa de licitaţii Artmark.

    Adrian Ghenie a fondat în 2005, împreună cu Mihai Pop, galeria Plan B, extinsă ulterior şi în Berlin. Plan B a organizat pavilionul românesc la Bienala de la Veneţia din 2007, iar în 2008 a deschis un spaţiu expoziţional permanent la Berlin, o premieră pentru o galerie românească în străinătate.

    Pictorul este deja cunoscut la nivel internaţional, lucrările sale aflându-se în colecţiile unor importante galerii şi muzee din lume, între care şi Centrul „Georges Pompidou“. Printre fanii artistului s-ar număra, potrivit celor de la artnet.com, şi magnatul francez François Pinault, CEO-ul grupului de lux Kering, care are mai multe subsidiare, între care Alexander McQueen, Balenciaga şi Gucci.

    În iunie 2014, casa de licitaţii Sotheby’s a vândut lucrarea lui Ghenie „The Fake Rothko“ cu suma de 1,778 milioane de euro. Lucrarea a fost pusă în vânzare de un colecţionar american şi adjudecată de un investitor asiatic. În luna octombrie, Christie’s şi Sotheby’s au pus în vânzare şase lucrări, acoperind astfel toată perioada de creaţie a artistului român. Cele mai de success lucrări au fost „Blue Rain“, la licitaţia de la Christie’s, adjudecată pentru suma de 650.000 de euro, în vreme ce la Sotheby’s „Duchamp’s Funeral“ a fost adjudecat pentru suma de 1.285.300 de euro.

    În urma acestei licitaţii, The Independent, una dintre cele mai prestigioase publicaţii britanice, l-a elogiat pe artistul român. Articolul în cauză prezenta diverse momente din viaţa lui Ghenie, mai ales din perioada copilăriei, cum ar fi amintiri despre bunica sa care aducea animalele în casă în timpul iernii sau despre tatăl său.

    Adrian Ghenie este fără îndoială unul dintre cei mai talentaţi pictori români din generaţia sa, dar renumele l-a câştigat pe meleaguri străine. Pentru a vă putea ilustra mai bine acest aspect, am comparat pagina de Wikipedia în limba română a lui Adrian Ghenie cu cea în limba engleză. Descrierea pictorului numără 253 de cuvinte în limba română şi 1.038 de cuvinte în limba engleză. Acest lucru arată, deşi într-un mod destul de necizelat, că pictorul se bucură de mai multă recunoaştere peste hotare. Are legătură, desigur, şi cu mărimea pieţei de artă din România şi mai ales cu puterea de cumpărare a colecţionarilor.

  • Studiu de caz: Salamul de Sibiu a câştigat lupta cu piaţa

    CONTEXT:

    Piaţa internă a preparatelor din carne crud-uscatele au o pondere în volum mai mică de 7% în categoria produselor din carne, respectiv puţin peste 12 procente în valoare. În afacerea SALBAC, una din firmele care alcătuiesc grupul Agricola, grupa de produse crud-uscate reprezintă aproape 54% din punct de vedere al volumelor vândute şi aproximativ 79% ca pondere în cifra de afaceri.

    DECIZIE:

    Anul trecut, Agricola avea cereri mai mari decât capacitatea de producţie a Salamului de Sibiu, astfel încât s-a luat decizia de a investi în suplimentarea liniilor de producţie. La 1 august 2015, a fost demarat un proiect de investiţii în valoare de 20 de milioane de lei, din care jumătate fonduri proprii, iar restul credit bancar. Concret, a fost construită o nouă clădire, cu o suprafaţă desfăşurată de circa 5.000 mp lângă fabrica existentă. La începutul acestei toamne liniile de producţie au fost inaugurate, iar volumele produse pot creşte cu 1.000 de tone.

    EFECTE:

    Previziunile companiei arată că la finalul acestui an vânzările Agricola de produse crud uscate vor ajunge la 2.570 de tone, din care mai mult de jumătate (1.350 de tone) reprezintă vânzările de Salam de Sibiu. Angelica Şmil, director general al Salbac, mizează pe creşterea vânzărilor cu 10% în următorii trei ani. „Totodată, volumele suplimentare dezvoltate vor compensa treptat costurile investiţiei, astfel încât să menţinem un nivel de profitabilitate comparabil cu cel actual. Până la sfârşitul lui 2018 estimăm creşteri ale cotei de piaţă, mai precis că vom atinge 25% cotă de piaţă în valorare şi 21% în volum.“

    Creşterea puterii de cumpărare, scăderea TVA, plusurile din conturile de salarii şi, în general, atitudinea optimistă a consumatorilor se oglindesc fidel pe rafturile magazinelor. Aşa cum în perioada de criză consumatorii au fost mai cumpătaţi şi au migrat spre produse mai ieftine, acum se îndreaptă, din nou, spre gamele premium. Ca urmare, Agricola a investit 20 de milioane de lei pentru creşterea capacităţii de producţie a Salamului de Sibiu, poziţionat în segmentul premium.

