BusinessMagazin

Tag: continuare

  • Un studiu arată că persoanele care nu au cont de Facebook sunt mai fericite

    Un studiu realizat de o echipă din cadrul Happiness Research Institute arată că oamenii care au renunţat la contul lor de pe reţeaua de socializare s-au declarat mai fericiţi, potrivit The Independent.

    Studiul a avut loc în Danemarca şi au participat 1095 din care 94% îşi accesau contul de Facebook în fiecare zi. Cei 1095 de participanţi au fost împărţiţi în două grupuri. Un grup a continuat activitatea normală pe reţeaua socială, iar membrii celui de-al doilea grup le-a fost interzis accesul pentru o săptămână.

    La sfârşitul săptămânii, participanţi au fost rugaţi să îşi evalueze calitatea vieţii pe o scară de la 1 la 10. Calificativele au fost comparate cu cele pe care le dăduseră înaintea începerii proiectului.

    Cercetătorii au notat că persoanele care au continuat să utilizeze Facebook-ul acordaseră, iniţial, o medie de 7.67 calităţii propriei vieţi, acest procent a crescut puţin până la 7.75.  Pe de altă parte, media  utilizatori care au renunţat la Facebook a crescut de la 7.56 la 8.12.
    În plus, cei care au renunţat la Facebook se simţeau mai fericiţi, mai puţin îngrijoraţi şi mai puţin singuri decât cei care accesau reţeaua socializare.

    Meik Wiking, CEO-ul Happiness Research Institute, a declarat pentru publicaţia Local: “Facebook-ul distorsionează percepţia pe care o avem asupra realităţii şi cea despre viaţa celor din jurul nostru. Am luat în considerare faptul că noi ne trăim vieţile comparându-le cu ale celorlalţi şi, în timp ce majoritatea utilizatorii publică pe Facebook doar lucruri pozitive, reţeaua socială prezintă o realitate distorsionată”.
    „Există şi beneficii ale utilizării reţelelor de socializare, însă este important ca oamenii să fie conştienţi asupra efectului pe care aceste instrumente le au în perceperea realităţii.”, spune el.

  • Câţi bani a câştigat fiecare actor din “Avengers: Age of Ultron”

    Nici ceilalţi actori nu au primit însă doar bani de buzunar, încasând sume considerabile. Vă prezentăm, în continuare, salariile negociate de actorii francizei Avengers.
     

     

     

     

    Continuarea în pagina următoare >

  • De ce încep chinezii bogaţi să trimită banii în afara graniţelor

    Măsurile anticorupţie luate de autorităţile chineze în ultimii doi ani şi instabilitatea pieţelor financiare din vara acestui an au făcut ca mai mulţi chinezi ca niciodată să încerce să îşi transfere averile, unele câştigate legal altele nu, către zone mai sigure din afara Chinei.

    Capitalul chinez este pur şi simplu prea mare pentru a fi ignorat, astfel că băncile vor face tot posibilul să capteze aceste afaceri în creştere, indiferent de riscurile pe care le implică, explică pentru Bloomberg Bill Majcher, fost investigator în domeniul criminalităţii financiare pentru Royal Canadian Mounted Police.

    Acest aflux de bani este resimţit în întreaga lume, urcând preţurile proprietăţilor imobiliare din Sydney, New York, Hong Kong şi Vancouver. Chinezii au cheltuit în anul încheiat în luna martie aproape 30 de miliarde de dolari pentru achiziţii de case în Statele Unite, ei devenind cei mai mari investitori străini de pe piaţa imobiliară americană. Preţul mediu plătit de chinezi pentru o achiziţie este de circa 832.000 de dolari. O tendinţă similară este întâlnită în Sydney, unde investitorii chinezi cumpără un sfert din locuinţele nou-construite, existând estimări că până la sfârşitul deceniului cheltuielile lor se vor dubla. În Vancouver, chinezii au contribuit la dublarea preţurilor imobiliare în ultimii 10 ani, în timp ce în Hong Kong preţurile locuinţelor au urcat cu 60% din 2010.

