BusinessMagazin

Tag: reducere

  • De când poate scădea TVA. Discuţii cu reprezentanţi ai FMI şi CE

    Potrivit ministrului finanţelor, Darius Vâlcov, guvernul va discuta măsurile de relaxare fiscală prevăzute de proiectul noului Cod fiscal cu reprezentanţii FMI şi ai CE, măsurile fiind deja incluse în scrisoarea de intenţie nesemnată la vizita din februarie a delegaţiei creditorilor.

    Proiectul cuprinde mai multe măsuri de relaxare fiscală, printre care reducerea TVA la 20% din 2016 şi 18% în 2018, respectiv la 9% pentru carne, peşte, legume şi fructe, tăierea accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

    Vâlcov a precizat că dacă vor fi încasate în plus faţă de plan venituri bugetare de 1,5 mld. lei în T1 şi încă 1,5 mld. lei în T2, atunci reducerea TVA şi a accizelor va începe încă din acest an, prin OUG. Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 mld. lei în patru ani, din care jumătate va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor guvernamentale.

  • Calculele noului Cod Fiscal

    De asemenea, accizele la carburanţi şi alcool vor fi reduse, ţiţeiul din producţia internă şi cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele vor fi scoase din categoria produselor astfel taxate, iar impozitul de 16% pe veniturile din dividende va fi desfiinţat.

    Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a explicat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.

    Potrivit lui Vâlcov, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare. Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus de 16,4 mld. lei, din care se aşteaptă să recupereze venituri de 9,4 mld. lei. Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv de 1,7% asupra creşterii în 2016, ceea ce ar însemna o creştere economică de 4,7%.

  • CFR Călători: Bilete la jumătate de preţ, de Dragobete, către Constanţa şi Valea Prahovei

    CFR Călători anunţă că în 24 februarie, de Dragobete, pune în vânzare bilete la jumătate de preţ sub sloganul “Jumătate voi, jumătate noi! Ofertă de călătorie în doi!”.

    “Pasagerii pot călători din Bucureşti spre Valea Prahovei sau Constanţa plătind cu 50 la sută mai puţin, prin oferta pentru călătorie în doi. Reducerea de 50 la sută din tariful biletului întreg se acordă la achiziţionarea a două bilete pentru acelaşi tren InterRegio şi este disponibilă exclusiv la casele de bilete din staţii şi agenţii de voiaj CFR”, se arată în comunicatul transmis MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, oferta se acordă în limita locurilor disponibile, la următoarele trenuri: IR 1631 Bucureşti Nord (07.00) – Braşov (09.40), IR 1538 Braşov (20.38) – Bucureşti Nord (23.18), IR 1581 Bucureşti Nord (07.30) – Constanţa (09.30) şi IR 1588 Constanţa (19.00) – Bucureşti Nord (21.01).

    Astfel, două bilete de la Ploieşti Vest la Braşov cu trenul IR 1631 la clasa a II-a, în ziua de 24 februarie, vor costa 40 de lei, două bilete de la Braşov la Bucureşti Nord cu trenul IR 1538 la clasa a II-a vor costa 54,5 lei, iar două bilete de la Bucureşti Nord la Constanţa cu trenul IR 1581 la clasa a II-a vor costa 66 de lei.

    “Oferta este valabilă atât pentru călătoriile la clasa I, cât şi la clasa a II-a, iar tariful de rezervare a locului de 4 lei se achită integral. Exemplele prezentate includ tariful de rezervare a locului pentru două bilete“, se mai arată în comunicat.

    Pentru informaţii actualizate despre circulaţia trenurilor, călătorii pot să consulte pagina de internet a companiei www.cfrcalatori.ro sau să sune la numerele de telefon 021/9521 (pentru traficul intern)şi 021.314.5528 (pentru traficul internaţional Gara de Nord Bucureşti).