    În strategia de investiţii a Salbac, producător de salamuri din cadrul grupului de firme Agricola, extinderea capacităţii de producţii era plan pentru 2017. Totuşi, la finalul lui 2014 „am fost puşi în postura de a nu putea onora toate comenzile solicitate de piaţa din România, iar pentru a dezvolta o relaţie de export nici nu putea fi vorba“, spune Angelica Şmil, director general al Salbac.

    A devenit evidentă nevoia de a devansa investiţiile programate pentru 2017, iar directorul general al fabricii de salamuri a obţinut undă verde pentru a grăbi acest proiect. Angelica Şmil sublinia, în vara anului trecut, că „nu este importantă atât cantitatea, cât faptul că pierdem cotă de piaţă“ şi, completa ea, accelerarea investiţiei permitea menţinerea companiei în poziţia de lider de piaţă.

    În luna august a anului trecut a început construcţia unei noi clădiri, cu o suprafaţă desfăşusrată de 5.000 mp, lângă fabrica existentă, cu un buget de 20 de milioane de lei – 10 milioane de lei fonduri proprii şi 10 milioane de lei din credit bancar. La începutul toamnei noile capacităţi de producţie au fost inaugurate, volumele produse vor putea creşte cu 1.000 de tone pe an. Angelica Şmil se aşteaptă ca până la finalul acestui an, vânzările de salamuri crud uscate produse de Agricola să ajungă la 2.750 de tone, din care mai mult de jumătate (1.350 de tone) reprezintă Salamul de Sibiu. Aceste cifre sunt de şapte ori mai mari decât volumele vândute în urmă cu şapte ani, explică reprezentanta Salbac. În termeni de cotă de piaţă această investiţie echivalează, în opinia Angelicăi Şmil, cu o creştere de 5-6% în trei ani.

    Tot ea detaliază că în afacerea Salbac, grupa de produse crud-uscate reprezintă aproape 54% ca volume şi aproximativ 79% ca pondere în cifra de afaceri; compania deţine o cotă de piaţă de 7% în volum şi 12% în valoare din piaţa internă a preparatelor crud-uscate. Piaţa preparatelor din carne a ajuns în 2015 la o valoare de circa 4 miliarde lei, grupa produselor crud-uscate contribuind cu aproape 500 de milioane de lei. „Noi estimăm pentru 2016 o creştere de circa 5% a pieţei preparatelor de carne, respectiv o creştere de 8% pentru crud-uscate“, afirmă Angelica Şmil. Până la finalul lui 2018, reprezentanta Salbac se aşteaptă ca firma să ajungă la o cotă de piaţă în valoare de 25% şi 21% în volum.

    Produsul vedetă al companiei este Salamul de Sibiu, care realizează mai mult de jumătate din cifra de afaceri (51%) a Salbac, iar în volum reprezintă 27% din producţie. Vânzările anuale de Salam de Sibiu (produs de mai multe companii, între care Aldis, Reinert, Salsi şi Scandia România) pe piaţa internă ajung la 1.500 de tone, în 2016 înregistrându-se o creştere de aproximativ 20% faţă de 2015.

     

  • A cumpărat acadele de la un bătrân de 89 de ani iar ce a decis să facă după a uimit pe toată lumea

    Fidencio Sanchez (89 de ani) vinde acadele de o veşnicie în cartierul Little Village din Chicago. Însă nu va mai fi nevoit să muncească datorită unui bun samaritan care a cumpărat 20 de acadele în valoare de 50 de dolari apoi a creat o pagina pe GOFundMe prin care cerea 3000 de dolari, scrie CNN

    În doar câteva ore, oamenii de pe internet au început să facă donaţii, iar trei zile mai târziu suma strânsă a ajuns la 250.000 de dolari. La finalul campaniei au fost strânşi 380.000 dolari. Reporterii CNN au vorbit cu Sanchez care a spus că este foarte fericit şi că nu va mai munci.