    În total, UBS Group estimează că 324 de miliarde de dolari au ieşit din China anul trecut. În timp ce datele aferente anului 2015 nu sunt cunoscute încă, Goldman Sachs a calculat că într-o perioadă de trei săptămâni după ce banca centrală chineză a devalorizat yuanul, din China au fost retrase alte 200 de miliarde de dolari. Dar cum este posibil ca un astfel de volum de fonduri să iasă din China în condiţiile în care legislaţia limitează transferurile în străinătate la 50.000 de dolari de persoană pe an? Metodele includ folosirea unor sisteme neoficiale de transfer, transferuri prin intermediul unor case de schimb valutar din Hong Kong, trecerea ilegală a banilor peste graniţă şi cumularea cotelor auale ale membrilor familiilor sau ale prietenilor, practică supranumită ”smurfing„. Termenul vine de la micile personaje albastre de desene animate care, împreună, formează o forţă considerabilă. Transferurile există într-o zonă gri a legalităţii transfrontaliere: ceea ce este perfect legal într-o altă ţară poate contraveni legii în China. ”Nu este legal ca oamenii să folosească metode secrete de transfer al banilor în străinătate, pentru că este contrabandă. Dar guvernul a adoptat până nu demult o atitudine îngăduitoare„, a spus Xi Junyang, profesor de finanţe la Shanghai University of Finance & Economics.

    În prezent, autorităţile de la Beijing au început să ia în serios aceste transferuri de bani. Chiar dacă nu se pune problema ca ţara să rămână fără bani din cauza acestor practici, China a intensificat măsurile împotriva sistemelor neoficiale de transfer de bani care efectuează ilegal astfel de operaţiuni. Pe termen lung, China s-a angajat să elimine controlul valutar, iar yuanul să devină complet convertibil până în 2020.

    Băncile şi autorităţile de reglementare din întreaga lume sunt acum nevoite să decidă: este în regulă să permită cu bună ştiinţă chinezilor să eludeze controlul guvernamental asupra transferurilor de bani, dacă nu încalcă legislaţia în ţările de destinaţie a banilor?

    În Vancouver, un caz de la Curtea Supremă a arătat că una dintre bănci, Canadian Imperial Bank of Commerce, a asistat astfel de tranzacţii. Cazul a apărut atunci când un consultant financiar al CIBC a permis unui client chinez bogat să transfere două depozite de câte 50.000 de dolari prin intermediul conturile sale private, pentru cumpărarea unei locuinţe, ceea ce a dus la concedierea bancherului pentru că a amestecat fondurile sale proprii cu cele ale clientului.

    Băncile din întreaga lume au fost acuzate în ultimii ani de autorităţile de reglementare pentru că nu iau măsuri suficiente pentru combaterea spălării banilor, unul din riscurile generate de smurfing. În cadrul unui acord din 2012 pentru închiderea unui litigiu, HSBC a acceptat plata unor penalizări de 1,9 miliarde de dolari şi a recunoscut că nu a derulat programe eficiente de combatere a spălării banilor, în SUA şi Mexic. În luna iunie a acestui an, HSBC a anunţat că a acceptat plata unei amenzi, în urma acuzaţiilor de spălare de bani aduse diviziei de private banking din Elveţia.

  • Digi 24: Un pacient roman si unul italian, raniti in incendiul din Colectiv, au murit astazi in Olanda. Bilantul a ajuns la 38

    Doi dntre pacientii romani transportati in Olanda, un roman si un italian, au decedat astazi, potrivit Digi24, bilantul ajungand astfel la 38 de decese.

    -continua-

  • MOL – 20 de ani de success în România…. şi povestea continuă (P)

    Un foarte cunoscut proverb spune că orice călătorie începe cu primul pas. MOL România a făcut acest prim pas în urmă cu 20 de ani. Acum, benzinăriile MOL sunt bine cunoscute de şoferii români şi nu doar de ei, întrucât sunt prezente pe toate marile artere de circulaţie şi în oraşe de pe tot teritoriul ţării.

