BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Omul care a salvat economia SUA şi, foarte probabil, pe cea mondială

    Scott Sumner este autorul din spatele blogului The Money Illusion, o excelentă sursă de analiză prin care Sumner a început să publice o serie de materiale în care critica politicile monetare ale Statelor Unite. El a încercat, încă din 2009, să promoveze o politică de ţintire a PIB‑ului nominal.

    Pe blog, Sumner explică procesul în termeni extrem de simpli: „Nu e vorba de inteligenţă, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri. Este nevoie de o ţintire progresivă, adică de setarea unei anumite creşteri pentru PIB-ul nominal şi pentru preţuri şi de intervenţie, atunci când creşterea respectivă nu se materializează. Astfel, dacă ai setat o creştere a PIB-ului nominal de 5% dar valoarea a crescut cu doar 4%, pentru anul următor stabileşti o creştere de 6%“.

    Pentru a putea realiza cu succes aceste planuri, Sumner a propus metoda relaxării cantitative (QE), o politică monetară folosită în general de băncile centrale atunci când politica monetară standard nu mai este eficientă. Pe scurt, relaxarea cantitativă se referă la cumpărarea de bunuri de la bănci comerciale sau alte instituţii financiare pentru a le creşte valoarea şi pentru a injecta capital în respectivele instituţii.

    Laudele la adresa lui Sumner au apărut la scurt timp după decizia din 2012 a lui Ben Bernanke, la acea vreme preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, de a introduce o nouă rundă de relaxare cantitativă. Decizie care a avut ca rezultat cumpărarea de către stat a unor bunuri în valoare de peste 40 de miliarde de dolari lunar, până când „pe piaţa muncii va resimţi o creştere considerabilă“.

    Un adevărat curent economic s-a născut pe baza articolelor publicate de profesorul american: Ambrose Evans-Pritchard, editorul de business internaţional al publicaţiei The Daily Telegraph, l-a numit pe Sumner „eminenţa cenuşie“ a pieţelor monetare; în 2012, Chronicle of Higher Education l-a inclus în topul celor mai influenţi bloggeri pe economie, alături de Greg Mankiw de la Harvard University şi Paul Krugman de la Princeton. În acelaşi an, revista Foreign Policy l-a aşezat pe locul 15 în topul celor mai importanţi analişti economici din lume. În 2015, Scott Sumner a publicat cartea „Paradoxul lui Midas: O nouă privire asupra marii crize şi a instabilităţii economice“; volumul s-a transformat peste noapte în best-seller, aducându-i profesorului noi omagii.

    Părerile asupra crizei financiare din Statele Unite nu sunt însă singurele care l-au făcut celebru pe Sumner; în 2013, el a realizat mai multe analize extrem de pertinente cu privire la situaţia economică a Germaniei. El a susţinut atunci că surplusul de cont curent al Germaniei nu avea legătură cu salariile. Profesorul de la Universitatea Bentley a dat ca exemplu economiile Olandei şi Elveţiei, care aveau surplusuri mari, chiar mai mari decât cele ale Germaniei dacă sunt raportate la populaţie; acestea erau de asemenea orientate spre exporturi, dar nu aveau salarii mici.

    „Apoi, în Germania nu se moare de foame din cauza salariilor mici. Remuneraţiile sunt chiar mari în industriile exportatoare. Germania are surplusuri mari din aceleaşi motive ca şi alte ţări. Economiseşte mai mult în raport cu cât investeşte“, a scris el. Sumner nota că reformele germane din anii 2000 privind munca sunt un succes răsunător, cu toate că majoritatea criticilor au scos în evidenţă numărul mare de salarii foarte mici. Guvernul german are un sistem de protecţie socială vast cu multe subvenţii pentru salarii şi facilităţi pentru cei cu venituri mici.