    Blanca Gutierrez, şefa lui Sanchez, a spus despre el că este unul dintre cei mai muncitori angajaţi şi că lucra chiar şi iarna. Gutierrez este îngrijorată că el încă lucrează la vârsta sa înaintată, dar “nu am vrut să-i zic că nu mai are voie să mai vândă acadele pentru că ar fi foarte trist. El a spus că ar vrea să moară mergând”.

  • Cum a ajuns Kris Jenner de la casnică la conducerea “mega-imperiului” Kardashian

    La începutul acestui an, Kris Jenner semnat un contract în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a realiza încă patru sezoane ale reality-show-urilor despre familia Kardashian. Familie care a clădit un imperiu de sute de milioane de dolari, iar secretul stă în abilităţile de marketing ale lui Jenner, mama fetelor Kardashian.

    Kourtney (35 de ani), Kim (34 de ani), Khloe (30 de ani), Kendall (19 ani) şi Kylie (17 ani), cele cinci surori Kardashian, câştigau în anul 2011 peste 65 de milioane de dolari din emisiuni de televiziune precum Keeping Up With the Kardashians, din diverse contracte de marketing încheiate de Kris Jenner cu companii interesate să se promoveze prin intermediul vedetelor sau din produse semnate sub numele familiei, cum este parfumul unisex lansat de Khloe şi sotul ei Lamar Odom.

    Kris Jenner (59 de ani), mama a şase copii, este aproape în totalitate responsabilă pentru afacerea de familie. “Mi-ar plăcea ca emisiunea Keeping Up With the Kardashians să ajungă la sezonul 26. Cine ar fi crezut atunci că afacerea va fi atât de profitabilă? Ar fi trebuit să am mai mulţi copii care să contribuie la încasările familiei”, spune Jenner. Şi nu este singura emisiune în care familia este în rolul principal, fetele fiind implicate şi separat în diferite proiecte, precum Kourtney and Kim Take New York sau Kourtney and Khloe Take Miami, în care sunt prezentate detalii intime din viaţa celor trei surori.

    La rotunjirea veniturilor contribuie şi apariţiile în reclame ale fetelor. Spre exemplu, Kim a fost imaginea încălţărilor Skechers într-o reclamă pentru Super Bowl, care a costat compania trei milioane de dolari pentru 30 de secunde de emisie. În vârstă de 34 de ani, Kim este de departe cea mai cunoscută dintre surori, onorariul ei putând ajunge chiar şi la 250.000 de dolari doar ca să participe la un anumit eveniment, în timp ce publicarea unui singur mesaj pe Twitter, unde este citită de zeci de milioane de fani, ajunge la 25.000 de dolari. Khloe si Kourtney au onorarii mai mici, de aproximativ 20.000 de dolari, în timp ce tatăl lor vitreg, Bruce Jenner, încasează 10.000 de dolari pentru prezenţă.

    Povestea familiei Kardashian şi a succesului fulminant de care se bucură astăzi a început cu un clip video pornografic ce îi prezenta pe Kim şi un fost prieten, rapperul Ray J, pe care Kris Jenner l-a vândut distribuitorului Vivid Entertainment. În februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre înregistrare şi, cum Jenner încerca încă de atunci să facă viaţa familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde conţinutul a fost destul de rapidă. “Iniţial mi-am zis că nu vom mai avea nicio şansă să ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel şi managerul familiei Kardashian, având un comision de 10% din încasările familiei.

    Totul risca să se transforme într-un scandal de proporţii din care familia ar fi ieşit cu siguranţă cu imaginea şifonată, dar Jenner, care susţine că n-a vazut niciodată conţinutul înregistrării, a angajat un expert în comunicare, în încercarea de a îndulci situaţia. “Rolul meu era să transform acum cele 15 minute de faimă ale fiicei mele în 30”, mai spune managerul familiei Kadashian. Într-un final, înregistrarea a fost cumpărată de Vivid Entertainment pentru 5 milioane de dolari şi a devenit în scurtă vreme cel mai bine vândut DVD al anului.