    Probabil puţini cunosc însă că prima benzinărie MOL România a fost deschisă în 1995, la Salonta, în judeţul Bihor. România acelor ani era foarte diferită de cea de acum. Ţara încă nu devenise membru NATO şi nici UE, economia era nereformată, rata inflaţiei după 1990 depăşea chiar şi 200% pe an, parcul auto şi infrastructura îşi arătau vârsta şi decalajele faţă de ţările europene. Decizia Grupului MOL de a investi în România fusese luată în 1993, atunci când compania a ales drumul extinderii în regiune. Ca parte a Grupului MOL, o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu operaţiuni în peste 40 de ţări, MOL România a dezvoltat, pe lângă distribuţia de carburanţi, şi soluţii complexe aferente cardurilor de carburanţi şi şi-a extins permanent portofoliul cu produse de calitate înaltă precum lubrifianţi, bitum, produse petrochimice.

    La 20 de ani de la deschiderea primei benzinării, MOL România are o reţea de circa 200 de benzinării, care urmează să fie extinsă în acest an cu încă 12 staţii. Compania a urmat o strategie de creştere pe termen mediu şi lung, care a presupus atât creştere organică, cât şi achiziţii de reţele de benzinării, cea mai recentă fiind înregistrată la începutul acestui an.

    Întrucât a crescut împreună cu economia României, la a cărei dezvoltare a şi contribuit, compania a investit până în prezent peste 200 de milioane de euro în ţara noastră şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe şi impozite de peste 1,8 miliarde de euro. Peste 2.100 de persoane lucrează în benzinăriile MOL din  România, iar alte peste 200 reprezintă angajaţi ai MOL România. Compania are 2 terminale de carburanţi, la Tileagd, în judeţul Bihor şi la Giurgiu, cu acces la transportul fluvial pe Dunăre.

    Compania a fost un pionier în multe domenii, ca acela al cardurilor de carburant destinate persoanelor juridice sau al platformei de loializare dedicată persoanelor fizice – Multibonus. În 2002, atunci când deţinea doar 39 de benzinării, MOL România a început dezvoltarea sistemului de carduri pentru carburanţi, similar cardurilor de credit bancare, încă o raritate în România. Primele carduri au fost MOL Gold, cu acceptare la nivel internaţional şi MOL Silver, pentru reţeaua naţională. Acum, cardurile de carburant MOL permit monitorizarea în timp real a tranzacţiilor efectuate, prinaccesulla Centrul Virtual de Carduri, dar confera si beneficiile unei game largi de alteservicii: alimentarea cu carburant în afara ţării, posibilitatea de recuperare a TVA şi plata taxelor de drum în UE, soluţii GPS, servicii de asistenţă rutieră, aplicaţie mobilă gratuită, calculator taxe de drum. MultiBonus este cardul de loialitate pe care îl poartă cu ei peste 1 milion de români, card care permite acumularea de puncte la achiziţiile din staţiile MOL şi preschimbarea acestora în produse din cataloagele special concepute sau în anumite servicii disponibile în benzinării.

    MOL România crede în piaţa românească şi în potenţialul său pe termen lung. De aceea a implementat aici cele mai noi concepte şi tendinţe din retailul european. Cea mai recentă inovaţie, implementată în 5 benzinării din România şi alte 23 ale Grupului MOL din regiune, este Fresh Corner, un nou concept de magazin pentru benzinării. FreshCorner acordă o mai mare importanţă produselor alimentare proaspete, cumpărăturilor pentru acasă şi sortimentelor de cafea proaspăt preparată. Este pentru prima dată când un lanţ de benzinării are vitrine cu lactate, brânzeturi şi mezeluri, fructe proaspete şi alte produse de larg consum, la preţuri competitive.