    „Cine are un viitor mai luminos, Germania, cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 7,7%, sau Grecia, cu o rată de 62%?“, se întreabă el retoric. Apoi, o Germanie mai sănătoasă trimite mai mulţi turişti în Grecia şi Spania şi cumpără mai multe produse de lux din Italia. „Dacă fiecare ţară ar încerca să-şi întărească pe cât de mult posibil economia, fără a-şi face griji pentru restul lumii, ne-ar fi mai bine. O lume cu 200 de Elveţii ar fi un loc mai bun decât cel în care trăim acum. Însă cele mai multe ţări nu ştiu care le este interesul. Aceasta este problema“, a concluzionat profesorul.

    Chiar dacă este recunoscut drept unul dintre cei mai buni teoreticieni în domeniul economiei, Sumner se ţine departe de unul dintre cele mai importante aspecte ale lumii de azi: în departamentul de economie de la Universitatea Bentley el este cunoscut ca un „tehnofob“; profesorul şi-a cumpărat primul său telefon mobil de-abia în 2011.

    „Nu e vorba de a fi inteligent, ci de a seta ţeluri specifice şi de a focusa toate resursele pentru a îndeplini acele ţeluri.“, Scott Sumner

  • Facultatea din România unde 76 de candidaţi se bat pentru un loc. Salariile la absolvire pot începe de la 4000 de lei

    Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine continuă să fie în topul celor mai căutate facultăţi din România şi cea mai căutată din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu 76 de candidaţi pe loc, la specializarea Limbi Moderne Aplicate.

    Anul acesta au fost 1700 înscrişi în total, potrivit lui  Eduard Paştalac, preşedinte al Asociaţiei Studenţilor la Limbi Străine (ASLS), care se ocupă în fiecare an de organizarea admiterii la Limbi şi Literaturi Străine, alături de conducerea facultăţii.

    Recent, Smartree,  companie de resurse umane, a plasat această specializare printre cele mai căutate pe piaţa muncii, alături de Politehnică sau Cibernetică. Potrivit raportului Smartree, salariile vorbitorilor de limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4000 de lei net, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net

    “Absolvenţii acesteia îşi pot găsi un loc de muncă bine plătit, având de ales între trei opţiuni. Prima este să lucreze ca specialişti în domenii precum customer care, contabilitate, IT, outsourcing, HR sau turism. A doua este să devină profesori de limbi străine. Iar cea de-a treia este să urmeze o carieră în traduceri şi interpretariat, fie ca angajaţi full-time într-o companie medie sau într-o multinaţională, fie ca freelanceri colaboratori pentru firme de traduceri din Romania sau străinătate.”, spune Irina Rahmanov, traducător şi fondator Academia de Traduceri.ro 

    Deşi, conform ASLS, la admitere cele mai căutate limbi la specializarea Limbă şi Literatură au fost italiană, portugheză, rusă, japoneză, arabă, neogreacă, concurenţa variind între 25 şi 6 pe loc în funcţie de limbă, absolvenţii care vor avea cele mai mari salarii, chiar şi de la prima angajare, vor fi cei care cunosc limbi mai puţin cunoscute, precum daneză, finlandeză, olandeză, norvegiană, suedeză, chineză, arabă, japoneză, rusă sau hindi.

    Cei mai solicitaţi traducători şi interpreţi sunt pe limbile europene, însă cele mai bine plătite limbi sunt cele scandinave, asiatice şi arabe.

    “Limbile care au cele mai mari solicitări şi pentru care nu sunt suficienţi traducători în acest moment pe piaţă sunt germana, olandeza, daneza”, a adăugat reprezentanta Academiei de Traduceri.

    De asemenea, pentru viitorii absolvenţi care îşi doresc să urmeze o carieră în traduceri, cunoaşterea excelentă a două limbi străine le poate asigura acestora un salariu peste media din domeniu, întrucât cele mai bine plătite traduceri sunt cele dintr-o limbă străină în alta.