  • Vâlcov: Accizele şi TVA vor fi reduse înainte de 2016, să nu amânăm consumul din noiembrie-decembrie

    “Sunt două măsuri, reducerea TVA şi la accize care, vă spun în premieră, nu vor aştepta 1 ianuarie 2016, pentru a nu crea un gol în noiembrie şi decembrie, luni care sunt de regulă de consum. Nu vrem ca populaţia să-şi amâne consumul pentru a aştepta reducerea taxelor din ianuarie (…) Sper ca până la sfârşitul lunii mai şi început de iunie, codurile să fie adoptate de Parlament şi să nu fie modificate fundamental”, a spus Vâlcov.

    Ministrul Finanţelor a arătat că relaxarea fiscală gândită pentru următorii 5 ani are în vedere parcursul României pentru următorii 12 ani, în care obiectivul este depăşirea nivelului mediu al UE privind PIB per capita.

    “Ne dorim ca în 12 ani România să depăşească media UE privind PIB per capita. Nu se poate fără o creştere economică susţinută. Media de 3% din ultimii ani nu e suficientă petru recuperarea decalajelor”, a spus Vâlcov.

    El a arătat că deşi România este parte a Uniunii Europene şi membră NATO, se găseşte într-un mediu competiţional acerb, iar o fiscalitate pro investiţională ar putea să reprezinte un atuu important.

    “Marile companii aleg sistemul fical care le avantajează cel mai mult (…) Credem că acest al treilea atuu, al fiscalităţii, va putea repune România, nu imediat, dar în următorii 2-3 ani de la aplicare, şi nu este vorba doar codurile fiscale, s-o repoziţioneze, astfel încât să ştim în ce direcţie mergem”, a spus Vâlcov.

    Oficialul MFP a detaliat cum s-a ajuns la propunerile de relaxare fiscală, arătând că simulările au plecat de la experienţa anilor trecuţi pentru a se calcula nivelul optim pentru TVA şi accize, respectiv de la comportamentul de consum relativ la niveluri ma mari sau mai mici ale acestor taxe, precum şi viteza de creare a locurilor de muncă.

    “Avem azi peste un milion de români care lucrează fără forme legale. Încercăm să-i aducem la lumină, pe de o parte ca să fie plătite contribuţiile, pentru că agenţii economici să nu-i mai ascundă, poate că au avut motive din cauza unor taxe foarte înalte, iar pe de altă parte pentru a-i proteja. Din păcate, mare parte dintre ei sunt tineri şi nu realizează că peste 20-30 de ani se aşteaptă să ia o pensie şi statul nu va putea să le-o dea”, a adăugat Vâlcov.

    Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul proiect de Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, jumătate din sumă fiind însă recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

    Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA cu patru puncte procentuale, de la 24% la 20%.

    Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

    Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

    Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

    Astfel, pentru anul viitor, Executivul se aşteaptă recuperarea unor venituri de 6,4 miliarde lei după scăderea TVA (2 miliarde lei în plus chiar din TVA, pe fondul creşterii consumului, 1,9 miliarde lei CAS suplimentar, 0,6 miliarde lei din impozitul pe venit şi alte 2 miliarde lei taxe şi impozite din efect de multiplicare).

    Tot la venituri recuperate, Guvernul anticipează un nivel de 1,53 milliarde euro pe accize şi 1 miliard de euro ca urmare a eliminării impozitului pe dividende.

    Pentru 2017, când proiectul de Cod Fiscal prevede scăderea CAS atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nota de fundamentare indică un impact negativ de aproape 8 miliarde lei, iar veniturile recuperate se situează la 3,75 miliarde lei, cea mai mare parte (2,7 miliarde lei) fiind chiar rezultatul măsurii de tăiere a CAS.

    Finanţele au trecut în nota de fundamentare un impact negativ pentru 2018 de 7,7 miliarde lei, din care 5,8 miliarde lei vor rezulta din reducerea cu încă două puncte a TVA, de la 20% la 18%. Veniturile recuperate sunt estimate la 3,5 miliarde lei, din care 2,8 miliarde vor fi încasări suplimentare ca urmare a efectului pozitiv al reducerii TVA.

    Pentru 2019, când proiectul de Cod Fiscal prevede reducerea cotei unice cu două puncte procentuale, de la 16% la 14%, Guvernul estimează un minus direct de 4,8 miliarde lei, compensat parţial, cu 2,5 miliarde lei, de venituri recuperate.

    Astfel, pentru intervalul 2016-2019, pierderea brută de venituri bugetare se ridică la peste 37 de miliarde lei ( 8,4 miliarde de euro), în timp ce pierderea netă s-ar cifra la aproximativ 19 miliarde lei (4,5 miliarde euro).

    Guvernul estimează un plus de creştere ecnomică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.

    Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.

    De asemenea, Guvernul se aşteaptă ca până în 2019 să fie create peste 500.000 de locuri de muncă, din care 325.000 locuri de muncă numai anul viitor.

     

  • Patronate: Dacă TVA nu scade şi la produse din carne, evaziunea se mută pe lanţul final de producţie

    “Decizia de a reduce TVA la carne este foarte bună, dar dacă reducerea taxei nu va fi făcută şi pentru produsele din carne, evaziunea se va muta pe lanţul final de producţie”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alex Jurconi, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

    Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, de anul viitor, de la 24% la 20%, iar pentru carne, peşte, legume şi fructe produse alimentare de bază la 9%.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă în continuare, la 18%, din ianuarie 2018, conform calendarului redactat de Guvern.

    “Dacă eu sunt procesator de carne şi cumpăr carnea cu TVA de 9% şi apoi vând mai departe preparatul din carne cu TVA de 24%, nu voi fi interesat să plătesc taxe la stat. Voi prefera să vând la negru salamul, fără să-l declar”, a explicat Jurconi.

    În urma reducerii TVA, încasările la buget sunt estimate să scadă anul viitor cu 11,6 miliarde lei, dar cu o creştere la venituri de 6,4 miliarde lei din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii, impactul bugetar net pentru anul viitor fiind calculat la 5,2 miliarde lei.

     

  • Guvernul anunţă reducerea TVA la 20% din ianuarie 2016. Principalele modificări ale Codului Fiscal

    ”Ultimul lucru esenţial era reducerea TVA. De la 1 ianuarie 2016 putem să venim cu cota generală de TVA la 20% şi aşa avem îndeplinite toate angajamentele asumate de USL”, a spus Ponta.

    Totodată, executivul intenţionează să reducă TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe de la 24% în prezent la 9% începând cu 2016.

    În cazul microîntreprinderilor, Guvernul va introduce cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Impozitul pe construcţiile speciale va fi eliminat, iar accizelor ar urma să scadă.

    Impactul tuturor măsurilor propuse de Guvern pentru anul viitor este de 16,2 miliarde de lei brut, respectiv 6,8 miliarde de lei net.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Reducerea dobânzii anunţată de bănci drept soluţie salvatoare pentru clienţii cu credite în franci elveţieni este doar o campanie de PR

    Piraeus Bank a anunţat în cursul zilei de joi că va reduce dobânda la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte procentuale, prin actualizarea în avans a indicelui LIBOR la 3 luni, “după ce anunţase că oferă soluţii individuale clienţilor cu astfel de împrumuturi”, potrivit unui comunicat publicat de Mediafax. În aceeaşi zi, Credit Europe Bank a transmis că reduce dobânzile la toate creditele în franci elveţieni cu dobândă variabilă, prin actualizarea anticipată a indicelui LIBOR valabil miercuri, 4 februarie, măsura fiind aplicată până la următorul termen de revizuire prevăzut în fiecare contract.

    Cât de mult efort au depus băncile în adoptarea unei astfel de decizii?