    Surorile Kardashian, care au lansat şi o autobiografie numită Kardashian Konfidential, au apărut de atunci în nenumărate reclame pentru orice fel de produse, de la încălţari, la hârtie igienică sau pastile pentru slăbit. În plan este şi lansarea unui magazin cu produse imprimate cu imagini cu celebrităţi în cadrul hotelului Mirage din Las Vegas. Fratele lor Robert (27 de ani) a rămas însă mai în umbră în lumea showbiz-ului.

    “Mama a fost dintotdeauna genul de persoană care încearcă să transforme apa în vin”, spune Khloe. Probabil tocmai această reţetă a făcut dintr-o familie relativ necunoscută până în 2007 un subiect al mai multor emisiuni de televiziune, care atrage milioane de telespectatori.

  • Românii care se întorc în ţară ar putea primi bani pentru a-şi deschide o afacere. Vezi câţi bani oferă statul

    Românii care vor să se întoarcă în ţară ar putea primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect al Ministerului Fondurilor Europene. Pe 8 septembrie a fost lansarea în consultarea publică a ghidului programului „Diaspora Start-Up”.

    Finanţarea, în valoare de 30 milioane euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară.

    Schema de antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară.

    În prima etapă a proiectului, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.

    Programul include două categorii de solicitanţi, aferente celor 2 etape de accesare:

    ·        Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autorităţile publice locale, camerele de comerţ, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale şi ONG-uri;

    ·         Etapa 2: cetăţeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puţin 1 an în ultimii 3 ani şi doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceştia mai trebuie să facă dovada unei experienţe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experienţa profesională, în domeniul vizat. Cetăţenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maxim 40.000 de euro, în două tranşe, plus 10.000 de euro primă de relocare în ţară.

    Propunerile şi recomandările pe marginea ghidului „Diaspora Start-Up” sunt aşteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro. Detalii despre program pot fi consultate în fişierul ataşat.

    Ghidul şi documentele anexe pot fi consultate aici.

    Despre „Diaspora Start-up”:

    În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenorialului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov.

    Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. La momentul semnării contractului de ajutor de minimis cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primeşte 75% din ajutorul aprobat, reprezentând prima tranşă de finanţare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.

    Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

  • Fashion Outlet Center Bucureşti a înregistrat creşteri de două cifre în primul semestru al anului

    Românii optează din ce în ce mai mult pentru cumpărăturile în outlet ca modalitate de a-şi reînnoi garderoba cu articole de marcă şi a economisi în acelaşi timp, conform ultimelor date despre vânzări publicate de FASHION HOUSE Group, parte a grupului Liebrecht & wooD şi dezvoltator al Fashion House Outlet Centre Bucureşti. În primul semestru al anului 2016, principalii indicatori de performanţă ai proiectului au marcat creşteri de două cifre, consolidând creşterea consistentă din anii anteriori, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În primul semestru al anului 2016, vânzările totale realizate în cadrul Fashion House Outlet Center Bucureşti au crescut cu 10,9%, în timp ce rata de conversie (ponderea cumpărătorilor în numărul total de vizitatori) s-a majorat cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, valoarea medie a unei tranzacţii şi-a menţinut trendul ascendent cu o mărire de 8,3%.

    În plus, probabil cea mai semnificativă evoluţie din primul semestru al anului 2016 a fost reprezentată de creşterea considerabilă a valorii cumpărăturilor per client (+25,5% faţă de primul semestru al anului 2015), dovedind faptul că oamenii ce vizitează FASHION HOUSE Bucureşti găsesc aici mai mult din ceea ce caută.

    Rezultatul pozitiv al primului semestru al anului 2016 continuă creşterea spectaculoasă înregistrată de Fashion House Bucureşti în 2015, când vânzările totale anuale, valoarea cumpărăturilor per client şi valoarea medie a unei tranzacţii au urcat la cele mai mari niveluri din ultimii 5 ani.

    „Pe măsură ce piaţa locală de retail se maturizează, preferinţele clienţilor devin mai sofisticate şi cumpărăturile în outlet câştigă popularitate: românii sunt din ce în ce mai selectivi, au o gamă mai largă de brand-uri din care pot alege, ştiu care dintre acestea li se potriveşte cel mai bine şi unde îşi pot găsi articolele preferate de modă la cel mai bun raport calitate-preţ. Performanţa Fashion House Outlet Centre Bucureşti este dovada acestui trend ascendent – observăm că un număr tot mai mare dintre clienţii noştri se întorc entuziasmaţi în outlet, mai dornici să cumpere, pe măsură ce descoperă avantajul de a obţine mai mult în schimbul aceluiaşi buget alocat articolelor vestimentare de marcă”, spune Brendon O’Reilly, managing director Fashion House Group.