    “Ca traducător poţi fi angajat full time într-o companie, birou de traduceri sau casă de avocatură. Poţi opta însă şi să fii liber profesionist, profesând ca interpet sau traducător.”, a mai spus Irina Rahmanov.

    Majoritatea candidaţilor înscrişi la admiterea din 2016 la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine sunt femei.

  • Facultatea din România unde 76 de candidaţi se bat pentru un loc. Salariile la absolvire pot începe de la 4000 de lei

    Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine continuă să fie în topul celor mai căutate facultăţi din România şi cea mai căutată din cadrul Universităţii din Bucureşti, cu 76 de candidaţi pe loc, la specializarea Limbi Moderne Aplicate.

    Anul acesta au fost 1700 înscrişi în total, potrivit lui  Eduard Paştalac, preşedinte al Asociaţiei Studenţilor la Limbi Străine (ASLS), care se ocupă în fiecare an de organizarea admiterii la Limbi şi Literaturi Străine, alături de conducerea facultăţii.

    Recent, Smartree,  companie de resurse umane, a plasat această specializare printre cele mai căutate pe piaţa muncii, alături de Politehnică sau Cibernetică. Potrivit raportului Smartree, salariile vorbitorilor de limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4000 de lei net, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net

    “Absolvenţii acesteia îşi pot găsi un loc de muncă bine plătit, având de ales între trei opţiuni. Prima este să lucreze ca specialişti în domenii precum customer care, contabilitate, IT, outsourcing, HR sau turism. A doua este să devină profesori de limbi străine. Iar cea de-a treia este să urmeze o carieră în traduceri şi interpretariat, fie ca angajaţi full-time într-o companie medie sau într-o multinaţională, fie ca freelanceri colaboratori pentru firme de traduceri din Romania sau străinătate.”, spune Irina Rahmanov, traducător şi fondator Academia de Traduceri.ro 

    Deşi, conform ASLS, la admitere cele mai căutate limbi la specializarea Limbă şi Literatură au fost italiană, portugheză, rusă, japoneză, arabă, neogreacă, concurenţa variind între 25 şi 6 pe loc în funcţie de limbă, absolvenţii care vor avea cele mai mari salarii, chiar şi de la prima angajare, vor fi cei care cunosc limbi mai puţin cunoscute, precum daneză, finlandeză, olandeză, norvegiană, suedeză, chineză, arabă, japoneză, rusă sau hindi.

    Cei mai solicitaţi traducători şi interpreţi sunt pe limbile europene, însă cele mai bine plătite limbi sunt cele scandinave, asiatice şi arabe.

    “Limbile care au cele mai mari solicitări şi pentru care nu sunt suficienţi traducători în acest moment pe piaţă sunt germana, olandeza, daneza”, a adăugat reprezentanta Academiei de Traduceri.

    De asemenea, pentru viitorii absolvenţi care îşi doresc să urmeze o carieră în traduceri, cunoaşterea excelentă a două limbi străine le poate asigura acestora un salariu peste media din domeniu, întrucât cele mai bine plătite traduceri sunt cele dintr-o limbă străină în alta.

    “Ca traducător poţi fi angajat full time într-o companie, birou de traduceri sau casă de avocatură. Poţi opta însă şi să fii liber profesionist, profesând ca interpet sau traducător.”, a mai spus Irina Rahmanov.

    Majoritatea candidaţilor înscrişi la admiterea din 2016 la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine sunt femei.

  • Bucureştiul, oraşul ideal pentru şefi

    Un manager de top român dintr-o multinaţională din Bucureşti are un salariu la jumătate faţă de unul din Geneva, cu 43% sub nivelul unuia din Londra, cu 37% mai puţin decât unul din Dublin şi cu doar 13% sub nivelul unui executiv de top din Varşovia, arată datele unei cercetări comparative realizate de firma de consultanţă în management Hay Group, care publică în fiecare an studii salariale cu date colectate din mediul privat.

