BusinessMagazin

Tag: credite

  • In ce moneda ne imprumutam

    Dintre doua rele, cel mai adesea raul mai mic are castig de cauza; in acest an insa, romanii care ar vrea sa ia un credit de la banca au o sarcina mai grea decat chiar alegerea in sine: sa decida care este raul mai mare. Sa fie oare mai periculoase pentru datoria lunara catre banca dobanzile la creditele in lei, ce par sa mearga doar in sus (cel putin pentru un orizont de timp mediu)? Sau este mai mare pericolul unei finantari in euro, atata vreme cat valoarea monedei europeane, si implicit rata catre banca, urca fara vreo perspectiva previzibila de a se opri prea curand?

    Dificultatea unui raspuns e cu atat mai mare cu cat "conditiile in care se intampla lucrurile acum sunt atat de tulburi, incat pot aparea oricand miscari surpriza", spune Eugen Radulescu, fostul presedinte al Casei de Economii si Consemnatiuni. Deocamdata, bancherii se asteapta ca in urmatoarea sedinta a consiliului de administratie al BNR, care va avea loc pe 4 februarie, banca centrala sa decida o noua majorare a dobanzii de politica monetara, cu cel putin jumatate de procent. O miscare ce, completand cresterea de 0,5% din ianuarie, ar da un impuls sigur bancherilor comerciali de a scumpi creditele in lei.

    Chiar daca o astfel de miscare din partea BNR nu se transmite imediat in piata, asteptarea generala e ca 2008 sa fie un an cu dobanzi inalte. "Evident ca va creste costul creditului, daca BNR continua aceste miscari", spune Gerald Schreiner, presedintele Volksbank Romania, anticipand la randul sau o noua majorare a dobanzii de politica monetara in perioada imediat urmatoare. Dobanda este, pentru banca centrala, una dintre armele pe care le poate folosi in lupta cu inflatia – o lupta pe care anul trecut a cam pierdut-o, insa "acum BNR pare decisa sa ia masuri extrem de incisive pentru a o castiga", apreciaza Laurentiu Anghel, economistul-sef al Bancii Comerciale Romane.

    Pentru 2008, tinta de inflatie stabilita de BNR este de 3,8% plus sau minus un procent, iar ultima prognoza prezentata de banca centrala este de 4,3%. "Sunt 100% convins ca nu are cum sa isi atinga tinta, insa sunt la fel de sigur ca isi doreste enorm sa reuseasca", comenteaza Dragos Cabat, vicepresedintele Asociatiei Analistilor Financiari din Romania. El anticipeaza ca banca centrala ar putea urca dobanda chiar spre 8,75-9% pe parcursul acestui an, cu atat mai mult cu cat – in conditiile prudentei sporite cu care circula banii acum pe pietele internationale – o astfel de majorare nu ar mai atrage la fel de mult ca in trecut capitalurile speculative. Urmatoarea crestere nu se va produce insa in sedinta din februarie, in opinia lui Cabat, dat fiind ca nici prima majorare din acest an nu a avut timp sa-si faca inca simtite efectele. Pentru a vedea efectele "trebuie sa astepti cam 3-4 luni", apreciaza Cabat, adaugand ca o crestere prea apropiata nu ar mai produce nici macar efecte psihologice.

    Pana una-alta, pentru creditele in valuta nu exista pe termen scurt sperietoarea unei scumpiri generate de o crestere a dobanzilor: Banca Centrala Europeana (BCE) a decis la 11 ianuarie sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 4%, la acelasi nivel la care stationeaza din luna iunie a anului trecut. "Nu e insa deloc clar daca va mai sta multa vreme la acest nivel", comenteaza Eugen Radulescu. BCE este acum intre ciocan si nicovala: pe de o parte, inflatia anuala din zona euro a fost in decembrie de 3,1% (depasind pragul de 2% stabilit), insa pe de alta parte, o crestere a dobanzii – si implicit o majorare a costurilor la credite – nu ar fi de bun augur in conditiile crizei financiare globale.

    Relativa stabilitate a dobanzilor la moneda europeana nu poate insa sa compenseze cu nici un chip socul pe care, pentru clientii bancilor romanesti, il are aprecierea galopanta a monedei europene in fata leului. Pentru cei ce s-au imprumutat in valuta in vara anului trecut, rata lunara este acum cu cateva sute de lei mai mare; pentru cei ce s-ar gandi in prezent sa se imprumute in euro, perspectivele sunt extrem de neclare.