    Reprezentanţii Fashion House Bucureşti declară că şi-au îmbunătăţit semnificativ şi mix-ul de chiriaşi în ultimii ani. Doar în 2016, compania a închiriat alţi 2.000 mp., la o rată de semnare de circa 2 noi brand-uri pe lună. Lista noilor chiriaşi cuprinde brand-uri internaţionale şi naţionale de top precum Desigual, Colin’s, Triumph, Sport Vision, Issimo Home, R&R Boutique, Various Brands, U-Grow, Multibrand Street & Go şi Land Mobile.

     „Anul 2016 a fost foarte bun până acum pentru Fashion House Outlet Centre Bucureşti – vânzările sunt în creştere şi faza 1 din proiect este aproape integral ocupată, setând premisele pentru extinderea proiectului în viitorul apropiat. Vom continua să îmbogăţim varietatea de chiriaşi, pentru a le oferi vizitatorilor mai multă valoare adăugată şi să conturăm o experienţă la cumpărături mai diversificată şi plină de entuziasm”, susţine Sorin Ioan Blaga, General Manager al Liebrecht & wooD Romania şi al Fashion House Outlet Centre Bucureşti.

    Deschis în 2008, Fashion House Outlet  Centre Bucureşti este primul şi singurul centru comercial de tip outlet din România. Având o suprafaţă totală de 16,000 m.p., Fashion House Outlet Centre Bucureşti găzduieşte un număr vast de retaileri locali şi internaţionali de top, printre care se numără: Puma, Adidas, US Polo, Champion, Stefanel, Collective, Mango, Tom Tailor, Benvenuti, Il Passo, Ecco, Santa Barbara, Camel Active, Reebok, Diesel, Lee Cooper, Guess, Mustang Jeans, Napoleoni, TED’s Coffee, Lacoste & Gant, Desigual, Triumph şi mulţi alţii. Cu reduceri permanente cuprinse între 30% şi 70% la toate articolele de modă, FASHION HOUSE Outlet Centre Bucureşti completează în mod optim oferta West Park Retail – unul dintre cele mai populare parcuri de retail din Bucureşti, recunoscut în mod special pentru gama sa cuprinzătoare de articole pentru casă.

    Fashion House Group (FHGR) este una dintre cele mai importante companii din sectorul de outlet-uri la nivel european, respectiv cel mai mare dezvoltator/operator de outlet-uri din ECE şi Rusia. FHGR a dezvoltat  şi gestionează cu succes 5 outlet-uri sub brand-ul FASHION HOUSE Outlet Centre în Polonia, România şi Rusia – având o suprafaţă închiriabilă totală de circa 100.000 m.p. Compania dezvoltă în prezent un nou outlet în St. Petersburg, Rusia.

  • Românii care se întorc în ţară ar putea primi bani pentru a-şi deschide o afacere. Vezi câţi bani oferă statul

    Românii care vor să se întoarcă în ţară ar putea primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect al Ministerului Fondurilor Europene. Pe 8 septembrie a fost lansarea în consultarea publică a ghidului programului „Diaspora Start-Up”.

    Finanţarea, în valoare de 30 milioane euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară.

    Schema de antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară.

    În prima etapă a proiectului, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.

    Programul include două categorii de solicitanţi, aferente celor 2 etape de accesare:

    ·        Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autorităţile publice locale, camerele de comerţ, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale şi ONG-uri;

    ·         Etapa 2: cetăţeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puţin 1 an în ultimii 3 ani şi doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceştia mai trebuie să facă dovada unei experienţe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experienţa profesională, în domeniul vizat. Cetăţenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maxim 40.000 de euro, în două tranşe, plus 10.000 de euro primă de relocare în ţară.

    Propunerile şi recomandările pe marginea ghidului „Diaspora Start-Up” sunt aşteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro. Detalii despre program pot fi consultate în fişierul ataşat.

    Ghidul şi documentele anexe pot fi consultate aici.

    Despre „Diaspora Start-up”:

    În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenorialului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov.

    Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. La momentul semnării contractului de ajutor de minimis cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primeşte 75% din ajutorul aprobat, reprezentând prima tranşă de finanţare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.

    Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.