    În mod paradoxal poate, acelaşi studiu arată că executivii seniori câştigă mai mult în Bucureşti decât în New York (cu 8% mai mult), Praga (cu 19%), Montreal (cu 18%) sau faţă de oraşele din Japonia (cu 9%). Datele prezentate în comparaţie vizează valoarea medie totală a pachetului de compensaţii şi beneficii şi nu includ informaţii legate de managerii expaţi, care au pachete salariale mult mai mari decât managerii locali din zonele analizate. Cum se explică aceste diferenţe?

    „Sunt puţini manageri buni în România, iar cei care sunt cu adevăraţi buni trebuie reţinuţi”, crede Andreea Voinea, directorul de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă de pe plan local. În opinia ei, aşa-numitul pool de talente din România este relativ îngust la nivel de poziţii de top management, iar majoritatea candidaţilor buni sunt concentraţi în Bucureşti. De aceea, bătălia pe competenţele lor a făcut ca salariile să le crească într-un ritm mult mai accelerat prin comparaţie cu ce s-a întâmplat cu restul angajaţilor din companii.

    De aceeaşi părere este şi Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul grupului APT, cu activităţi în domeniul recrutării şi închirierii de forţă de muncă temporară, care spune că România a ajuns să aibă şefi bine foarte bine plătiţi pentru că multă vreme angajatorii nu au găsit candidaţi bine pregătiţi care să ocupe poziţii de management.

    „Când au apărut multinaţionalele, majoritatea poziţiilor erau ocupate de expaţi şi, după ce şi-au încheiat mandatele, cel puţin o parte din pachetele lor salariale s-au transferat şi către managerii români care au rămas să îi înlocuiască. Deşi angajatorii nu au oferit şi nu oferă aceleaşi pachete românilor prin comparaţie cu cele ale expaţilor, au fost totuşi nevoiţi să le dea salarii mari şi managerilor locali, pentru a-i motiva şi pentru a-i reţine în companii”, menţionează Marinescu.

    Pachetele salariale ale managerilor de top din România diferă în funcţie de dimensiunea companiilor şi de industria în care activează, însă, în general, un manager de top câştigă, în medie, între 10.000 şi 15.000 de euro net pe lună, la care se adaugă bonusul anual şi aşa-numitele „long term incentive plan“ (plan de motivare pe termen lung), prin care aceştia primesc pachete de acţiuni în companie, la preţuri preferenţiale, potrivit informaţiilor din piaţă.

    La polul opus sunt însă pachetele salariale ale muncitorilor din România, care adesea primesc puţin peste salariul minim pe economie (adică circa 175 de euro net pe lună). De altfel, aceeaşi comparaţie făcută de consultanţii de la Hay Group în multinaţionale la nivelul poziţiilor de muncitori / personal operaţional arată o poziţionare complet diferită a angajaţilor din Bucureşti prin comparaţie cu cei care ocupă astfel de funcţii în alte ţări. De departe cea mai mare diferenţă este între costul salarial al unui muncitor din Bucureşti şi al unuia din Geneva, care câştigă de zece ori mai mult decât unul din România (deşi un şef din Capitală câştigă doar de două ori mai puţin decât unul din acelaşi oraş elveţian). În oraşele din Japonia sau din Olanda, dar şi în Londra, Dublin, Paris, Berlin sau New York angajaţii care fac parte din categoria personalului operaţional primesc salarii de 3 până la 5 ori mai mari decât în Bucureşti, deşi diferenţele dintre pachetele salariale ale şefilor din aceleaşi zone nu sunt atât de mari. ”Atunci când decid să investească într-o ţară, investitorii se uită de regulă la mai multe aspecte, cum ar fi costurile cu forţa de muncă pentru personalul operaţional, pentru că în această categorie intră o mare parte din personalul unei companii, dar şi la potenţialul de viitori angajaţi pe care i-ar putea avea în locul respectiv”, spune Mihaela Lupu, market leader productized services în cadrul Hay Group România.

