ANCA BIDIAN, pe atunci vicepreşedinte al Kiwi Finance, liderul pieţei de brokeraj bancar, constata că în primul trimestru din 2009 cea mai mare parte a cererilor de finanţare venea din nevoia de salvare a firmelor, dar fără o strategie şi o calibrare a modelului de business în acord cu condiţiile pieţei.
Citiţi aici articolul Bancile se lupta sa atraga IMM-urile, apărut în urmă cu cinci ani în Business Magazin.
COVER STORY: IT-lionarii 2.0. Cum a făcut bani noua generaţie de milionari
În România ultimilor 20 de ani, printre cele mai răsunătoare succese din business au fost creşterea şi vânzarea unor afaceri din zona it. Dinamica domeniului şi expunerea globală a dezvoltatorilor acestuia au făcut mulţi milionari din tranzacţii, iar dezvoltarea ideilor generate de programatori români continuă.
COMPANII: Christophe Weller, omul care a facilitat tranziţia biroului românesc
LECŢII DE ANTREPRENORIAT: Se pot finanţa afacerile antreprenoriale?
ECONOMIE: PIB şi consumul energetic: unde s-a produs ruptura?
ANTREPRENORIAT: Meda Weidle a transformat spaţii din malluri în magazine “made-to-measure”
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.
COVER STORY: IT-lionarii 2.0. Cum a făcut bani noua generaţie de milionari
În România ultimilor 20 de ani, printre cele mai răsunătoare succese din business au fost creşterea şi vânzarea unor afaceri din zona it. Dinamica domeniului şi expunerea globală a dezvoltatorilor acestuia au făcut mulţi milionari din tranzacţii, iar dezvoltarea ideilor generate de programatori români continuă.
COMPANII: Omul care a facilitat tranziţia biroului românesc
LECŢII DE ANTREPRENORIAT: Despre finanţare
ECONOMIE: PIB şi consumul energetic: unde s-a produs ruptura?
ANTREPRENORIAT: Croitorii de magazine
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.
O simplă plimbare prin zonele turistice din România ar fi suficientă pentru a contrazice declaraţia pe care Copos o făcea cu mai bine de şapte ani în urmă din postura de vicepremier. În ciuda numeroaselor intenţii de a investi în turismul românesc şi de a-l moderniza pentru a-l face atractiv pentru turiştii străini, România scoate în continuare la înaintare aceleaşi staţiuni vechi, cu infrastructură precară şi în care sunt practicate preţuri, de cele mai multe ori, mult peste nivelul serviciilor oferite.
Business Magazin, 10 aprilie 2006: În lipsa soluţiilor de distracţie, turistul este în stare să facă orice pentru că, odată venit la munte, are de ales între a încerca să schieze şi a sta într-un restaurant. Pentru că la asta se reduc investiâiile în agrement din staţiunile româneşti de la munte. Amenajarea câtorva pârtii, unde se poate crea şi ceva zăpadă artificială, modernizarea lentă a instalaţiilor de transport pe cablu şi… cam atât. Situaţia nu este cu mult diferită nici pentru schiori, care nu au decât să viseze la sutele de kilometri de pârtii cu teleschi din Austria, Italia sau Franţa, în numeroasele ore pe care le petrec zilnic la coada la telecabina în Poiana Braşov sau Sinaia. Paradoxal, tocmai în aceste lipsuri stă răspunsul la întrebarea “De ce este mai scump la noi”?.
Citiţi aici varianta integrală a articolului “Turişti pe tavă”
Preşedintele Mobexpert avertiza la sfârşitul lui 2009 că România a consumat cât nu i-a trebuit. A avut dreptate prin însuşi faptul că în 2009 şi 2010 românii au consumat fix cât le-a trebuit sau mai puţin, iar consumul a scăzut semnificativ. //Noi v-am spus că vine criza// a fost titlul unui cover story din toamna lui 2009, când Business Magazin rememora toate articolele scrise despre iminenţa crizei, în momente în care nimeni din piaţă nu voia să vorbească despre scenarii pesimiste.
Business Magazin, 21 iulie 2009:
Cel mai aspru vede lucrurile Dan Sucu de la Mobexpert, care crede ca Romania va iesi din criza “mult mai tarziu decat tarile dezvoltate”, inclusiv pentru ca din cauza birocratiei, s-a acumulat un decalaj de trei ani la accesarea banilor europeni de catre companiile romanesti, decalaj scump platit acum, pe vreme de criza. Asa incat, pentru industria de mobilier, “ce e mai rau abia urmeaza sa vina si 2011 va fi cel mai nefericit an al industriei”.
Tot Sucu are insa si cea mai transanta viziune in privinta eternei probleme a cresterii intemeiate pe consum, intr-un moment cand analistii si guvernantii tot mai dezbat cu ce poate fi inlocuit consumul ca motor al cresterii: “Eu cred ca inamicul economiei nu este consumul, ci risipa. Romania nu a experimentat niciodata un nivel de consum in exces si nici macar normal, ci s-a trecut de la o faza de subconsum acut la subconsum”. O nuanta introduce Radu Enache, proprietarul lantului Continental, care crede ca n-ar fi o problema asa de mare cresterea pe consum, “daca oamenii ar fi consumat mere si rosii crescute in sere in Romania, electrocasnice produse in Romania si daca ar fi avut autostrazi pe care sa-si conduca masinile din import”.
Poţi să-ţi dai seama de apropierea lui de la câţiva metri din cauza mirosului înţepător. Cei care se grăbesc să prindă autobuzul şi nu văd casa de bilete din staţie sunt abordaţi repede de acest individ şi li se oferă contra unei sume de bani, circa zece euro, cardul de călătorie necesar în liniile expres 780 şi 783, către Gara de Nord şi, respectiv, către centrul oraşului. În mod normal o călătorie costă 3,5 lei.
Modul prin care aceştia sunt păcăliţi constă în vânzarea la suprapreţ a unor carduri de călătorie despre care turiştii află că nu sunt valide abia după ce se urcă în autobuz. L-am prins pe Yeti, căci aşa i se spune de angajaţii din zonă din cauza asemănării cu omul zăpezilor, în plină acţiune, turistul venit de la Paris fiind salvat de un alt călător din staţia de la terminalul Sosiri. Cursele expres RATB au de câteva luni controlori în multe dintre linii, iar responsabilul din ziua respectivă se mândreşte că a reuşit chiar el să îl alunge pe Yeti timp de două luni din zonă, însă a revenit în activitate: „Este tolerat de Jandarmerie şi de conducerea aeroportului. Stă de mai bine de cinci ani aici, îl cunoaşte toată lumea şi nimeni nu face nimic. Noaptea doarme în aerogară aşa că pasagerii stau prin alte locuri pentru că nu se poate sta din cauza mirosului. Ţi se face rău dacă rămâi acolo”. Sesizaţi de călătorii din staţie, angajaţii Romprest, însărcinaţi cu paza zonei, ridică din umeri spunând că acesta ar fi „bătrân, bolnav şi cu picioarele ulceroase”. Jandarmeria lipsea de la parterul terminalului.
Deşi se mândreşte de anul trecut cu management privat, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, direct responsabilă de aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti, arată dezinteres faţă de primul contact al oricărui străin cu ţara noastră. Radu Merica, un executiv care a ocupat funcţiile de CEO al Ţiriac Holdings şi de preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Germane, a fost numit preşedinte al consiliului de administraţie al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti (CNAB). În funcţia de director general al companiei se află Liviu Radu, fost secretar de stat în Ministerul de Interne (în perioada 2005-2008, când a fost însărcinat cu reforma administraţiei publice).
Contactat de Business Magazin, Radu Merica, unul dintre puţinii şefi ai aeroportului care nu şi-a publicat declaraţia de avere pe pagina de internet a companiei, spune că nu s-a întâlnit vreodată cu Yeti şi nu ştie de existenţa lui, dar că „va rezolva problema în cel mai scurt timp şi se bucură de orice sesizare primită în ce priveşte neregulile din aeroport” .
Câţi turişti străini mai trebuie să îl aibă în minte pe Yeti când se gândesc la prima amintire din România?
COVER STORY: Te-ai săturat să fii angajat? Ce afacere poţi porni cu 10.000 de euro
Business Magazin a căutat răspunsuri la întrebarea pe care o au în minte cei mai mulţi dintre angajaţii din România. Se poate porni un business cu bani puţini, cu o idee şi cu tot timpul la dispoziţie? Ce cere piaţa şi care sunt domeniile care au nevoie de sânge proaspăt?
INTERVIU: Profesoara de antreprenoriat
PRODUCŢIE: Motoare şi veşti bune pentru Craiova
ANALIZĂ: Autorul predicţiilor scandaloase a venit la Bucureşti
TEHNOLOGIE: Facebook face tranzacţia anului 2014
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.
COVER STORY: Românul de 35 de ani care a ajuns vicepreşedinte la Disney
După ce a dezvoltat studiourile ea din Bucureşti şi nu numai, Mihai Pohonţu vrea să facă din Disney Interactive o divizie profitabilă a gigantului de divertisment, iar apoi să contribuie la dezvoltarea industriei de jocuri din România.
ECONOMIE: Pariul pe cursul valutar şi anul electoral 2014
RESURSE UMANE: Cea mai mare ameninţare de pe piaţa muncii
COMPANII: Managerul român care a ajuns şef peste şase ţări
NTERNET: Flappy Bird – povestea unui joc care a stârnit isterii
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.
“Ce făceaţi în 2004?”. A fost principala întrebare pe care am adresat-o celor patru vorbitori invitaţi la prima ediţie a BM Storytellers, eveniment organizat de revista Business Magazin în ianuarie 2014. BM Storytellers este un concept nou, dezvoltat pentru a sărbători aniversarea revistei cu un eveniment lunar dedicat câte unui an din istoria Business Magazin. Economia locală a trecut în ultimii zece ani printr-un întreg ciclu de creştere şi de scădere. La zece ani distanţă de la prima copertă a BM, suntem din nou la începutul unui ciclu şi vom marca prin poveşti nu numai aniversarea revistei, ci şi revenirea (fie ea şi timidă) a economiei. În luna ianuarie, Business Magazin a vorbit despre primul an în care a apărut revista şi a invitat la Storytellers patru vorbitori pentru care 2004 a reprezentat un moment de cotitură în carieră sau în business, dar şi care sunt importanţi pentru evoluţia Business Magazin.
2004 a fost unul dintre puţinii ani din cariera lui Dan C. Mihăilescu când istoricul şi criticul literar a semnat articole în ziare şi reviste cu tiraje mai mari de 200-300 exemplare, după cum a povestit la Storytellers: „De 50 de ani, eu muncesc cu pixul. La 11 ani am debutat la Scânteia Tineretului, cu un reportaj despre găştile de ţigani din cartierul Flamura, de pe şoseaua Giurgiului, primind cadou un ceas UMF Ruhla şi un pix. Sunt un om care face presă din 1968, când George Şovu (scenaristul filmului Liceenii Rock & Roll) m-a pus secretar de redacţie la revista Pe-un picior de plai, iar din 1974, când am debutat în România Literară, am scris săptămânal sau lunar, încontinuu, în reviste cu tiraj de 200-300 de exemplare, învârtindu-mă într-un cerc de iniţiaţi de maximum 2.000 de persoane”.
Dan C. Mihăilescu semna în Business Magazin în cadrul rubricii „Ultimul cuvânt„, rubrică în care oameni de cultură, analişti, critici sau scriitori erau invitaţi să comenteze cover story-ul din acel număr, într-o încercare de reinterpretare a noţiunilor de business de către personalităţi din domenii mai puţin orientate către cifre. „Acum să vezi minunăţie la micii noştri avuţi imobiliari. Începe tiptil şi curat creştineşte – să vezi, să te cruceşti – un soi de mecenat mioritic imobiliar, cam sălbăticuţ, dar absolut lăudabil, prin care zestrea imobiliară devine suport ocrotitor şi stimulativ pentru zestrea artistică„, scria Dan C. Mihăilescu în articolul „Averi imobiliare, dar cu efect mişcător”, din numărul 15 al revistei, în care criticul literar şi protagonistul emisiunii „Omul aduce cartea„ traducea intenţiile nobile, de altfel, ale magnaţilor imobiliari de întreţinere şi de creştere a culturii. „Ultimul cuvânt„, sub această formă, a avut o viaţă scurtă, dat fiind că timpul scurt, programul încărcat şi coordonarea greoaie au făcut imposibilă creşterea unui astfel de concept. În primele luni de apariţie a revistei, „Ultimul cuvânt„ a fost semnat de nume precum Horia-Roman Patapievici, Ion Bogdan Lefter, Stelian Tănase, Cristian Preda, Florin Iaru, Nicolae Breban sau Tudor Octavian.
Citiţi aici discursul lui Dan C. Mihăilescu, de la BM Storytellers.
2004 a fost pentru agenţia condusă de Bogdan Enoiu, McCann Bucharest, anul când a luat primul premiu cel mare la primul festival Effie din România. Bogdan Enoiu crede că ultimii zece ani au fost de bun augur pentru creativitatea publicitarilor, iar poziţionarea pe noua Europă le-a adus de câştigat. Bogdan Enoiu a vorbit la Storytellers despre cele mai sonore campanii realizate de agenţie în ultimii ani – Rom (pentru Kandia Dulce) şi Ghiţă Ciobanul (pentru Vodafone) -, dar şi despre evoluţia businessului în ultimii ani: „Pentru mine, au fost nişte ani foarte grei, nu am crezut că vor fi atât de grei şi cred că toţi am simţit chestia asta. Nu cred că e cineva care să nu simtă o dezamăgire profundă – şi mă refer mai ales la oamenii de afaceri”.
Cu o activitate redusă în cadrul agenţiei – „fac maximum patru şedinţe pe ani cu oamenii cheie din agenţie, la tenis” -, Bogdan Enoiu se concentrează pe strategie şi pe tenis, dar şi pe probleme legate de educaţie. Crede că România nu va putea depăşi nivelul actual de dezvoltare dacă nu investeşte mai mult în educaţie decât în orice alt domeniu şi dacă nu va face din statistici precum rezultatele la testele PISA o problemă de siguranţă naţională, aşa cum este considerată în ţări precum Finlanda sau Coreea de Sud, pe care le dă ca exemple de dezvoltare economică accelerată având ca principal suport educaţia.
Citiţi aici discursul complet al lui Bogdan Enoiu la BM Storytellers.