BusinessMagazin

Tag: romania

  • Alina Bistreanu: Am stabilit un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani

    LPP are în România 150 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul tre-cut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină. LPP are pentru 2015 planuri de extindere în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi în Braşov (proiectul Coresi), „dar mai vizăm Constanţa şi Timişoara“. Cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs depăşeşte 25 de milioane de euro.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construc-ţiilor, iar în 2008 şi-a început cariera în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost nu-mită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 aprilie 2015

    COVER STORY: Tradiţii în epoca Facebook

    Reactivarea mândriei naţionale şi viralizarea cu tentă cool a obiectelor inspirate din tradiţia românească au dat în ultimii doi ani un impuls micilor afaceri din domeniu, dar şi antreprenorilor în căutare de inspiraţie.

     

     

    ECONOMIE: Cei mai ieftini bani din România

    Momentul de bilanţ pentru actualul ciclu de reduceri ale dobânzii de politică monetară e cât se poate de ambiguu: au ajuns la minime istorice nu numai inflaţia şi costul creditelor, dar şi atractivitatea depozitelor bancare şi cererea de credite de valori mari, contractate în special de companii.

    RESURSE UMANE: Povestea românului care s-a săturat să muncească în corporaţie şi a plecat de unul singur în jurul lumii

    După aproape 15 ani de muncă în multinaţionale, Alexandru Cristea s-a trezit într-o dimineaţă şi a zis stop. Nu mai vrea să fie un simplu număr într-o companie. A renunţat la job şi a decis să hoinărească prin lume fără să ştie ce va face după aceea.

    AUTO: Dacia nu mai vrea să atragă doar prin preţ

    Planul Dacia de a trece la următorul nivel, în care clienţii să nu fie atraşi numai de preţul maşinii, ci şi de modul cum arată aceasta, se apropie de realitate la zece ani de la lansarea Logan în Europa. 

    SPECIAL: You Tube a împlinit 
10 ani.
Cum a schimbat lumea al treilea site al lumii ca popularitate

    YouTube pare să existe dintotdeauna, dar acest site, născut deasupra unei pizzerii, împlineşte abia 10 ani. În 2015, ideea de a trăi fără un nou videoclip al cântăreţei de muzică country Taylor Swift sau fără o grămadă de pisici simpatice la o distanţă de un clic pare de neconceput. Dar aşa era viaţa acum 10 ani, atunci când trei directori de la PayPal au lansat un site de filmuleţe, pe 14 februarie 2005.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 aprilie 2015

    COVER STORY: Tradiţii în epoca Facebook

    Reactivarea mândriei naţionale şi viralizarea cu tentă cool a obiectelor inspirate din tradiţia românească au dat în ultimii doi ani un impuls micilor afaceri din domeniu, dar şi antreprenorilor în căutare de inspiraţie.

     

     

    ECONOMIE: Cei mai ieftini bani din România

    Momentul de bilanţ pentru actualul ciclu de reduceri ale dobânzii de politică monetară e cât se poate de ambiguu: au ajuns la minime istorice nu numai inflaţia şi costul creditelor, dar şi atractivitatea depozitelor bancare şi cererea de credite de valori mari, contractate în special de companii.

    RESURSE UMANE: Povestea românului care s-a săturat să muncească în corporaţie şi a plecat de unul singur în jurul lumii

    După aproape 15 ani de muncă în multinaţionale, Alexandru Cristea s-a trezit într-o dimineaţă şi a zis stop. Nu mai vrea să fie un simplu număr într-o companie. A renunţat la job şi a decis să hoinărească prin lume fără să ştie ce va face după aceea.

    AUTO: Dacia nu mai vrea să atragă doar prin preţ

    Planul Dacia de a trece la următorul nivel, în care clienţii să nu fie atraşi numai de preţul maşinii, ci şi de modul cum arată aceasta, se apropie de realitate la zece ani de la lansarea Logan în Europa. 

    SPECIAL: You Tube a împlinit 
10 ani.
Cum a schimbat lumea al treilea site al lumii ca popularitate

    YouTube pare să existe dintotdeauna, dar acest site, născut deasupra unei pizzerii, împlineşte abia 10 ani. În 2015, ideea de a trăi fără un nou videoclip al cântăreţei de muzică country Taylor Swift sau fără o grămadă de pisici simpatice la o distanţă de un clic pare de neconceput. Dar aşa era viaţa acum 10 ani, atunci când trei directori de la PayPal au lansat un site de filmuleţe, pe 14 februarie 2005.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Directorul de resurse umane al Porsche Inter Auto: Trebuie să folosim pe scară cât mai largă calităţile femeii

    “Nu cred în discriminarea de gen, dar, în scenariul în care femeile ar ocupa două fotolii manageriale din trei, faţă de unul din trei în prezent, luând în considerare schimbările de mentalitate pe care fiecare generaţie nouă le aduce, creşterea numărului de femei în poziţiile de conducere ar putea exprima nevoia societăţii de a «folosi» pe o scară din ce în ce mai largă, calităţile femeii. Probabil este o fază a evoluţiei, de a aduce liniştea, echilibrul şi frumosul în toate aspectele vieţii.“

    Între responsabilităţile sale se numără asigurarea unei structuri optime de personal, managemen-tul performanţei cu accent pe sistemul de educaţie şi de evaluare, crearea şi punerea în practică a programelor de dezvoltare profesională, administrarea pachetelor de beneficii şi compensaţii, comunicarea internă, dezvoltarea culturii organizaţionale şi derularea de proiecte strategice alături de managementul general şi de Porsche Salzburg.

    Ocupă această funcţie de aproape trei ani, anterior fiind, vreme de cinci ani (2007-2012), controlling & business analist în cadrul aceleiaşi companii. Înainte de această funcţie a fost asistent director la Volkswagen Autovehicule Comerciale (2006-2007) şi economist (2005-2006) .

    Andreea Baciu spune că în orice moment caută să înveţe ceva nou, caută în fiecare situaţie şansa, oportunitatea de a evolua şi este conştientă că orice asemenea ocazie vine la pachet cu provocări. „Până la urmă, viaţa îţi aduce în faţă o succesiune de clipe plăcute sau mai puţin plăcute, important e cum te poziţionezi, ce atitudine adopţi în fiecare ocazie şi ce înveţi din ceea ce ţi se întâmplă. Îmi vine în minte o replică celebră după care mă ghidez: «Life is like a box of chocolates, you never know what you’re gonna get». 
Dar, esenţialmente, dacă viaţa e o cutie de bomboane de ciocolată, ceva bun tot trebuie să fie în fiecare dintre ele“.

  • Directorul de resurse umane al Porsche Inter Auto: Trebuie să folosim pe scară cât mai largă calităţile femeii

    “Nu cred în discriminarea de gen, dar, în scenariul în care femeile ar ocupa două fotolii manageriale din trei, faţă de unul din trei în prezent, luând în considerare schimbările de mentalitate pe care fiecare generaţie nouă le aduce, creşterea numărului de femei în poziţiile de conducere ar putea exprima nevoia societăţii de a «folosi» pe o scară din ce în ce mai largă, calităţile femeii. Probabil este o fază a evoluţiei, de a aduce liniştea, echilibrul şi frumosul în toate aspectele vieţii.“

    Între responsabilităţile sale se numără asigurarea unei structuri optime de personal, managemen-tul performanţei cu accent pe sistemul de educaţie şi de evaluare, crearea şi punerea în practică a programelor de dezvoltare profesională, administrarea pachetelor de beneficii şi compensaţii, comunicarea internă, dezvoltarea culturii organizaţionale şi derularea de proiecte strategice alături de managementul general şi de Porsche Salzburg.

    Ocupă această funcţie de aproape trei ani, anterior fiind, vreme de cinci ani (2007-2012), controlling & business analist în cadrul aceleiaşi companii. Înainte de această funcţie a fost asistent director la Volkswagen Autovehicule Comerciale (2006-2007) şi economist (2005-2006) .

    Andreea Baciu spune că în orice moment caută să înveţe ceva nou, caută în fiecare situaţie şansa, oportunitatea de a evolua şi este conştientă că orice asemenea ocazie vine la pachet cu provocări. „Până la urmă, viaţa îţi aduce în faţă o succesiune de clipe plăcute sau mai puţin plăcute, important e cum te poziţionezi, ce atitudine adopţi în fiecare ocazie şi ce înveţi din ceea ce ţi se întâmplă. Îmi vine în minte o replică celebră după care mă ghidez: «Life is like a box of chocolates, you never know what you’re gonna get». 
Dar, esenţialmente, dacă viaţa e o cutie de bomboane de ciocolată, ceva bun tot trebuie să fie în fiecare dintre ele“.

  • BERD: Administrarea taxelor şi corupţia, cele mai mari obstacole pentru afacerile din România

    Administrarea taxelor reprezintă cel mai mare obstacol întâmpinat de companiile din România, potrivit managerilor de firme intervievaţi în cadrul cercetării.

    Managerii au consumat aproximativ 18% din timpul lor pentru chestiunile legate de reglementări fiscale, cu 6 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu cinci ani, când a fost realizat raportul anterior. Media în statele din Europa de Sud-Est se situează la 14,3%.

    Activitatea netaxată şi nedeclarată reprezintă 28% din PIB-ul naţional, potrivit datelor BERD, România fiind a doua ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria, în ceea ce priveşte dimensiunea economiei negre ca pondere din PIB.

    În schimb, România a redus frecvenţa cu care trebuie efectuată plata taxelor, în prezent, companiile trebuind să-şi achite taxele de două ori pe an, nu în fiecare trimestru.

    De asemenea, raportul arată că un alt punct pozitiv pentru mediul de afaceri a fost introducerea sistemului electronic de plată a taxelor.

    “Corupţia rămâne o problemă serioasă în România, în pofida îmbunătăţirilor semnificative înregistrate din 2008-2009 încoace de indicatorii măsuraţi de BERD”, se arată în raport.

    Aproximativ 13% dintre firmele care au aplicat pentru obţinerea unui permis de construcţii au arătat că autorităţile române s-au aşteptat sau chiar au cerut plăţi informale sau cadouri pentru acordarea acestei aprobări. Procentul este sub media din ţările din sud-estul Europei, dar peste media înregistrată la nivelul statelor membre UE din Europa Centrală şi al Ţărilor Baltice.

    În schimb, firmele au raportat că astfel de plăţi informale nu au mai fost necesare pentru obţinerea unei licenţe de import, în condiţiile în care 16,3% dintre companii menţionau acest fapt în raportul din 2009.

    În ceea ce priveşte instabilitatea politică, al treilea obstacol important identificat de managerii din România, raportul arată că în perioada în care a fost efectuată analiza (2012-2013), mediul politic a fost afectat de conflictele dintre premierul Victor Ponta şi fostul preşedinte Traian Băsescu.

    Studiul notează că stabilitatea politică a crescut după anul 2012, când Partidul Social Democrat a câştigat alegerile locale şi parlamentare, cel mai tensionat moment de pe scena politică românească fiind încercarea de a-l demite pe Băsescu prin referendumul din iulie 2013.

    Companiile mari sunt nemulţumite de practicile competitorilor în sectorul informal, în timp ce firmele nou înfiinţate se plâng că nu au accesul necesar la o forţă de muncă bine pregătită, se arată în raport.

    În editţia anterioară a studiului, accesul la forţă de muncă bine pregătită se număra printre primele trei obstacole identificate de oamenii de afaceri în conducerea unui business în România, în locul corupţiei.

    Accesul la forţa de muncă nu mai este perceput ca o problemă majoră comparativ cu rezultatele studiului precedent, care a luat în calcul perioada 2008-2009, posibil ca urmare a impactului crizei economice din Italia şi Spania, destinaţii preferate de românii plecaţi să lucreze în străinătate.

    În 2010, trei milioane de români, adică 14,8% din populaţia României, munceau în afara graniţelor ţării, potrivit estimărilor BERD.

    Studiul The Business Environment and Enterprise Performance Survey (BEEPS) este realizat de BERD în parteneriat cu Banca Mondială şi îşi propune să determine calitatea mediului de afaceri.

    Cercetarea este efectuată prin intervievarea unor manageri de top din peste 15.500 de companii din 29 de state membre BERD.

    Al cincilea raport BEEPS a fost realizat în perioada 2013-2014, în timp ce precedentul studiu, publicat în 2010, a vizat intervalul 2008-2009.

  • BERD: Administrarea taxelor şi corupţia, cele mai mari obstacole pentru afacerile din România

    Administrarea taxelor reprezintă cel mai mare obstacol întâmpinat de companiile din România, potrivit managerilor de firme intervievaţi în cadrul cercetării.

    Managerii au consumat aproximativ 18% din timpul lor pentru chestiunile legate de reglementări fiscale, cu 6 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu cinci ani, când a fost realizat raportul anterior. Media în statele din Europa de Sud-Est se situează la 14,3%.

    Activitatea netaxată şi nedeclarată reprezintă 28% din PIB-ul naţional, potrivit datelor BERD, România fiind a doua ţară din Uniunea Europeană, după Bulgaria, în ceea ce priveşte dimensiunea economiei negre ca pondere din PIB.

    În schimb, România a redus frecvenţa cu care trebuie efectuată plata taxelor, în prezent, companiile trebuind să-şi achite taxele de două ori pe an, nu în fiecare trimestru.

    De asemenea, raportul arată că un alt punct pozitiv pentru mediul de afaceri a fost introducerea sistemului electronic de plată a taxelor.

    “Corupţia rămâne o problemă serioasă în România, în pofida îmbunătăţirilor semnificative înregistrate din 2008-2009 încoace de indicatorii măsuraţi de BERD”, se arată în raport.

    Aproximativ 13% dintre firmele care au aplicat pentru obţinerea unui permis de construcţii au arătat că autorităţile române s-au aşteptat sau chiar au cerut plăţi informale sau cadouri pentru acordarea acestei aprobări. Procentul este sub media din ţările din sud-estul Europei, dar peste media înregistrată la nivelul statelor membre UE din Europa Centrală şi al Ţărilor Baltice.

    În schimb, firmele au raportat că astfel de plăţi informale nu au mai fost necesare pentru obţinerea unei licenţe de import, în condiţiile în care 16,3% dintre companii menţionau acest fapt în raportul din 2009.

    În ceea ce priveşte instabilitatea politică, al treilea obstacol important identificat de managerii din România, raportul arată că în perioada în care a fost efectuată analiza (2012-2013), mediul politic a fost afectat de conflictele dintre premierul Victor Ponta şi fostul preşedinte Traian Băsescu.

    Studiul notează că stabilitatea politică a crescut după anul 2012, când Partidul Social Democrat a câştigat alegerile locale şi parlamentare, cel mai tensionat moment de pe scena politică românească fiind încercarea de a-l demite pe Băsescu prin referendumul din iulie 2013.

    Companiile mari sunt nemulţumite de practicile competitorilor în sectorul informal, în timp ce firmele nou înfiinţate se plâng că nu au accesul necesar la o forţă de muncă bine pregătită, se arată în raport.

    În editţia anterioară a studiului, accesul la forţă de muncă bine pregătită se număra printre primele trei obstacole identificate de oamenii de afaceri în conducerea unui business în România, în locul corupţiei.

    Accesul la forţa de muncă nu mai este perceput ca o problemă majoră comparativ cu rezultatele studiului precedent, care a luat în calcul perioada 2008-2009, posibil ca urmare a impactului crizei economice din Italia şi Spania, destinaţii preferate de românii plecaţi să lucreze în străinătate.

    În 2010, trei milioane de români, adică 14,8% din populaţia României, munceau în afara graniţelor ţării, potrivit estimărilor BERD.

    Studiul The Business Environment and Enterprise Performance Survey (BEEPS) este realizat de BERD în parteneriat cu Banca Mondială şi îşi propune să determine calitatea mediului de afaceri.

    Cercetarea este efectuată prin intervievarea unor manageri de top din peste 15.500 de companii din 29 de state membre BERD.

    Al cincilea raport BEEPS a fost realizat în perioada 2013-2014, în timp ce precedentul studiu, publicat în 2010, a vizat intervalul 2008-2009.

  • România a exportat anul trecut în Italia bunuri în valoare de peste 6 miliarde de euro, în creştere cu 9,29% faţă de anul anterior

    La 31.12.2014, Italia a ocupat locul 2 în topul partenerilor comerciali ai României, locul 6 în topul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi locul 1 în topul investitorilor străini, în funcţie de numărul de firme.

    Ponderea schimburilor comerciale româno-italiene este de 11,34% din totalul comerţului extern al României. Conform datelor Unioncamere Italia comunicate de reprezentanţii Ambasadei României în Italia, numarul societatilor cu capital romanesc active pe piata italiana este de 46.215, in crestere de la 44.817 existente la sfarsitul anului 2013.

    Numărul societăţilor comerciale cu capital italian înregistrate în România în perioada 1990–2014 de 39.556, reprezentând 20,32% din societăţile cu participare straina şi însumând o valoare totală a capitalului social în echivalent valută de 1,75 miliarde euro (4,65% din totalul capitalului strain subscris).

    Italia se afla pe locul şapte în clasamentul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi pe primul loc în functie de numărul de investitori. Întreprinzatorii italieni manifesta un interes in crestere fata de sectorul energetic, in special energia din surse regenerabile, al productiei industriale si agricole, servicii si sectorul bancar, potrivit reprezentanţilor Ambasadei României în Italia.

     

  • România a exportat anul trecut în Italia bunuri în valoare de peste 6 miliarde de euro, în creştere cu 9,29% faţă de anul anterior

    La 31.12.2014, Italia a ocupat locul 2 în topul partenerilor comerciali ai României, locul 6 în topul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi locul 1 în topul investitorilor străini, în funcţie de numărul de firme.

    Ponderea schimburilor comerciale româno-italiene este de 11,34% din totalul comerţului extern al României. Conform datelor Unioncamere Italia comunicate de reprezentanţii Ambasadei României în Italia, numarul societatilor cu capital romanesc active pe piata italiana este de 46.215, in crestere de la 44.817 existente la sfarsitul anului 2013.

    Numărul societăţilor comerciale cu capital italian înregistrate în România în perioada 1990–2014 de 39.556, reprezentând 20,32% din societăţile cu participare straina şi însumând o valoare totală a capitalului social în echivalent valută de 1,75 miliarde euro (4,65% din totalul capitalului strain subscris).

    Italia se afla pe locul şapte în clasamentul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi pe primul loc în functie de numărul de investitori. Întreprinzatorii italieni manifesta un interes in crestere fata de sectorul energetic, in special energia din surse regenerabile, al productiei industriale si agricole, servicii si sectorul bancar, potrivit reprezentanţilor Ambasadei României în Italia.

     

  • Comisia Europeană acordă României un ajutor de 8,5 milioane de euro în urma inundaţiilor din 2014

    Cele 8,5 milioane de euro vizează acoperirea parţială a costurilor aferente operaţiunilor de urgenţă de reabilitare în urma inundaţiilor, precizează Comisia Europeană.

    Aceste ajutoare vor contribui îndeosebi la refacerea unor infrastructuri şi servicii vitale, vor rambursa costul operaţiunilor de urgenţă şi de salvare şi vor acoperi o parte din costurile aferente curăţării regiunilor sinistrate.

    În mai 2014, România a fost afectată de inundaţii la scară largă care au adus daune infrastructurilor de transport, apă, energie şi comunicaţii, precum şi locuinţelor şi fermelor. Inundaţiile au afectat 30 din cele 42 de judeţe ale României, determinând evacuarea localnicilor şi provocând pierderi majore în diferite sectoare ale economiei. Mulţi fermieri şi-au pierdut culturile de pe terenurile cultivate, animalele lor fiind înecate, iar drumurile forestiere de acces au fost distruse de ruperea unor baraje. Mai multe şcoli, spitale, clădiri publice şi bunuri culturale au fost inundate.

    Tot în cursul anului trecut, în iulie şi august, precipitaţiile abundente, inundaţiile şi alunecările de teren au afectat peste 126.000 de locuitori din cinci judeţe ale regiunii Sud-Vest Oltenia. Peste 2.300 de locuinţe, 20 de şcoli, 9 grădiniţe şi 11 biserici au suferit daune, s-au rupt diguri şi baraje şi au fost afectate drumuri, poduri, staţii de epurare a apelor şi sisteme de canalizare. De asemenea, mulţi fermieri au suferit pierderi uriaşe de producţie, potrivit cererii de ajutor transmisă de Bucureşti Comisiei.

    Totodată, CE a acordat 56 de milioane de euro Italiei, ca urmare a faptului că, în octombrie şi noiembrie 2014, cinci regiuni italiene s-au confruntat cu evenimente meteorologice nefavorabile repetate, cu ploi abundente care au dus la inundaţii, torente noroioase şi alunecări de teren.

    În februarie 2015, autorităţile italiene au solicitat ajutoare financiare din Fondul de solidaritate, raportul lor prezentând în detaliu efectele devastării, în special în Liguria, unde râurile au ieşit din albii, podurile şi străzile au fost inundate, iar sectorul economic şi sectoarele de producţie au suferit daune masive în multe oraşe, mici şi mari, precum Genova. În total, numărul victimelor catastrofei s-a ridicat la 11, iar 3.000 de persoane au trebuit evacuate.

    Şi Bulgaria va primi ajutoare în valoare de 1,98 milioane de euro după ce regiunea Severozapaden – una dintre cele mai puţin dezvoltate regiuni ale UE – a suferit foarte mult din cauza inundaţiilor din vara anului 2014. Potrivit raportului inclus în cererea de ajutor, au fost inundate 700 de locuinţe şi clădiri publice, precum şi şosele principale şi ferme, iar peste 800 de persoane au fost evacuate. Infrastructurile pentru energie, apă şi transport, precum şi clădiri publice, bunuri din patrimoniul cultural şi arii naturale protejate au suferit daune grave.

    Ajutoarele au fost acordate din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene.

    “Fondul de solidaritate al UE este unul dintre cele mai puternice simboluri ale solidarităţii noastre în vremuri de restrişte. În multe cazuri, ajutoarele financiare propuse prin decizia de azi (joi – n.r.) vor ajuta la refacerea unora dintre cele mai puţin dezvoltate regiuni ale Europei, demonstrând, totodată, solidaritatea Uniunii Europene cu cele 130 000 de persoane afectate care trebuie să facă faţă consecinţelor unor inundaţii devastatoare”, a declarat comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, citată în comunicat.

    Alocarea anuală totală disponibilă pentru Fondul de solidaritate în 2015 este de 541,2 milioane de euro. Prin adăugarea restului alocării din anul precedent, cuantumul total disponibil în Fondul de solidaritate în 2015 se ridică la peste 895 de milioane de euro.

    Contribuţia financiară a fondului este calculată pe baza daunelor directe totale rezultate în urma unei catastrofe. Aceste ajutoare pot fi utilizate doar pentru operaţiuni de urgenţă şi de recuperare esenţiale.

    Fondul a fost instituit pentru a sprijini statele membre şi ţările candidate prin oferirea de ajutoare financiare în urma unor catastrofe naturale majore.