  • Ce spun românii plecaţi peste hotare pentru un trai mai bun: „Ne-am întoarce în România dacă am avea salarii mai mari şi mai multe oferte de muncă“

    Salariile de 4-5 ori mai mici în România faţă de cele din ţările dezvoltate din Europa, lipsa ofertelor de muncă conforme cu nivelul de calificare, dar şi infrastructura deficitară sunt doar câteva din motivele pentru care o parte dintre români preferă în continuare să plece la muncă peste hotare.
     
    „Principalul motiv pentru care am ales să plec din ţară a fost faptul că nu găseam un job la fel de bine plătit ca în străinătate. M-aş întoarce, însă România are nevoie de drumuri, autostrăzi şi educaţie“, a spus Andrei L., în vârstă de 29 de ani, care lucrează pe o poziţie de şofer de tir în Germania, deşi are studii superioare de inginer frigotehnist.
     
    În ciuda faptului că pentru joburile specializate românii plecaţi pot câştiga salarii destul de mari, aceştia aleg să lucreze peste graniţe pe poziţii sub nivelul lor de calificare, cum ar fi cele de infirmiere, şoferi de taxi sau de tir, ospătari sau ca personal de vânzări. De exemplu, pentru o poziţie din sectorul vânzărilor, salariile variază între 780 şi 6.100 de euro pe lună, în timp ce asistenţii medicali pot ajunge la salarii de peste 3.300 de euro lunar, pe când în România un medic cu experienţă câştigă în jur de 700 – 800 de euro net pe lună.
     
    Totuşi, unii angajatori susţin că există locuri de muncă disponibile în ţară, dar că nu găsesc uşor candidaţi.
     
    „Dacă vorbim de ofertele de muncă la nivelul întregii ţări, nu pot să fiu de acord cu acest lucru. Compania noastră face relocări interne din sud şi est în vestul ţării, aici vorbim de mii de oameni, e clar că sunt oferte de muncă, mai ales luând în considerare că la acestea se adaugă cazare şi două mese asigurate“, a spus Felix Toma, country manager în cadrul Gi Group, companie de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară.
     
    Companiile locale au început să mărească salariile, mai ales ca urmare a creşterii salariului minim pe economie, însă angajatorii suferă în continuare de o lipsă acută de angajaţi. „În ultimele 2-3 luni companiile au început să mărească salariile, dar o fac pentru că sunt forţaţi din lipsa candidaţilor“, a precizat Felix Toma.
     

     

  • Ce spun românii plecaţi peste hotare pentru un trai mai bun: „Ne-am întoarce în România dacă am avea salarii mai mari şi mai multe oferte de muncă“

    Salariile de 4-5 ori mai mici în România faţă de cele din ţările dezvoltate din Europa, lipsa ofertelor de muncă conforme cu nivelul de calificare, dar şi infrastructura deficitară sunt doar câteva din motivele pentru care o parte dintre români preferă în continuare să plece la muncă peste hotare.
     
    „Principalul motiv pentru care am ales să plec din ţară a fost faptul că nu găseam un job la fel de bine plătit ca în străinătate. M-aş întoarce, însă România are nevoie de drumuri, autostrăzi şi educaţie“, a spus Andrei L., în vârstă de 29 de ani, care lucrează pe o poziţie de şofer de tir în Germania, deşi are studii superioare de inginer frigotehnist.
     
    În ciuda faptului că pentru joburile specializate românii plecaţi pot câştiga salarii destul de mari, aceştia aleg să lucreze peste graniţe pe poziţii sub nivelul lor de calificare, cum ar fi cele de infirmiere, şoferi de taxi sau de tir, ospătari sau ca personal de vânzări. De exemplu, pentru o poziţie din sectorul vânzărilor, salariile variază între 780 şi 6.100 de euro pe lună, în timp ce asistenţii medicali pot ajunge la salarii de peste 3.300 de euro lunar, pe când în România un medic cu experienţă câştigă în jur de 700 – 800 de euro net pe lună.
     