    Ajustarea este de fapt o consecinţă naturală a scăderii indicelui LIBOR ca urmare a deciziei Băncii Centrale Elveţiene. LIBOR (London Interbank Offered Rate) este rata de referinţă la calcularea dobânzilor interbancare pe piaţa londoneză, indicele fiind cotat la -0,87% pe termen de trei luni. Ajustarea ar fi fost făcută oricum în contextul modificării acestui indice, singura măsură luată de Piraeus, cât şi de alte bănci care au anunţat scăderea dobânzii cu -0,87% fiind  decizia implementării în mod anticipat a unei măsuri care oricum avea să fie luată pentru toţi clienţii cu dobânzi variabile, formate din marjă şi LIBOR. Astfel, spre exemplu, pentru un credit cu dobândă variabilă pentru care un client a început să plătească în luna februarie, dobânda ar fi scăzut în mod automat în luna aprilie, decizia Piraeus fiind să grăbească termenul. Cu siguranţă un cost mic, faţă de capitalul de imagine câştigat. Reprezentanţii Piraeus nu au precizat în comunicatul trimis dacă vor aplica măsura şi în cazul dobânzilor fixe, spre deosebire de Credit Europe Bank, care a specificat totuşi acest lucru în informarea trimisă.

    Un calcul simplu arată însă că băncile nu au făcut de fapt nimic pentru a rezolva adevărata problemă a clienţilor:

    Să nu uităm, dobânda este formată din marja băncii şi din indicele LIBOR, EURIBOR sau ROBOR, în funcţie de monedă. În 2007, indicele LIBOR era de 2,7 puncte procentuale, potrivit Conso.ro, iar dobânda plătită de clienţi la Piraeus Bank era de 7%, adică marja băncii era de 4,3%. Dacă indicele Libor a scăzut din 2007 cu 3,5 puncte procentuale, dobânda ar fi trebuit să fie de 3,5%.

    În prezent, în urma modificării anunţate de băncile care au anunţat scăderea dobânzii, dobânda la Piraeus Bank este însă de 5,4%. Evident, băncile nu au trimis comunicate în momentul în care au mărit în 2010 – anul în care au fost obligate să treacă la LIBOR – marja de profit, ajungând până la două puncte procentuale în plus faţă de nivelul la care s-ar fi aflat după o ajustare naturală în funcţie de indicele LIBOR.

    Curios este dacă băncile vor mai trimite comunicate de presă după ce vor trece trei luni, interval în care indicele LIBOR s-ar putea modifica din nou, iar dobânda ar putea să se modifice odată cu acesta, nu neapărat în favoarea clientului.

  • ANAT cere reducerea TVA la 9% la toate restaurantele, nu doar pentru pachete turistice

    Începând cu 1 martie, în cazul refuzului agentului economic de a emite şi înmâna bon fiscal, cumpărătorul poate să nu achite bunul dobândit sau serviciul prestat, având în vedere că o tranzactie nefiscalizată nu reprezintă altceva decât o încălcare a legii. Aşadar, cumpărătorul poate păstra bunul fără să îl mai plătească în cazul unui refuz al agentului economic de a emite bon fiscal, potrivit Ministerului Finanţelor.

    “Noi, cei de la ANAT, am solicitat Guvernului şi Ministerului Finanţelor această măsură cu bonul fiscal, acum un an şi jumătate, în paralel cu reducerea TVA la toate restaurantele, de la 24% la 9%. Guvernul a rezolvat doar jumătate din problemă, cea cu posibilitatea neachitării în cazul în care clientul nu primeşte bon fiscal. Aşadar, cerem Guvernului să găsească soluţii pentru scăderea TVA la restaurante”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    Guvernul a redus recent TVA la pachetele turistice care includ cazare plus una sau mai multe mese pe zi, decizie care i-a făcut pe hotelieri să promită că scad tarifele.

    Burcea crede că dacă TVA s-ar reduce şi la restaurante, acestea ar scădea, pe de o parte, preţurile, şi ar fi mai accesibile pentru clienţi, inclusiv pentru turiştii români sau străini, iar pe de altă parte ar avea ca efect diminuarea evaziunii fiscale.

    “Astăzi, mai ales la terasele şi barurile mici din staţiuni, evaziunea este estimată la aproximativ 50%. Dacă TVA s-ar reduce de la 25% la 9%, nimeni n-ar fi atât de nebun încât să nu-l plătească”, a explicat oficialul ANAT.

    Acesta spune că măsura prin care clientul are posibilitatea să nu plătească nota dacă nu primeşte bun fiscal va avea efecte pozitive.

    “Când 20 de milioane de români devin inspectori ANAF lucrurile vor merge mai bine”, a afirmat Alin Burcea.

    Guvernul a avizat la sfârşitul lunii ianuarie introducerea loteriei bonurilor fiscale, cu un sistem de extragere lunară sau ocazională a bonurilor primite de cumpărători pentru produse/servicii în valoare cuprinsă între 1-999 lei, şi cu posibilitatea ca, din martie, un client să aibă dreptul să nu achite produsul selectat sau consumat dacă nu a primit bon fiscal de la comerciant.

    Pe de altă parte, Asociaţia Micilor Comercianţi s-a declarat nemulţumită de măsura prin care clienţii pot pleca fără să plătească dacă nu primesc bon fiscal, cerând Avocatului Poporului să atace această prevederea la Curtea Constituţională.

    La prima extragere ocazională a loteriei bonurilor fiscale, care va fi organizată a doua zi de Paşte, pe 13 aprilie, vor participa bonurile fiscale emise între 2 februarie şi 28 martie, fondul de premiere alocat fiind de 1 milion de lei, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Finanţelor.

    Fondul de premiere se va majora cu sumele necesare rotunjirii valorii câştigului aferent unui bon fiscal.

  • Inflaţia sub aşteptări şi decizia BCE de relaxare cantitativă stimulează BNR să reducă mâine dobânda-cheie la un nou minim istoric, de 2,25%

    Analiştii anticipează ajustarea dobânzii-cheie în 2015 cel mult până la 2% şi conti­nuarea procesului de dimi­nuare a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei şi valută.

    Ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit ar urma să fie menţinute miercuri la 10% la lei şi 14% la valută, potrivit aşteptărilor celor mai mulţi analişti.

    În prima şedinţă de politică monetară din acest an banca centrală a decis să diminueze dobânda-cheie de la 2,75% la 2,5%. În schimb, nivelurile ratelor rezer­velor minime obligatorii fost menţinute. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat asigurări că BNR mai are suficient câmp de acţiune, mai are „gloanţe“ pentru a relaxa politica monetară şi a contracara eventualele şocuri care pot să apară.

    Analiştii de la UniCredit Ţiriac Bank apreciază că BNR are spaţiu pentru noi diminuări ale dobânzii-cheie de la nivelul actual de 2,5% până la 2%, următoarea reducere fiind anticipată pentru şedinţa de politică monetară de miercuri, 4 februarie. În acelaşi timp, relaxarea monetară va continua prin reducerea rezervelor minime obligatorii până la 4-6% la lei şi 8% la valută.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ponta: E posibilă reducerea generală a TVA cu maxim 3 puncte procentual sau pe categorii de produse

    ”Un obiectiv pentru 2015-2016 este aplicarea fie a unei reduceri generale de TVA (…), fie scăderea TVA la categorii de produse, în special cele agricole, alimentare”, a afirmat Ponta, într-o conferinţă de presă la Iaşi, unde mai are programate întâlniri cu primarii din judeţ.

    Premierul Victor Ponta a precizat că reducerea generală de TVA s-ar putea face cu ”un punct-două, trei puncte maxim procentual”.

    În acelaşi context, Ponta a adăugat că există şi varianta scăderii TVA, ”aşa cum s-a făcut pentru pâine”, la categorii de produse, în special cele alimentare.

    Ponta a precizat că va trebui luată o decizie de politică fiscală şi că, cel mai probabil, această măsură ar putea fi aplicată de la 1 ianuarie 2016.

    Premierul Victor Ponta se află la Iaşi, unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ, în cursul după-amiezii de vineri urmând să aibă întrevederi cu primarii PSD din judeţ.

    În cursul zilei de sâmbătă, Ponta va participa la manifestările prilejuite de Ziua Unirii, la care va fi prezent şi preşedintele Klaus Iohannis.

    Cu o zi în urmă, un membru al PSD i-a recomandat premierului Ponta să nu participe la evenimentele de Ziua Unirii, din 24 Ianurie, existând riscul să fie fluierat de mulţime în condiţiile în care actualul guvern nu a acordat importanţă prea mare regiunii Moldovei.