    Compania a dezvoltat mai multe programe destinate comunităţilor locale: „Spaţii verzi” – lansat în urmă cu zece ani pentru a finanţa crearea de spaţii verzi în oraşe şi promovarea ariilor naturale protejate, „Pot ajuta” – destinat tinerelor talente în sport şi artă, „Programul MOL pentru sănătatea copiilor” – adresat asociaţiilor şi organizaţiilor care derulează proiecte de terapie emoţională pentru copiii cu afecţiuni cronice sau în curs de recuperare după afecţiuni grave, „Programul Mentor” – prin care MOL România recompensează zece laureaţi, profesori şi antrenori, nominalizaţi de foşti elevi, părinţi şi selectaţi de un juriu competent.

    Primul pas a fost făcut în urmă cu 20 de ani, iar călătoria MOL România continuă, alături de angajaţii, partenerii, clienţii săi şi de comunităţile a căror dezvoltare o susţine.

     

  • MOL – 20 de ani de success în România…. şi povestea continuă (P)

    Un foarte cunoscut proverb spune că orice călătorie începe cu primul pas. MOL România a făcut acest prim pas în urmă cu 20 de ani. Acum, benzinăriile MOL sunt bine cunoscute de şoferii români şi nu doar de ei, întrucât sunt prezente pe toate marile artere de circulaţie şi în oraşe de pe tot teritoriul ţării.

    Probabil puţini cunosc însă că prima benzinărie MOL România a fost deschisă în 1995, la Salonta, în judeţul Bihor. România acelor ani era foarte diferită de cea de acum. Ţara încă nu devenise membru NATO şi nici UE, economia era nereformată, rata inflaţiei după 1990 depăşea chiar şi 200% pe an, parcul auto şi infrastructura îşi arătau vârsta şi decalajele faţă de ţările europene. Decizia Grupului MOL de a investi în România fusese luată în 1993, atunci când compania a ales drumul extinderii în regiune. Ca parte a Grupului MOL, o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu operaţiuni în peste 40 de ţări, MOL România a dezvoltat, pe lângă distribuţia de carburanţi, şi soluţii complexe aferente cardurilor de carburanţi şi şi-a extins permanent portofoliul cu produse de calitate înaltă precum lubrifianţi, bitum, produse petrochimice.

    La 20 de ani de la deschiderea primei benzinării, MOL România are o reţea de circa 200 de benzinării, care urmează să fie extinsă în acest an cu încă 12 staţii. Compania a urmat o strategie de creştere pe termen mediu şi lung, care a presupus atât creştere organică, cât şi achiziţii de reţele de benzinării, cea mai recentă fiind înregistrată la începutul acestui an.

    Întrucât a crescut împreună cu economia României, la a cărei dezvoltare a şi contribuit, compania a investit până în prezent peste 200 de milioane de euro în ţara noastră şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe şi impozite de peste 1,8 miliarde de euro. Peste 2.100 de persoane lucrează în benzinăriile MOL din  România, iar alte peste 200 reprezintă angajaţi ai MOL România. Compania are 2 terminale de carburanţi, la Tileagd, în judeţul Bihor şi la Giurgiu, cu acces la transportul fluvial pe Dunăre.

    Compania a fost un pionier în multe domenii, ca acela al cardurilor de carburant destinate persoanelor juridice sau al platformei de loializare dedicată persoanelor fizice – Multibonus. În 2002, atunci când deţinea doar 39 de benzinării, MOL România a început dezvoltarea sistemului de carduri pentru carburanţi, similar cardurilor de credit bancare, încă o raritate în România. Primele carduri au fost MOL Gold, cu acceptare la nivel internaţional şi MOL Silver, pentru reţeaua naţională. Acum, cardurile de carburant MOL permit monitorizarea în timp real a tranzacţiilor efectuate, prinaccesulla Centrul Virtual de Carduri, dar confera si beneficiile unei game largi de alteservicii: alimentarea cu carburant în afara ţării, posibilitatea de recuperare a TVA şi plata taxelor de drum în UE, soluţii GPS, servicii de asistenţă rutieră, aplicaţie mobilă gratuită, calculator taxe de drum. MultiBonus este cardul de loialitate pe care îl poartă cu ei peste 1 milion de români, card care permite acumularea de puncte la achiziţiile din staţiile MOL şi preschimbarea acestora în produse din cataloagele special concepute sau în anumite servicii disponibile în benzinării.

    MOL România crede în piaţa românească şi în potenţialul său pe termen lung. De aceea a implementat aici cele mai noi concepte şi tendinţe din retailul european. Cea mai recentă inovaţie, implementată în 5 benzinării din România şi alte 23 ale Grupului MOL din regiune, este Fresh Corner, un nou concept de magazin pentru benzinării. FreshCorner acordă o mai mare importanţă produselor alimentare proaspete, cumpărăturilor pentru acasă şi sortimentelor de cafea proaspăt preparată. Este pentru prima dată când un lanţ de benzinării are vitrine cu lactate, brânzeturi şi mezeluri, fructe proaspete şi alte produse de larg consum, la preţuri competitive.

    Compania a dezvoltat mai multe programe destinate comunităţilor locale: „Spaţii verzi” – lansat în urmă cu zece ani pentru a finanţa crearea de spaţii verzi în oraşe şi promovarea ariilor naturale protejate, „Pot ajuta” – destinat tinerelor talente în sport şi artă, „Programul MOL pentru sănătatea copiilor” – adresat asociaţiilor şi organizaţiilor care derulează proiecte de terapie emoţională pentru copiii cu afecţiuni cronice sau în curs de recuperare după afecţiuni grave, „Programul Mentor” – prin care MOL România recompensează zece laureaţi, profesori şi antrenori, nominalizaţi de foşti elevi, părinţi şi selectaţi de un juriu competent.

    Primul pas a fost făcut în urmă cu 20 de ani, iar călătoria MOL România continuă, alături de angajaţii, partenerii, clienţii săi şi de comunităţile a căror dezvoltare o susţine.

     

  • Vasile Blaga se află la DNA pentru a fi audiat

    Copreşedintele PNL Vasile Blaga s-a prezentat marţi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a fi audiat în dosarul în care este anchetată Elena Udrea sub control judiciar pe cauţiune, potrivit AGERPRES.

    Potrivit unor surse judiciare, Vasile Blaga a fost citat în calitate de martor.

    Procurorii DNA au dispus vineri măsura controlului judiciar pe cauţiune în cazul Elenei Udrea în dosarul în care Parlamentul a încuviinţat începerea urmăririi penale şi reţinerea acesteia, nu însă şi arestarea preventivă, fiind stabilită suma de cinci milioane lei, mai scrie sursa citată.

    În acest dosar, procurorii o acuză pe Elena Udrea de luare de mită în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată, instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine, efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia ori încheierea de tranzacţii financiare utilizând informaţiile în virtutea funcţiei, spălare de bani în formă continuată, fals în declaraţii de avere în formă continuată (cu referire la declaraţiile de avere din perioada 2009 — 2012).

  • Filmările pentru “The Big Lebowski 2” vor debuta în ianuarie 2016

    Fraţii Ethan şi Joel Coen, regizorii filmului original, au confirmat pentru NBC News faptul că vor regiza şi această continuare.

    “Suntem încântaţi de faptul că ne vom întoarce pentru a filma o a doua parte a acestui lungmetraj clasic”, a spus Ethan Coen. “Timp de mulţi ani ne-am ţinut la distanţă de acest proiect, dar, când am primit noul scenariu, iar distribuţia a început să se contureze, nu a fost deloc greu să luăm o decizie. Am simţit pur şi simplu că trebuie să facem acest film”, a adăugat cineastul american.

    Gage Luce, care a contribuit la scrierea noului scenariu, a acordat un interviu pentru CNN în care a făcut câteva dezvăluiri despre ceea ce urmează să se petreacă în această continuare cinematografică, aşteptată cu multă nerăbdare de cinefili.

    “Acum, după 18 ani, Maude Lebowski (interpretată de Julianne Moore) îl informează pe The Dude (Jeff Bridges) că au împreună un fiu, dar că acesta tocmai a fost răpit. The Dude face echipă cu fratele său cu care nu mai vorbise de multă vreme, interpretat de actorul Bill Murray, dar şi cu partenerul său de bowling Walter Sobchak (John Goodman) pentru a-l găsi pe fiul lui. Ca şi în primul film, este garantat că spectatorii vor vedea pe ecran multă bere, mult bowling şi multe hohote de râs”, a spus Gage Luce.

    În căutarea fiului dispărut, trioul este însoţit de personajul Jesus Quintana, interpretat de actorul John Turturro, care a făcut un rol senzaţional şi în filmul original.

    În timp ce Andrea Engelsberg, critic de film la The New York Times, consideră că noul film va fi un succes răsunător, Gwen Hawkings, critic de film la The Guardian, spune că realizarea unei continuări a lungmetrajului “Marele Lebowski” reprezintă o idee îngrozitor de proastă.

    Indiferent de părerile criticilor de cinema, fanii peliculei originale consideră că “The Big Lebowski 2” este un film care nu trebuie ratat. Această continuare va fi lansată pe marile ecrane în primăvara anului 2017.

  • Profitul record înregistrat de Wizz Air în 2015

    Reprezentanţii companiei aeriene low-cost Wizz Air previzionează pentru anul  fiscal 2016 un profit net cuprins între 190 şi 200 de milioane de euro, în creştere faţă de estimarea de profit publicată de companie în iulie, când valoarea acestuia se situa între 175 şi 185 de milioane de euro.

    Previziunea de profit vine în contextul unei creşteri a capacităţii de aproximativ 18% în 2015. Reprezentanţii companiei au subliniat faptul că veniturile Wizz Air sunt sub presiune din cauza faptului că operatorii folosesc economiile rezultate din scăderea preţului combustibilului în scopul menţinerii preţurilor scăzute pe piaţa europeană competitivă a zborurilor de scurt curier. Previziunea optimistă în ce priveşte profitul companiei a fost încurajată de rezervările făcute de pasageri în cel de-al treilea trimestru al anului.

    ”Suntem foarte încântaţi de rezultatele din această vară şi anticipăm ca acest lucru se va traduce într-un alt trimestru cu rezultate record pentru Wizz Air. Am continuat să ne creştem reţeaua şi numărul de pasageri în această perioadă menţinând strategia ultra-low cost a companiei. Suntem de asemenea încântaţi de sosirea aeronavelor tip A321 începând cu noiembrie acest an. Aceste aeronave vor sprijini planurile noastre de creştere în următorul deceniu şi vor îmbunătăţi competitivitatea noastră în ce priveşte costurile”, a declarant József Váradi, CEO-ul Wizz Air.  

     

  • Duel germano-polonez pe piaţa românească de încălţăminte

    România a devenit a patra cea mai importantă piaţă pentru brandul polonez de încălţăminte CCC după numărul de ma­ga­zine deschise, la doar trei ani de la intrarea pe piaţa lo­cală.

    Brandul CCC, adus în franciză în România,  a ajuns la 36 de unităţi la jumă­ta­tea anului şi va con­ti­nua ex­pan­siunea chiar mai ra­pid în ur­mă­toarea perioadă.

    „Există potenţial pen­tru dublarea re­ţelei sau chiar mai mult. În trei ani am ajuns la 36 de maga­zi­ne, iar pe viitor vom continua ex­pan­siunea chiar mai ra­pid“, spun re­pre­­­zen­tanţii Peeraj Brand Inter­na­tional, gru­pul care a adus pe piaţă fran­ciza CCC.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro