BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Criza cauzată de coronavirus loveşte şi intr-un un simbol internaţional al mallurilor care anunţă că are probleme mari şi lasă aproape 4000 de oameni fară loc de muncă

    Reprezentanţii lanţului american de centre comerciale Macy’s au declarat joi că vor disponibiliza 3.900 de angajaţi din poziţii corporate şi de management într-o încercare a afacerii americane de reduceri de costuri în faţa cererii scăzute cauzte de pandemia de COVID-19.

    Macy’s avea în jur de 123.000 de angajaţi la finalul lunii ianuarie. Reprezentanţii companiei spuneau că se aşteaptă să economisească în jur de 365 de milioane de dolari în anul fiscal 2020 şi în jur de 630 de milioane de dolari anual ca urmare a concedierilor.

    Compania Macy’s a înregistrat în luna mai pierderi operaţionale de aproape 1 miliard de dolari în primul trimestru; motiv pentru care a decis să se transforme într-o „companie mai mică”.

    Tăierile de joburi vin în contextul în care rata şomajului în Statele Unite este în creştere.
    „Aşteptaţi-vă la mai multe disponibilizări anunţate de Macy”s în lunile care vin”, a spus Matt Fox, fondatorul Ithaca Wealth Management din New York intr-un interviu acordat Reuters. „Retailerii care se chinuiau chiar şi înainte de pandemie vor trebui să îşi reevalueze operaţiunile şi să renunţe la joburi din necesitatea de a sta pe linia de plutire până când economia îşi va reveni.”

    Acţiunile Macys scăzuseră cu 2% în prima dimineaţa de tranzacţionare după anunţul acestor concedieri.

     

  • CEO-ul Airbnb a dezvăluit pentru prima dată după izbucnirea pandemiei care crede el că va fi viitorul turismului

    Poţi să petreci decenii întregi să construieşti un vis, iar lumea îl poate distruge cu ceva precum această pandemie generată de un virus necunoscut, scriu jurnaliştii de la Entrepreneur în deschiderea unui interviu cu CEO-ul Airbnb Brian Chesky.

    „Ne-a luat 12 ani să construim Airbnb şi am pierdut aproape totul în 6 săptămâni”, a spus el într-un interviu cu CNBC, în care a dezvăluit că Airbnb urma să se listeze anul acesta.

    Chesky a mai spus că Airbnb are un viitor ce nu poate fi prevăzut din cauza temerilor legate de pandemie care sunt experimentate în toată lumea. „Turismul aşa cum îl ştim noi s-a terminat. Nu vreau să spun că este finalul călătoriei, ci că mai degrabă modelul pe care îl ştim noi a murit şi nu se va întoarce. Ne vom reîntoarce spre maşinile noastre, vom conduce câţiva kilometri şi vom sta într-o casă.

    CEO-ul a subliniat că cel puţin în Statele Unite Airbnb pare să îşi revină, deşi a precizat că nu îşi doresc să aibă „speranţe fale şi compania nu este în totalitate în afara pericolului.”

     

  • Un al gigant distrus de pandemia de COVID-19. Un lanţ cu sute de restaurante se pregăteşe de intrarea în FALIMENT

    CEC Entertainment, compania mamă a lanţurilor de restaurante americane Chuck E.Cheese şi Peter Piper Pizza, a aplicat pentru faliment după ce pandemia de coronavirus a obligat restaurantul să îşi închide unităţile, potrivit Time.

    CEC a fost cumpărată de firma de private equity Apollo Global Management Inc. în 2014 într-un deal de 1,3 miliarde de dolari, care a inclus şi datoriile. Compania deţine mai mult de 600 de unităţi Chuck E. Cheese şi peste 120 de unităţi Peter Piper Pizza.

    Potrivit New York Post, compania descrie criza curentă drept „cea mai plină de provocări” din istoria ei şi spune că foloseşte procedurile de faliment pentru a continua discuţiile cu toţi ce implicaţi în business, precum şi pentru echilibrarea bugetului.
    Reprezentanţii companiei au mai declarat că partenerii în franciză ai businessului nu fac parte din procesul de faliment.
     

     

  • Cum să începi o afacere cu 300 de lei şi să ajungi la venituri de peste 1 milion de euro

    Pentru Viorel Piperea, perspectiva unei vieţi „la indigo”, cu o traiectorie prestabilită şi influenţată de părinţi şi societate, nu a fost o opţiune. De aceea, a hotărât să îşi înceapă o carieră influenţată doar de propriile greşeli şi decizii, ca antreprenor. Astăzi, businessul său, început cu o sumă modestă, de 300 de lei, se îndreaptă spre venituri de 1,5 milioane de euro.

    „La acel moment am ştiut că îmi doresc să fiu antreprenor, să îmi pot conduce viaţa după propriile reguli, să fiu stăpânul timpului meu şi să-mi dau voie să fac greşeli, din care să mă ridic, să învăţ şi să merg în continuare”, povesteşte Viorel Piperea, fondatorul companiei de amenajări interioare Elegance Decor, făcând referire la momentul în care a terminat de citit cartea „Rich Dad, Poor Dad” de Robert Kiyosaki, despre care spune că a fost cartea care l-a transformat în antreprenor. „Mi-a schimbat fundamental percepţia asupra banilor, asupra vieţii profesionale şi a itinerarului prestabilit de către părinţii mei – acela de a învăţa excelent, a obţine o slujbă bine plătită, a întemeia o familie, a lua o ipotecă pentru achiziţia unei case şi a munci toată viaţa pentru plata ratelor acesteia, definiţia perfectă a cursei şobolanului, enunţată de Robert Kiyosaki în cartea sa.”

    Ideea fondării businessului i-a venit „din dorinţa de a aduce fericire în casele oamenilor prin sentimentul unic de acasă”, iar studiile din domeniul construcţiilor civile combinate cu informaţiile dobândite în managementul organizaţional „au constituit fundamentul perfect pentru crearea şi dezvoltarea afacerii actuale”, spune antreprenorul.

    A pornit astfel la drum, în 2011, cu doar 300 de lei şi o maşină cumpărată la mâna a doua, primul sediu al noii sale afaceri fiind într-o garsonieră.În 2019, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, în creştere cu 37% faţă de anul anterior. Procentual, 70% din venituri sunt acoperite de clienţi de pe segmentul B2B – magazine de profil, răspândite la nivelul întregii ţări, şi 30% de cel B2C. Dacă la începutul acestui an estimările echipei vizau o creştere de 15%, evoluţia vânzărilor din ultimele luni a determinat o schimbare de perspectivă: acum, Piperea se aşteaptă să înregistreze venituri de 1,5 milioane de euro, în creştere cu 25%. 

    Magazinul fizic Elegance Decor, cu o suprafaţă de 80 de metri pătraţi, a fost deschis în 2013, cu o investiţie iniţială de 2.000 de euro, bani folosiţi pentru crearea unui spaţiu de birouri şi o mică zonă de consiliere pentru clienţi. În anul 2016, cu ajutorul unei echipe profesioniste de arhitecţi, a transformat acest birou „într-un showroom elegant de amenajări interioare în care produsele sunt perfect integrate”, iar investiţia pentru această etapă a fost de aproximativ 20.000 de euro. Showroomul companiei este localizat în Bucureşti, în proximitatea parcului Carol.

    Din rândul dificultăţilor întâlnite în parcursul său ca antreprenor, Piperea spune că cea mai mare provocare a reprezentat-o sinergia între activităţile de management corelate şi cele de leadership. „O altă provocare o reprezintă procesul de scalare şi pârghiile prin care poţi operaţionaliza trecerea de la o firmă mică la una de mărime medie, în care urmărirea proceselor şi sistematizarea acestora joacă un rol cheie.”

    În prezent, echipa companiei este alcătuită din 12 angajaţi, împărtiţi în mai multe departamente precum vânzări, marketing, achiziţii şi logistică. „În perioada pandemiei, toată echipa şi-a desfăşurat activitatea de acasă, fapt ce a dus la creşterea eficienţei concomitent cu consolidarea spiritului de echipă, iar comunicarea între departamente a decurs în condiţii optime. Oamenii noştri au dat dovadă de un înalt grad de adaptabilitate în condiţii necunoscute, lucru constatat inclusiv prin vânzările în creştere înregistrate în perioada martie – mai 2020”, spune antreprenorul.

    Anual, businessul înregistrează o medie de 600 de clienţi, dintre care jumătate sunt clienţi persoane fizice, cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani şi venituri medii spre ridicate, deopotrivă corporatişti, antreprenori şi liberi profesionişti. Procentual, femeile constituie aproximativ 70% din totalul clienţilor B2C. Principalii competitori ai Elegance Decor sunt, potrivit lui Piperea, magazinele de profil, specializate în comercializarea de produse home & deco, precum profiluri decorative de interior şi de faţadă, vopsea decorativă, tapet sau corpuri de iluminat.

    Portofoliul companiei cuprinde aproximativ 12.000 de produse şi, dacă înainte de pandemie cele mai căutate articole erau profilele decorative de interior şi cele de faţadă, în ultimele luni preferinţele clienţilor au vizat şi alte segmente: în paralel cu articolele din categoria de profile decorative de interior (plinte, cornişe pentru tavan, ancadramente), o creştere s-a putut observa şi pe categoriile de tapet, fototapet, panouri decorative 3D din diferite materiale (licheni, muşchi, lemn, trestie de zahăr) şi corpuri de iluminat.

    Cele mai mari vânzări au fost înregistrate în a doua jumătate a lunii aprilie, când valoarea coşului mediu a crescut cu aproximativ 30% faţă de o perioadă obişnuită, de la 500 la 650 de lei, iar din totalul comenzilor efectuate pe site-ul companiei, jumătate au fost plasate de clienţi noi, care „fac parte din categoria de public ce obişnuia să efectueze majoritatea achiziţiilor în magazinele fizice”. O evoluţie la fel de importantă a fost înregistrată de platforma online, unde vânzările au crescut cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Una din tendinţele remarcate de Piperea în ultimele luni este o preocupare mai mare şi alocarea unui timp mai îndelungat amenajării spaţiului de locuit şi a celui de lucru, dar şi faptul că în această perioadă 80% dintre comenzi au fost plătite cu cardul.

    În ceea ce priveşte bugetele planificate pentru următoarea perioadă, antreprenorul spune că momentan este precaut în iniţierea unor noi investiţii, pe fondul impactului „greu de estimat, cu efect întârziat, atât la nivel naţional cât şi internaţional” al pandemiei. Pentru anul acesta, investiţiile reajustate se ridică la aproximativ 50.000 de euro, sume ce vor fi preponderent investite în implementarea ERP-ului (sistemul de planificare a resurselor) companiei, demarat în 2019 şi pus pe pauză din cauza schimbărilor survenite în ultimele trei luni, precum şi în dezvoltarea echipei, a magazinului online şi „popularea acestuia cu mai multe game de produse destinate amenajărilor interioare”.

    În opinia lui Piperea, perioada aceasta a reprezentat un bun catalizator, care l-a ghidat în a face trecerea de la un stil de management directiv către unul participativ, centrarea fiind pe omogenizarea echipei precum şi pe susţinerea şi punerea în practică a ideilor venite în urma sesiunilor de brainstorming. „În perioada pandemiei mi s-a întărit convingerea că investiţia în online este un business sigur şi de viitor, cu potenţial mare de a depăşi în curând retailul tradiţional”, încheie el.

  • Mai mult de jumătate din creditele acordate în aprilie 2020 sunt concentrate pe 10 judeţe

    Bucureşti, Cluj şi Timiş deţin un volum al creditelor în lei şi valută acor­date de bănci în luna aprilie 2020 de circa 141 mld. lei, însemnând o pondere de peste 51% din volumul total de credite acor­date de bancheri de circa 274 mld. lei, potrivit datelor BNR. Valoarea cre­ditelor înregistrată în aprilie 2020 este cu 6% mai ma­re faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut, chiar dacă luna aprilie a repre­zen­tat vârful perioadei stă­rii de urgenţă im­puse de autorităţi ca ur­ma­re a declanşării pandemiei de COVID-19.

    Primele 10 judeţe cu cea mai mare va­loare a creditelor acordate de bănci în aprilie 2020 au o pondere în to­talul cre­ditelor în lei şi euro de circa 72%, con­form calculelor ZF. Prima po­ziţie din top aparţine Bucureştiului, care in­clu­de şi judeţul Ilfov, cu un volum al cre­ditelor în luna aprilie 2020 de 113 mld. lei, cu 8,5% mai mult faţă de ace­eaşi perioadă din 2019, repre­zen­tând peste 41% din totalul creditelor acordate de bancheri.

    La polul opus, primele trei judeţe care se regăsesc în top 10 judeţe cu cea mai mică valoare a creditelor acordate de bănci în aprilie 2020 sunt Co­vas­na, Giurgiu şi Caraş-Severin. Cele trei ju­deţe deţin o pondere de doar 1% din totalul creditelor acordate de bănci în lei şi valută în luna aprilie a anului curent. Astfel, cea mai mică valoare a credi­te­lor a fost înregistrată în judeţul Covas­na, respectiv 949 mil. lei, cu doar 0,3% mai mult în aprilie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Ponderea creditelor acordate acestui judeţ este de 0,35% din valoarea totală a creditelor acordate de bancheri în aprilie 2020.

  • Ce se întâmplă cu vacanţele românilor rezervate înainte de pandemie? Agenţiile de turism: Dacă destinaţia nu are restricţii, clienţii nu pot anula rezervarea fără penalizări

    Soluţiile agenţiilor variază de la un caz la altul, dar toate spun că, dacă turistul optează pentru precauţie şi alege să nu mai plece în intervalul programat, se aplică prevederile contractuale.

    Teama de a călători rămâne printre turiştii care au rezervat vacanţe de vară înainte ca pandemia să-şi intre în drepturi, chiar dacă hotelurile, zborurile şi turismul în general se repun treptat pe picioare. Cum însă avansurile pentru vacanţe au fost deja achitate, clienţii se văd puşi acum în postura dificilă de a alege să amâne vacanţa sau de a-şi cere banii înapoi. Soluţiile nu sunt însă simple.

    Situaţiie celor care regândesc vacanţele de vară sunt extrem de variate, motivele pentru care turiştii aleg să nu mai plece fiind diferite, chiar dacă resortul este acelaşi: criza Covid-19. Sorin de exem­plu, un român care îşi rezer­va­se o vacan­ţă în Turcia pen­tru perioa­da 13-20 iulie, nu mai vrea să plece în intervalul pro­­gra­mat, ţinând cont că, la în­toarcere, este posibil să in­tre în carantină.

    „Am achitat până acum 60% din suma to­tală, însă agenţia mă obli­gă să plătesc şi ultima tran­şă, altfel nu voi pri­mi nici­un ban înapoi. Scopul este ca, dacă zborurile către Turcia vor fi încă sus­pen­da­te, să transforme suma într-un voucher pe care să-l folosesc mai târziu, însă eu nu îmi do­resc să blo­chez suma inte­grală“, explică Sorin.

    Ce fac agenţiile de tu­rism în situaţia în care tu­ris­tul optează pentru pre­cauţie şi alege să nu mai ple­ce în intervalul progra­mat ante­rior pandemiei? „Din păcate pen­tru turis­tul care vrea să nu călă­to­reas­că, dacă destinaţia nu are re­stric­ţii de călătorie, se apli­că clauzele contractului. Pentru pe­rioada verii am re­pro­gramat în special pachetele cu ple­ca­re înainte de 1 iulie, cererile de anulare/ amânare pentru full season nu au fost foarte numeroase şi, în multe dintre ca­zuri, am ob­ţi­nut fie un voucher de călătorie, fie o repro­gra­mare mai spre final de sezon. Bineînţeles, acolo unde s-a ce­rut restituirea banilor pentru vacanţă, i-am restituit“, spu­ne Javier Garcia del Valle, CEO al agenţiei Happy Tour.

  • Pandemia COVID-19 accelerează. Directorul OMS, Tedros Adhanom: „Un milion de cazuri de coronavirus în doar 8 zile”

    Mai mult decât o criză a sănătăţii, pandemia de coronavirus este o „criză economică, socială şi, în numeroase ţări, politică. Vom resimţi efectele COVID-19 decenii întregi”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), într-o conferinţă de presă organizată în format virtual.

    Consecinţele grave din planul economic au determinat tot mai multe state să relaxeze măsurile de protecţie, în unele cazuri fiind vorba despre decizii premature. 

    OMS: Cea mai mare ameninţare nu este virusul în sine, ci lipsa solidarităţii globale

    “Cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm acum nu este virusul în sine ci lipsa solidarităţii globale şi a leadershipului global”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • Cui îi este frică de taxa pe avere?

    Bernie Sanders, fost candidat la preşedinţia SUA, se autodescrie ca socialist democrat. Printre măsurile extreme propuse de el se numără taxarea celor mai bogaţi americani. Elizabeth Warren, de asemenea fostă candidată la preşedinţia SUA, a propus şi ea impozitarea capitalului miliardarilor, dar îmbrăţişează fără rezerve şi piaţa liberă. Jamie Dimon, executivul puternicei bănci americane JPMorgan Chase, a descris-o pe Warren ca fiind un politician care-i „denigrează pe oamenii de succes”.

    Şi Sanders, şi Warren au renunţat în cele din urmă la candidatură în această primăvară, având rezultate prea slabe. Dar între timp s-a stârnit furtuna economică produsă de pandemia de COVID-19, s-a instalat o recesiune soră cu marea depresiune economică, milioane de americani au rămas în doar câteva săptămâni fără loc de muncă, acutizând o inegalitate a distribuirii avuţiei ţării care schimbase deja radical peisajul politic al Americii. Au venit apoi cele mai mari proteste sociale din ultimii 50 de ani, care s-au răspândit rapid în alte ţări, inclusiv din Europa.

    Odată cu aceste probleme au revenit în forţă dezbaterile privind introducerea taxei pe averile celor mai bogaţi. Ar fi o soluţie pentru diminuarea inegalităţilor. Dar şi pentru susţinerea guvernului în faţa cheltuielilor uriaşe pe care le implică lupta contra şocurilor economice cauzate de pandemie. La fel de în forţă a revenit şi opoziţia. Pe Dimon îl cunoaşte toată lumea. Dar despre el cu greu se poate spune că este un „om de succes”. „În principiu, există doar cinci modalităţi de a acumula un miliard de dolari şi niciuna dintre ele nu are de-a face cu succesul pe o piaţă cu adevărat liberă”, după cum scrie în The Guardian Robert Reich, economist, profesor şi comentator american.

    Prima modalitate este exploatarea unui monopol, spune el. Jamie Dimon are o avere de1,6 miliarde de dolari. Strânsă nu pentru că a reuşit sub capitalismul pieţei libere. În 2008, guvernul american a salvat JPMorgan şi alte patru bănci mari de pe Wall Street, considerându-le „prea mari pentru a putea fi lăsate să se prăbuşească”. Această salvare este în realitate o poliţă de asigurare ascunsă, încă în vigoare, cu o valoare pentru marile bănci estimată la 83 miliarde de dolari pe an. Dacă JP Morgan nu ar fi atât de mare şi, prin urmare, i s-ar permite să falimenteze, averea lui Dimon ar valora cu mult sub
    1,6 miliarde de dolari.

    Există însă prin opoziţia faţă de taxa pe avere şi nume care nu se învârt neapărat prin lumea miliardarilor. Emma Agyemang de la Financial Times, care a remarcat că puţine soluţii de înmulţire a veniturilor bugetare stârnesc mai multă agitaţie ca taxa pe avere, a încercat să-i scoată pe aceşti oameni la lumină. Când FT a organizat o sesiune de întrebări şi răspunsuri pentru cititori în privinţa taxei, aşteptările erau să apară sentimente puternice. N-a fost aşa, dar reacţia a fost totuşi surprinzătoare: au existat peste 300 de comentarii la întrebarea „Cum ar funcţiona o taxă pe avere?”. Acesta este cel mai mare număr de răspunsuri primit în oricare dintre sesiunile live interactive de întrebări şi răspunsuri organizate până atunci de FT. Munca a fost solicitantă pentru specialistul jurnalului, dar acesta a aflat multe din discuţii. În primul rând, majoritatea cititorilor FT nu sunt în favoarea impozitului pe avere.

    Acest lucru este în contrast cu un sondaj recent realizat de YouGov, care a pus întrebări la 1.682 de adulţi din Marea Britanie şi a constatat că 61% dintre ei ar aproba o taxă pe avere pentru cei cu active mai mari de 750.000 lire sterline. Într-un sens, acest lucru nu este surprinzător, spune Agyemang. Majoritatea cititorilor FT sunt semnificativ mai bogaţi decât adultul mediu din Marea Britanie. Sau, după cum a spus un cititor cu sarcasm: 

    „Majoritatea persoanelor care au spus că susţin un impozit pe avere nu ar fi cei care ar plăti din banii lor. Sunt întotdeauna mai uşor de folosit banii altor oameni.“
    Să însemne acest lucru că sentimentul puternic antiimpozit exprimat în comentarii se reduce la interesul de a evita plata şi mai multor impozite? Categoric. Cu toate acestea, chiar şi atunci când această motivaţie a fost exprimată, ea a fost adesea însoţită de alte opinii. „Impozitul pe venit, NIC –„contribuţii de asigurări naţionale”, TVA, taxa pe combustibil, acciza pe bere, taxa de timbru, impozitul pe câştiguri de capital, lista poate continua. Toate aceste impozite există şi sunt plătite; de ce sunteţi atât de dornici să daţi şi mai mult din banii dumneavoastră Marii Britanii pentru salariile a 200.000 de funcţionari publici pentru gestionarea unor lanţuri de aprovizionare care nici măcar nu pot duce echipamentele medicale de protecţie dintr-un depozit la un spital?”, a întrebat un cititor. Câţiva comentatori au spus că ei cred că atât oamenii, cât şi guvernele au „responsabilitatea de a economisi pentru zile negre” şi că o taxă pe avere ar „pedepsi” persoanele care au economisit şi le-ar descuraja să facă rezerve pentru viitor. Este vorba despre oameni „care şi-au găsit un rost în viaţa şi care nu reprezintă o povară pentru public”, a spus o persoană.

    O minoritate importantă s-a opus ideii. Ei au susţinut că averea nu este întotdeauna creată sau câştigată prin muncă şi economisire, ci uneori prin moştenire sau câştiguri neimpozitate. „Banii care creează active nu au fost neapărat impozitaţi ca venituri, dimpotrivă”, arată un cititor.
    „Cea mai mare parte din avuţia din sud-est se datorează faptului că boomerii au cumpărat proprietăţi în urmă cu 20-30 de ani şi nu au făcut nimic de valoare economică pentru a crea acel activ valoros.” „Cei mai săraci sunt taxaţi în mod disproporţionat, taxele reprezintă cea mai mare parte din averea lor”, a scris o altă persoană. „În schimb, la cei mai bogaţi, în timp ce ca număr absolut contribuţia este mai mare, procentul din averea lor care se duce la guvern este mult mai mic. Prin urmare, impactul pe care impozitele îl au asupra celor bogaţi este mult mai mic. Acest lucru nu este nici corect, nici durabil.”
    Aceşti cititori spun, în general, că ar fi dispuşi să plătească mai mult – fie ca impozit pe avere, fie prin creşterea ratelor la câştigurile de capital sau prin impozitul pe moştenire. Unii o văd ca pe un argument moral. „Impozitul este, de asemenea, o funcţie a unei societăţi morale, astfel încât cei care o duc mai bine oferă o plasă de siguranţă pentru cei ce nu se pot descurca în perioadele grele”, arată un răspuns. Această confruntare politică între cei care cred într-un stat mic, cu funcţii şi impozite limitate, şi cei care cred într-un stat intervenţionist care oferă o plasă de siguranţă cuprinzătoare este responsabilă pentru o mare parte din energia din discuţiile din jurul impozitelor pe avere. Un comentator a pus punctul pe i când a scris: „Există o întrebare culturală imensă la care trebuie găsit răspuns. Marea Britanie este cea mai de dreapta ţară din Europa din punct de vedere economic. Este puţin probabil să devenim Franţa”. Aceste valori culturale sau economice ar putea explica de ce ideea impozitului pe avere nu a avut niciodată multă tracţiune în Marea Britanie, deşi este colectat în patru ţări europene – Norvegia, Spania, Belgia şi Elveţia. Însă în Marea Britanie, ideea că valorile pot fi schimbate în favoarea impozitelor mai mari este responsabilă pentru o mare parte din frica evidentă în comentariile formulate în sesiunea de întrebări şi răspunsuri a FT. În faţa unui guvern conservator care a adoptat cel mai mare program de susţinere fiscală pe timp de pace şi a condus o extindere masivă a datoriei publice, oamenii înstăriţi sunt nesiguri de ceea ce înseamnă aceasta pentru viitorul ţării şi al activelor lor. Cititorii au mai spus că pandemia a pus accentul pe inegalitatea economică înfricoşătoare dintre tineri şi bătrâni – o problemă care nu mai poate fi ignorată. „Este despre faptul că pentru a proteja baby boomerii înstăriţi, care sunt deja ieşiţi la pensie, tinerii săraci în active a trebuit să sufere. O taxă pe averea celor care deţin proprietăţi scumpe ar fi o modalitate bună de a repara acest dezechilibru”, a spus un cititor. O temă înrudită din comentarii este despre cum un impozit pe avere ar putea fi conceput pentru a limita evaziunea, luându-i în considerare şi pe cei care deţin active valoroase, dar au bani puţini. Franţa lui Emmanuel Macron, considerat preşedintele bogaţilor, a eliminat parţial taxa pe avere în 2017 deoarece a generat venituri reduse. Acestea sunt doar câteva dintre problemele care ar trebui să fie rezolvate înainte de introducerea unui astfel de impozit. Este puţin probabil ca miniştrii să elaboreze planuri pentru acest lucru, deoarece acestea se vor încadra cu cerinţele zilnice ale unei crize economice şi de sănătate. În Marea Britanie, există un consens din ce în ce mai mare între politicieni, economişti şi experţi fiscali – precum şi printre cititorii FT – că şansele pe termen lung ca bogatului să i se ceară să plătească mai mult s-au redus dramatic. În Franţa, însă, Macron dă semne că ia în considerare reintroducerea impozitului pe avere.

  • Semnal negativ: s-a dublat numărul companiilor care cer amânarea ratelor. Una din patru companii cu credite bancare a cerut suspendarea ratelor lunare

    Companiile au depus în ultima luna circa 14.000 de cereri de amânare a plăţii ratelor la credite, dublu com­pa­rativ cu numărul înregistrat luna tre­cu­tă, în timp ce numărul cererilor din par­tea persoanelor fizice a crecut cu 10%, până la 334.000, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    „În cele trei luni de la debutul pandemiei, clienţii persoane juridice au depus un număr de aproape 28.000 de solicitări de suspendare a obligaţiilor de plată lunare din contractele de credit. Aproximativ un sfert din companiile cu credite bancare au solicitat suspendarea obligaţiilor de plată lunare. Clienţii au mai avut încă o lună la dispoziţie pentru de­punerea cererilor, având în vedere că ter­menul iniţial de depunere a solici­tă­ri­lor în baza OUG 37/2020 a fost extins până la data de 15 iunie 2020“, a spus Gabriela Folcuţ, director executiv ARB, pentru ZF.

    Clienţii persoane fizice cu venituri afectate direct sau indirect de situaţia ge­ne­rată de pandemie au depus un număr de peste 334.000 de solicitări de suspen­da­re a obligaţiilor de plată, reprezentând o pondere de circa 22% din creditele în de­rulare acordate populaţiei. Clienţii per­soane juridice au depus un număr de aproa­pe 28.000 de solicitări de suspen­da­re a obligaţiilor de plată, însemnând o pondere de circa 28% din portofoliul total de credite acordate acestei categorii.

  • Cu gândul la următorul hub al aviaţiei globale, chiar şi în pandemie

    Pista a fost inaugurată în cadrul unei ceremonii la mijlocul lunii iunie în care a participat şi preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care a numit aeroportul „mândria Turciei”.

    Descris în presa internaţională ca „fiind mai mare decât Manhattanul”, aeroportul din Turcia este deja unul dintre cele mai mari şi moderne aeroporturi ale lumii, deşi mai urmează câteva faze de dezvoltare a acestuia;  având o capacitate iniţială de 90 de milioane de pasageri (spre comparaţie, prin Atatürk, folosit în prezent doar de aeronavele cargo, au trecut în anul 2017 aproximativ 63,7 de milioane de pasageri, în timp ce prin aeroportul Sabiha Gokcen, aproximativ 31 de milioane).
    Turcii speră însă ca acesta să devină cel mai mare aeroport al lumii, ţintind o capacitate totală de 200 de milioane de pasageri anual. 

    Noul aeroport se află în partea europeană a Istanbulului, în districtul Arnavutkoy. În prezent, se întinde pe o suprafaţă de peste 1,3 milioane de metri pătraţi, dar proiectul final, care ar urma să fie finalizat în anul 2028, ar trebui să aibă 76,5 de milioane de metri pătraţi.

    Aeroportul impresionează nu doar prin dimensiune, ci şi prin designul inspirat de moştenirea culturală a turcilor: turnul de control, de pildă, este în forma unei lalele, floarea naţională a Turciei, devenită populară în perioada domniei sultanului Suleiman.