    Cel putin pana la jumatatea anului, multi dintre bancherii care au facut recent previziuni pentru BUSINESS Magazin plaseaza leul pe o usoara linie de apreciere fata de momentul actual, insa la fel de multi vad posibile si caderi puternice, spre un raport de 4 lei/euro. Cuvintele de ordine raman insa "volatilitate" si "impredictibilitate" – iar posibilitatea ca leul sa mai ajunga prea curand la niveluri macar apropiate de cele de anul trecut nu mai e luata in considerare de nimeni.

  • Feriti-va de credite

    Acum, BNR a decis sa creasca dobanda de politica monetara cu jumatate de procent, la 8%, constransa de inflatie. Explicatia inflatiei, in cuvintele folosite in comunicatul bancii, este “mentinerea consumului la un nivel nesustenabil”, ceea ce inseamna salarii crescand prea rapid si credite mai multe si mai mari, mai ales in valuta.

    Si la doar cateva zile au sosit, intr-adevar, statisticile care au confirmat ca anul trecut pariul cu inflatia a fost pierdut, 2007 incheindu-se cu o rata anuala de 6,57%, cu un procent si jumatate peste intervalul tintit de BNR. Putini se asteptau ca inflatia sa fie mai mica si inca mai putini ca BNR sa nu urce dobanda, ceea ce explica de ce cursul valutar, primul care raspunde la o miscare de dobanda, si-a urmat tendinta de pana atunci (adica deprecierea leului), iar toti analistii au inceput deja sa vorbeasca despre urmatoarea majorare a dobanzii.

    Decizia BNR isi va face insa efectul in perioada urmatoare, odata cu scumpirea creditelor, in special a celor cu dobanda legata de indicatorul pietei monetare interbancare (BUBOR). Efectul va fi totusi relativ; cum s-a vazut, imprumuturile au continuat sa creasca si dupa momentul din toamna trecuta, cand o serie de banci le-au scumpit pe acelea calculate in functie de dobanda internationale de referinta la euro (EURIBOR). Daca intr-adevar creditarea se va mai tempera, aceasta va fi mai mult din cauza climatului de nesiguranta general creat de criza de pe pietele financiare internationale.

    Ramane insa cu totul in afara ariei de autoritate a BNR cealalta premisa a “consumului nesustenabil”, adica veniturile in urcare accelerata.

    Aici, paradoxal, aliatul BNR ar fi chiar deprecierea leului, cea care scumpeste marfurile de import si reduce puterea de cumparare. Deocamdata, in mod firesc, banca centrala incearca sa evite o depreciere rapida a leului, care i-ar ruina si pe mai departe sperantele intr-o readucere sub control a inflatiei; saptamana trecuta, pe langa dobanda de politica monetara, BNR le-a majorat discret si pe cele pentru rezervele minime obligatorii ale bancilor – depozitele plasate de acestea la banca centrala.

  • Bancile au vesti bune pentru restantieri!

    De la sfarsitul lunii februarie, institutiile bancare nu vor mai inregistra un restantier la Biroul de Credit, decat dupa ce il anunta pe acesta cu 15 zile inainte, ca are o datorie.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • Credite pentru cei mici

    Pe o piata a finantarilor pentru companiile mici si mijlocii care se aglomereaza tot mai mult, pe masura ce bancherii incep sa dea atentie si acestui sector, BCR incearca cu aceste trei noi produse sa se diferentieze din punctul de vedere al vitezei de acordare si al sistemului de garantii flexibil. "Principalele atuuri ale noilor produse rezulta din faptul ca imprumuturile se pot aproba in 24 de ore din momentul in care clientul depune documentatia de credit", sustine Daniel Cetateanu, director executiv al Directiei IMM din BCR. Cele trei noi produse bancare din portofoliul BCR sunt accesibile societatilor comerciale cu o cifra de afaceri anuala cuprinsa intre 1 si 8 milioane de euro.
    Din totalul portofoliului de credite acordate de banci companiilor – aproape 70 de miliarde de lei la finele lunii octombrie, potrivit statisticilor BNR – imprumuturile contractate de intreprinderile mici si mijlocii reprezinta circa 63%, dupa cum spunea de curand Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR. Pe de alta parte, insa, doar 14% dintre IMM-uri apeleaza la credite bancare, in timp ce 86% dintre acestea nu au nicio finantare bancara.

  • 70%, cresterea creditelor luate de romani in 2007

    "Structura creditului este mai riscanta decat dinamica de crestere, in conditiile in care populatia se indatoreaza tot mai mult pentru achizitionarea bunurilor de consum, iar termenele de rambursare sunt tot mai lungi", a declarat Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Bancii Nationale, la forumul "Activitatile de creditare si managementul riscurilor", organizat de Finmedia.

    Majorarea creditului catre populatie la o rata mult mai mare decat cea a cerditului acordat companiilor este explicata de catre Florin Georgescu prin finantarea societatilor de catre companiile mama din strainatate. Imprumuturile intra-grup reprezinta aproximativ jumatate din soldul creditelor corporate.

    Astfel, imprumuturile acordate de banci intreprinderilor mici si mijlocii, care nu sunt parte a unui grup multi-national, reprezinta 63% din total credit catre companii. "Posibilitatile de majorare a acestui segment de credite este inca mare deoarece doar 14% dintre IMM-uri au contractat un credit bancar, restul de 86% de societati mici existente pe piata neavand nici un fel de finantare bancara", spune prim-viceguvernatorul BNR.

    Majoritatea creditelor acordate pana la sfarsitul lunii septembrie se afla in portofoliile bancilor mari (cu o cota de minimum 5% din piata), in proportie de 63%, in crestere cu aproape sapte procente fata de perioada similara a anului trecut. Banciile medii, cu o cota de piata intre 1 si 5 procente, detin aproape 30% din totalul creditelor, in scadere cu circa cinci procente, iar bancile mici au oferit doar 7% din imprumuturi.

  • Cresterea euro loveste in plin populatia si companiile care s-au imprumutat la maxim

    Populatia si companiile au luat credite in lei si in valuta de echivalentul a 12 mld. euro in primele zece luni ale anului, cu 23% mai mult decat in tot anul 2006 si dublu fata de 2005.

    Clientii persoane fizice si-au adjudecat "grosul" finantarilor acordate de banci in primele zece luni, contractand credite de aproape 24 mld. lei (7,2 mld. euro), respectiv 59% din total.

    Sectorul corporatist nu a reusit sa tina pasul, desi finantarile pentru proiecte in zona de real estate au fost foarte dinamice, iar bancherii au acordat mai multa atentie si segmentului firmelor de mici dimensiuni.

     

    Mai multe detalii aici

  • Leul pierde teren in continuare! Euro a sarit de pragul de 3,5 lei

    Dincolo de aceste cifre sta o realitate ingrijoratoare: se pot scumpi creditele si carburantii.

    Moneda europeana s-a apreciat miercuri cu 4,45 bani, fata de ziua de marti, pana la cursul de 3,53 lei. Acest maxim nu a mai fost atins de 14 luni si conform specialistilor cotatia slaba a leului reflecta starea economiei romanesti.

    Totusi, se asteapta o interventie din partea Bancii Nationale care sa impiedice caderea monedei nationale. Un euro tare inseamna o scumpire a creditelor, dar si a importurilor, ceea ce ar afecta si mai mult tinta de inflatie pentru acest an.

    Mai multe detalii, aici.

  • Leul pierde teren in continuare! Euro a sarit de pragul de 3,5 lei

    Dincolo de aceste cifre sta o realitate ingrijoratoare: se pot scumpi creditele si carburantii.

    Moneda europeana s-a apreciat miercuri cu 4,45 bani, fata de ziua de marti, pana la cursul de 3,53 lei. Acest maxim nu a mai fost atins de 14 luni si conform specialistilor cotatia slaba a leului reflecta starea economiei romanesti.

    Totusi, se asteapta o interventie din partea Bancii Nationale care sa impiedice caderea monedei nationale. Un euro tare inseamna o scumpire a creditelor, dar si a importurilor, ceea ce ar afecta si mai mult tinta de inflatie pentru acest an.

    Mai multe detalii, aici.

  • Intr-un singur sens: in sus

    La inceputul unei perioade in care, in mod traditional, si bancile (asemenea multor companii din diferite domenii) se intrec in a pune pe piata campanii promotionale cat mai imbietoare, cresterea dobanzii de politica monetara anuntata in urma cu doua saptamani de banca centrala a cam dat peste cap planurile bancherilor. „Dobanzile la credite si la depozite ar trebui cel putin sa nu mai scada in perioada urmatoare“, este de parere Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, adaugand ca ar fi mai degraba de asteptat o scumpire a creditelor decat o ieftinire a acestora. Dupa aproape un an in care banca centrala a scazut in pasi mici, dar constanti dobanda de politica monetara – reperul in functie de care si bancherii isi ajusteaza costurile pentru creditele si depozitele in lei -, ultima zi a lunii octombrie a pus punct acestui ciclu de ieftinire. Comentandu-si decizia de a majora dobanda de politica monetara cu un abrupt 0,5%, guvernatorul Isarescu nota de curand ca aceasta miscare s-ar putea sa nu aiba un impact prea mare asupra dobanzilor la creditele in lei. „Avem un canal al dobanzii care functioneaza cu greutate si este imperfect“, aprecia Isarescu, pe care o crestere a dobanzii la creditele in lei l-ar ajuta in lupta sa nesfarsita (si pierduta pentru moment) cu tinta de inflatie, fiind o frana in calea unui tot mai mare consum al populatiei. Numai ca atunci cand vine vorba de cresterea dobanzilor, bancherii comerciali se misca destul de rapid. „Mai devreme sau mai tarziu vom vedea miscari de crestere a dobanzilor in piata“, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR, completand ca o astfel de miscare este cu atat mai probabila cu cat sunt sanse mari ca in ianuarie BNR sa mai urce inca o data dobanda de politica monetara, pana la 8%. In acest context, aliniindu-se rapid la decizia din octombrie si anticipand-o pe cea din ianuarie, bancherii vorbesc deja de scumpirea creditelor in lei, mai ales pe segmentul finantarilor pentru populatie si IMM, conform lui Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania.

    „Vorbim probabil de o crestere de 1-2 procente“, considera el, argumentand ca desi costul banilor a crescut in ultima vreme atat in Romania, cat, mai ales, pe plan international, „la noi nu s-a simtit inca foarte puternic, din cauza concurentei mari“. In special in segmentul marilor companii, „acolo unde lupta este deja foarte puternica“, dupa cum spune Negritoiu, bancherii ar putea ezita sa decida scumpiri prea abrupte ale finantarilor. Pentru bancherii romani mai cu seama pericolul este evident, pentru ca deschiderea granitelor pentru institutiile financiare straine inseamna, din momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, sansa acestora de a oferi servicii financiare pe piata romaneasca direct din tarile lor de origine, in conditii de pret competitive. Circa 100 de institutii de credit au notificat deja BNR pentru a putea face afaceri aici in baza pasaportului european. Alte banci straine au decis sa intre direct pe piata, deschizandu-si birouri sau chiar sucursale ce urmaresc, in principal, tot businessul cu marile companii – printre ele numarandu-se Fortis, Bank of Cyprus, La Caixa sau Millennium Bank. Mai putin afectati de o urcare a dobanzilor la finantare, clientii mari ar putea beneficia de dobanzi superioare la depozite, este de parere Lucian Anghel. In opinia sa, cresterea dobanzilor pe piata interbancara, generata de majorarea dobanzii BNR, scumpeste „materia prima“ pentru bancheri si determina in lant si cresteri de costuri pentru clienti.

    Nu toate tipurile de credite vor simti insa aceasta scumpire sau cel putin nu intr-o prima faza. Mai intai, cresterea dobanzilor va afecta creditele in sold si mult mai putin imprumuturile nou acordate. Explicatia este, de altfel, destul de banala: apropierea sarbatorilor de iarna – una din perioadele cu cele mai mari vanzari de credite, mai ales de consum – ii face pe bancheri sa lanseze, care mai de care, promotii cu reduceri de dobanzi sau de comisioane. Astfel de promotii au aparut deja spre finalul lunii octombrie, cand BCR, Alpha Bank sau Garanti Bank au anuntat ca scad dobanzile la anumite categorii de credite (BCR, de exemplu, pentru creditele imobiliare in euro a coborat dobanda la 5,3% pe an) sau elimina pentru o vreme comisioanele pentru acest tip de finantare, ca in cazul Alpha Bank. Totusi, odata ce aceasta perioada de promotii se va termina, „vom vedea o crestere a dobanzilor la lei si la creditele noi“, este de parere Dragos Cabat, presedinte al CFA (Chartered Financial Analyst) Romania. In opinia sa, finantarile in lei se vor scumpi intr-o prima faza cu circa 0,5-0,75%.

    Clientii care au deja imprumuturi in lei la banci vor simti insa chiar de la urmatoarea scadenta de plata a ratei aceasta majorare. „La cele existente in sold, cu siguranta ca se va intampla rapid“, este de parere Anghel. Portofoliul de credite ce ar putea fi, cel putin in teorie, afectat de aceasta scumpire nu e mic deloc, atata vreme cat din soldul total al creditului neguvernamental, de peste 129 de mld. lei (circa 39,17 mld. euro), aproape jumatate sunt finantari in lei, potrivit datelor publicate de banca centrala pentru luna septembrie a.c. Cel putin o parte dintre clienti, cei ce au luat un imprumut cu dobanda fixa, mai beneficiaza insa de o „amanare“. Dobanzile variabile, calculate in functie de indicii pietei monetare, sunt intalnite mai ales la creditele pe termen lung, asa cum sunt cele ipotecare sau cel de nevoi personale cu garantii imobiliare. De cele mai multe ori, pentru aceste tipuri de finantari, bancherii stabilesc dobanzi fixe pentru o perioada de un an-doi, iar mai apoi costul variaza in functie de „conditiile de piata“. Cel mai adesea, dobanzile fixe pe toata perioada de creditare se intalnesc la credite de consum – imprumuturi pe termen scurt si de mai mica valoare. Pe aceste produse, „realocarea dobanzii nu se va face imediat, dar se va face cu siguranta cand dobanda devine variabila“, este de parere economistul-sef al BCR.

    Exista si bancheri care au anticipat scumpirea creditelor, dupa cum puncteaza Mihai Bogza, presedintele Consiliului de Administratie al Bancpost. La finele lunii trecute, grecii de la Bancpost au decis sa creasca dobanzile la creditele pentru nevoi personale si ipotecare acordate de la 0,45% pana la 0,6%. La inceputul toamnei, si Volksbank, iar mai apoi Banca Transilvania au majorat costurile pentru toate creditele sau doar pentru cele nou acordate. Primele scumpiri au afectat costul creditelor in valuta, dependent de costul finantarii bancilor de aici pe piata internationala, releva Steven van Groningen. Acest cost a crescut – si este de asteptat sa mai creasca si in continuare, crede Groningen – din cauza a doi factori. Pe de o parte, dobanda de politica monetara a Bancii Centrale Europene (BCE) s-a majorat continuu in ultimii doi ani din cauza presiunilor inflationiste din zona euro. Totusi, in sedinta de saptamana trecuta, oficialii BCE au decis mentinerea dobanzii de referinta la 4%, lasand totusi loc de speculatii privind unele majorari viitoare, din moment ce si economia europeana se lupta cu inflatia. Al doilea factor care creste costul finantarii externe pentru bancile romanesti (si implicit costul finantarilor in valuta pentru populatie) este prima de risc perceputa pentru Romania, sustine Groningen. Marjele la care se imprumuta bancile romanesti pe piata internationala „au crescut substantial in ultima perioada, ca urmare a cresterii perceptiei de risc a investitorilor nerezidenti fata de Romania, in contextul turbulentelor la nivel international“, comenteaza presedintele Raiffeisen. Iar costul acestor finantari accesate de bancheri se transmit, aproape automat, in costul creditelor in valuta pe care clientii romani le iau de la banci.

    Marirea dobanzii BNR ar trebui – cel putin in teorie – sa aduca si o veste buna pentru clientii bancilor: scumpirea creditelor ar trebui sa fie insotita si de o sporire a randamentelor la depozitele in lei. „Probabil ca o parte dintre banci vor decide si majorarea dobanzilor la depozite“, admite Mihai Bogza, estimand insa ca nu va fi totusi o miscare generalizata. Mai precis, astfel de miscari vor veni mai ales din partea bancilor care se confrunta cu o lipsa de lichiditate si care, ca atare, au nevoie sa atraga depozite de la populatie. Totusi, semnaleaza van Groningen, majoritatea bancilor se confrunta cu un exces de lichiditate in lei, pe care il plaseaza la BNR: „In functie de acest exces de lichiditate, banca poate decide cresterea sau nu a ratei dobanzii la depozite“.

  • Victimele se inmultesc

    Situatia bancii elvetiene a atras brusc atentia cautatorilor de active ieftinite de criza, o data ce a aparut posibilitatea ca UBS sa se restructureze, respectiv sa se scindeze in doua – o divizie de banca de investitii, care sa fie vanduta, si o divizie de administrare a activelor, care sa formeze noua UBS. Conducerea bancii a incercat sa reziste – activitatea de banca de investitii este considerata de analisti drept cea mai buna oportunitate pe pietele financiare in urmatorii 5-10 ani, avand in vedere perspectivele oferite de deschiderea economiei chineze. UBS are insa consolarea ca nu e singura afectata de criza: tot saptamana trecuta, Deutsche Bank a anuntat pierderi de 3,12 miliarde de dolari (2,2 mld. euro) de pe urma expunerii la piata creditelor ipotecare din SUA, iar de partea cealalta a Atlanticului, Citigroup si Merrill Lynch au replicat cu pierderi de 1,4 miliarde (aproape un miliard de euro), respectiv 5,5 miliarde de dolari (3,9 mld. euro).