    Totuşi, unii angajatori susţin că există locuri de muncă disponibile în ţară, dar că nu găsesc uşor candidaţi.
     
    „Dacă vorbim de ofertele de muncă la nivelul întregii ţări, nu pot să fiu de acord cu acest lucru. Compania noastră face relocări interne din sud şi est în vestul ţării, aici vorbim de mii de oameni, e clar că sunt oferte de muncă, mai ales luând în considerare că la acestea se adaugă cazare şi două mese asigurate“, a spus Felix Toma, country manager în cadrul Gi Group, companie de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară.
     
    Companiile locale au început să mărească salariile, mai ales ca urmare a creşterii salariului minim pe economie, însă angajatorii suferă în continuare de o lipsă acută de angajaţi. „În ultimele 2-3 luni companiile au început să mărească salariile, dar o fac pentru că sunt forţaţi din lipsa candidaţilor“, a precizat Felix Toma.
     

     

  • Salariile din mediul privat au crescut cu 10% în primul semestru. Ce industrii au acordat cele mai mari creşteri

    Primul semestru din acest an a adus o creştere a salariilor, dar şi a bonusurilor oferite angajaţilor din mediul privat, potrivit Smartree Workforce Index. Astfel, prima jumătate de an a adus un avans de cca. 10% al salariilor, comparativ cu primul semestru al anului trecut, iar bonusurile oferite au fost mai mari cu peste 16%.

    „În primele şase luni din 2016, companiile din mediul privat au fost mai darnice cu angajaţii, acest lucru fiind determinat de mai mulţi factori. Evoluţia pozitivă a economiei, dezvoltarea companiilor din mai multe sectoare şi creşterea salariului minim pe economie au avut un impact important”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Potrivit analizei, salariile au avut astfel un avans mediu de 10% în primul semestru, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015. Astfel, încă din trimestrul întâi s-a înregistrat o creştere de 8,89%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, în timp ce în trimestrul al doilea creşterea a fost de 10,93%, faţă de perioada similară din anul anterior.

    „Acest avans a fost determinat şi de strategia companiilor privind retenţia angajaţilor. Pe o piaţă a muncii efervescentă, mai ales pe segmente precum IT, medical, automotive sau alte industrii unde există un deficit de specialişti, angajatorii au fost nevoiţi să ofere salarii şi beneficii mai mari pentru a păstra sau a atrage noi angajaţi”, a mai spus Adrian Stanciu.

    Bonusuri mai mari pentru angajaţii români

    În ceea ce priveşte bonusurile oferite de către companii în primul semestru din 2016, acestea au avut valori mai mari cu cca. 16%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015. De asemenea, în primul trimestru din acest an s-a înregistrat o creştere de 13,30%, iar în al doilea trimestru de 18,96%, faţă de perioadele similare din 2015. În medie, bonusurile oferite în primele şase luni din acest an au avut o valoare de cca. 146 lei brut/ angajat/ lună, conform statisticilor Smartree.

    În plus, beneficiile extrasalariale au fost, şi ele, tot mai des întâlnite în rândul companiilor în primele şase luni din an, atât cele lunare (tichete de masă, abonamente medicale la clinici private, decontarea cheltuielilor de transport, abonamente la săli de sport, săli de relaxare, cât şi cele ocazionale/punctuale (tichete cadou, prime cu diverse ocazii, cadouri pentru copii în zile speciale etc.).

    Potrivit Smartree Workforce Index, primul semestru din 2016 a adus şi o creştere de cca. 19% a numărului de zile de concediu de odihnă luate de către angajaţi, în timp ce numărul de zile de concediu medicale au fost mai mari cu peste 17%.

    Industriile fruntaşe la creşterile salariale

    Industriile care au raportat cele mai mari creşteri salariale versus 2015, în primul semestru, au fost cele în care se oferă salariul minim pe economie, spre exemplu Retail & Logistică, dar şi firmele din industriile cu marje mari de profit, precum cele din domeniul IT, care au o politică de salarizare foarte bine pusă la punct, definită prin creşteri salariale anuale.

    Pe de altă parte însă, industrii precum cea petrolieră şi cea bancară au avut de suferit în această privinţă, lucru determinat de scăderea preţului la barilul de petrol, în primul caz, şi de modificările legislative, în cel de-al doilea caz.

    Analiza Smartree arată, de asemenea, şi cum a evoluat numărul de angajaţi din sectorul privat în prima parte din acest an. Astfel, companiile par că îşi menţin în general numărul de angajaţi. Ţinând cont de acest aspect, numărul angajaţilor a rămas constant în primul semestru din acest an, având un avans de sub 2%. Raportat la trimestre, primele trei luni din acest an au adus o scăderea uşoară a numărului de angajaţi, de cca. 1,16% versus anul anterior, pentru ca al doilea trimestru din 2016 să aducă o creştere de 4,85%, comparativ cu perioada similară din 2015.

  • Cât câştigă o casieră la Carrefour

    Salariul mediu per angajat a fost calculat primar, jurnalistic, fără a se lua în calcul funcţiile fiecărui salariat. Astfel, salariile pot diferi de la minimul pe economie la un lucrător comercial la început de drum la câteva zeci de mii de euro pe lună pentru un manager de top.

    Totuşi, în cadrul companiilor din retail, circa 95% dintre angajaţi sunt angajaţi în magazine, cei mai mulţi în poziţii de casier şi lucrător comercial. Aceste joburi sunt printre cele mai slab plătite din economie, pentru începători de cele mai multe ori salariul fiind cel minim pe economie.

    Cât câştigă o casieră la Carrefour

  • Cine sunt cei 650.000 de români care vor beneficia de creşteri salariale

     Ordonanţa de urgenţă privind salariile bugetarilor a fost adoptată în şedinţa de miercuri a Executivului, a anunţat ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, de prevederile ei beneficiind 650 de mii de persoane, iar impactul bugetar este de 870 de milioane pentru anul acesta şi de 2,6 miliarde lei pentru anul următor.

    Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a declarat, miercuri, după şedinţa de Guvern, că OUG elimină inechităţile din sistemul salarizării bugetarilor. Prevederile OUG se vor aplica în două etape, astfel încât o parte dintre acestea vor intra în vigoare la 1 august 2016, urmând ca întreaga grilă de salarizare să fie aplicată din decembrie 2017.

    “Prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă încercăm să rezolvăm nişte inechităţi strânse de ani de zile”, a spus ministrul.

    El a precizat că prin această ordonanţă nu se rezolvă toate problemele, dar 650 de mii de persoane vor beneficia de creşteri salariale.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Guvernul a adoptat ordonanţa privind salariile bugetarilor. 650.000 de persoane vor beneficia de creşteri salariale

     Ordonanţa de urgenţă privind salariile bugetarilor a fost adoptată în şedinţa de miercuri a Executivului, a anunţat ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, de prevederile ei beneficiind 650 de mii de persoane, iar impactul bugetar este de 870 de milioane pentru anul acesta şi de 2,6 miliarde lei pentru anul următor.

    Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a declarat, miercuri, după şedinţa de Guvern, că OUG elimină inechităţile din sistemul salarizării bugetarilor. Prevederile OUG se vor aplica în două etape, astfel încât o parte dintre acestea vor intra în vigoare la 1 august 2016, urmând ca întreaga grilă de salarizare să fie aplicată din decembrie 2017.

    “Prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă încercăm să rezolvăm nişte inechităţi strânse de ani de zile”, a spus ministrul.

    El a precizat că prin această ordonanţă nu se rezolvă toate problemele, dar 650 de mii de persoane vor beneficia de creşteri salariale.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro