BusinessMagazin

Tag: romania

  • A renunţat la viaţa de milionar în Statele Unite ca să pornească de la zero în România

    Absolvent al Universităţii din Pennsylavannia, Don Lothrop a fost partener al Delphi Ventures timp de aproape zece ani. El a decis să renunţe la afacerile din Silicon Valley pentru a se concentra asupra investiţiilor din România.

    Omul de afaceri a aflat despre situaţia din România în cadrul unui eveniment desfăşurat la San Francisco, când a donat 25.000 de dolari unui orfelinat. Ulterior, el a petrecut mai mult timp la noi în ţară, la un moment dat locuind la Ambasada Statelor Unite de la Bucureşti. După ce a studiat sistemul economic de la noi, Lothrop a ajuns la concluzia că iniţiativele existente nu au şanse de reuşită datorită corupţiei de la nivel înalt.

    Proiectul RomaniaOne are scopul de a “ajuta România să rezolve problema corupţiei şi de a o ghida către un sistem democratic adevărat”.

    Lothrop, care spune că a făcut aproape 100 de vizite în România în ultimul deceniu, a investit prin intermediul firmei sale New Vista Partners, punând deasemenea bazele unei organizaţii neguvernamentale numită RomaniaOne.

    Catherine Wanner, director al programului alumni din cadrul Universităţii din Pennsylvannia, este de părere că eforturile depuse de oameni de afaceri precum Lothrop s-au dovedit extrem de profitabile pentru ţările din sud-estul Europei. După revoluţiile din 1989, spune Wanner, mai multe state au adoptat un stil vestic de guvernare dar nu au reuşit să urmeze şi exemplul economic al statelor democrate.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: O lecţie de la domnul Maure, cel care a speriat guvernul Ponta

    M-a bucurat nespus de mult victoria pe care preşedintele Dacia Piteşti, domnul Nicolas Maure, a obţinut-o asupra obtuzului minister al Transporturilor: în sfârşit, autostrada Piteşti-Sibiu a devenit „prioritate zero” şi ar urma să fie gata până în 2020. „După 2020 nimeni de la Renault-Nissan nu va înţelege cum de nu există un sistem minim de autostrăzi în România. Dacă Sibiu-Piteşti nu e gata până atunci, va trebui să luăm decizii importante”, spunea marţi, 7 aprilie, domnul Maure. Au trecut doar două zile şi ministerul Transporturilor a anunţat: „După observaţiile de la Comisia Europeană, autostrada Sibiu – Piteşti figurează în Master Planul General de Transport pe primul loc la proiectele de autostrăzi cu un punctaj general de 112,22”. Aparent, a fost vorba de presiunile Comisiei Europene, dar cred că este evident că ministrul Ioan Rus s-a speriat. În octombrie 2014, ministrul Rus susţinea că, pe baza unor analize “absolut ştiinţifice”, legătura între Piteşti şi Sibiu abia se califică pentru un drum expres, nici vorbă de autostradă.

    Sigur că Dacia Piteşti are o forţă deosebită în economia României – cel mai mare exportator, 13.000 de angajaţi la Piteşti şi alţi 10.000 în activităţile conexe – iar o plecare sau o restrângere a activităţii ar fi o catastrofă. Deci, este evident de ce ministrul Rus (şi guvernul Ponta) s-au grăbit să se conformeze solicitărilor domnului Maure. Totuşi, cred că mai este loc pentru nişte concluzii suplimentare.

    Prima concluzie: urmare a incompetenţei guvernului Ponta, am pierdut luni bune cu finalizarea Master Planului pe Transporturi şi, implicit, în aprobarea Programului Opreaţional Infrastructură Mare, care nu a trecut nici acum de Comisia Europeană. Cât de obtuz şi rău intenţionat poţi să fii să insişti luni întregi că Piteşti-Sibiu nu are nevoie de autostradă, dar plasezi în fruntea priorităţilor autostrada spre Alexandria, fieful lui Liviu Dragnea? Întregul an 2014, specialiştii în transporturi din România au transmis Guvernului că greşeşte, dar domnul Ponta a cedat doar la presiunea Dacia. Executivul acesta nu ştie decât de frică, niciodată de vorbă bună şi de raţiune!

    A doua concluzie: nu toate companiile au forţa celor de la Dacia, de aceea ar fi bine să se asocieze dacă vor să conteze în negocierile cu puterea politică. În paranteză: am discutat, recent, cu un fost oficial european care mi-a explicat unul din motivele pentru care România nu are produse tradiţionale recunoscute la nivel european. Pentru că producătorii români nu se asociază! Salamul de Sibiu este pe cale să obţină statut de denumire de origine geografică recunoscută doar după ce 90% din producători s-au asociat. Uitaţi-vă şi la AmCham – camera de comerţ româno-americană – cum reuşeşte să-şi promoveze interesele. Din această perspectivă, îndemnul meu către oamenii de afaceri români este: luaţi-vă înapoi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

    Scandalurile legat de Mihai Vlasov – care şi-a luat Rolls Royce cu banii CCIR şi stătea într-o locuinţă a instituţiei – arată ce coruptă era această structură care, în mod firesc, trebuia să reprezinte interesele zecilor de mii de oameni de afaceri. Aş vrea să vă prezint unul singur dintre avantajele asocierii antreprenorilor români: ar putea deveni partener al Guvernului la modificarea Codului Muncii, aşa cum se întâmplă în unele state din SUA. Forţa sindicatelor este evidentă, la fiecare modificare a Codului Muncii au fost la negocieri şi au reuşit să se impună. Uitaţi-vă ce a reuşit o singură companie, Dacia, care nici măcar nu este cea mai mare din România! Gândiţi-vă ce ar putea reuşi o cameră de comerţ condusă de un lider onest şi dedicat promovării intereselor mediului de afaceri.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Înmatriculările auto în România au crescut cu 8,3% în primul trimestru. Livrările Dacia au avut un avans de 5,1% în UE

    În primul trimestru al anului trecut, în România au fost înmatriculate 13.345 autoturime noi.

    La nivelul lunii martie, livrările de maşini noi au crescut cu 17,1% în România, de la 4.577 unităţi în 2014 la 5.358 unităţi, potrivit datelor publicate joi de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    Piaţa auto europeană a avansat cu 8,6% în primele trei luni din 2015 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, la 3,52 de milioane de unităţi, datorită evoluţiei pozitive a pieţelor mari.

    În primul trimestru, înmatriculările de automobile personale noi au crescut cu 32,2% în Spania, la 267.137 unităţi, cu 13,5% în Italia, la 428.464 unităţi, cu 6,8% în Marea Britanie, la 734.588 unităţi, şi cu 6,4% în Germania, la 757.630 unităţi.

    Portugalia, cu un avans de 36,1% al vânzărilor, la 46.212 unităţi, a consemnat cea mai mare creştere a înmatriculărilor în primele trei luni din acest an în UE, fiind urmată de Spania, cu o creştere de 32,2%, şi Irlanda, cu o urcare cu 29,6%, la 64.671 unităţi.

    La polul opus s-au situat Austria, cu o scădere a livrărilor de autoturisme de 7,5%, la 75.154 unităţi, Polonia, cu un declin de 6,1%, la 91.670 unităţi, şi Finlanda, cu o coborâre de 3,8%, la 29.355 unităţi.

    Îmatriculările de autoturisme Dacia la nivelul UE au crescut cu 5,1% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2014, de la 90.796 unităţi la 95.414 unităţi. ACEA estimează că Dacia deţine o cotă de piaţă de 2,7% la finalul primului trimestru, în scădere de la 2,8% la sfârşitul lui martie 2014.

    În luna martie, livrările Dacia au avansat cu 7,4%, de la 35.688 la 38.329 unităţi.

    Vânzările de maşini noi ale grupului Renault, al treilea producător la nivel european şi care deţine şi marca Dacia, au avansat cu 10,1% în intervalul ianuarie-martie, la 334.817 unităţi. Cota de piaţă a Renault a crescut la 9,5% la sfârşitul primului trimestru din 2015 de la 9,4% anul trecut.

    Înmatriculările celui mai mare producător european, Volkswagen, au crescut cu 9,3%, la 856.720 unităţi, conferindu-i o cotă de 24,3% la nivelul UE.

    Al doilea mare constructor la nivel european, PSA Peugeot, a înregistrat un avans cu 3,4% al livrărilor de autoturisme noi, la 377.857 unităţi, cota de piaţă a grupului francez coborând de la 11,2% la 10,7%.

    Mărcile care au îmregistrat cele mai mari creşteri procentuale în primul trimestru în UE au fost Jeep (206,8%), Mitsubishi (77,5%) şi Porsche (47,2%). În schimb, Chevrolet a consemnat cel mai mare declin al înmatriculărilor, de la 97,3%, la 692 unităţi, fiind urmată de marca DS a producătorului PSA Peugeot cu o scădere de 17%, la 19.617 de unităţi.

  • Deutsche Welle difuzează un documentar despre prostituţia forţată, inclusiv a româncelor, la Berlin

    Multe dintre tinere nu au paşapoarte şi nu vorbesc germana, iar în special cele din Europa de Est riscă să ajungă pe mâna unor traficanţi lipsiţi de scrupule, potrivit acestu documentar care a fost realizat pe parcursul unui an de zile.

    Ele sunt recrutate pe Internet şi ajung în Germania cu speranţa unui viitor mai bun pentru ele şi familiile lor. În ţările de origine, prostituţia este interzisă, însă, în toate oraşele importante funcţionează bordeluri ilegale, iar unele femei îşi vând corpul pe străzi. Fete care trăiesc în sărăcie devin astfel o pradă uşoară pentru traficanţi.

    Documentarul arată cum proprietari nemiloşi de bordeluri din Germania atrag tinere din România pe piaţa prostituţiei Germane, prin reclame pe Internet, cât se poate de legal.

    Parlamentul german a pus semnul egalităţii, prin legea prostituţiei din 2002, între operarea bordelurilor şi alte servicii mai “obişnuite”. De atunci, piaţa se află în căutare de noi prostituate, având în vedere că această abordare lipsită de orice inhibiţii a prostituţiei atrage turişti sexuali din întreaga Europă.

    Autorii documentarului, Nadya Luer şi Jo Goll, au petrecut peste un an, în contact cu aceste victime ale prostituţiei forţate.

    Unele dintre femei le-au povestit reporterilor, în discuţii ample şi confidenţiale, cum au fost atrase de traficanţi, în ţările lor de origine, cu promisiuni privind obţinerrea unui loc de muncă de chelneriţă sau infirmieră pentru pensionarii din prospera Germanie.

    Însă aceste vise se năruiesc la frontieră, unde paşapoartele – şi identităţile – le sunt confiscate.

    Documentarul, difuzat în Germania începând de miercuri şi care urmează să fie difuzat în toată lumea până vineri, relevă, totodată, cât de dificil este ca victimele să rupă acest cerc vicios al sexului forţat şi violenţei.

  • Debenhams îşi încearcă norocul a doua oară în România. Cine i-a scos de pe piaţă în 2013

    “Am lucrat pentru Debenhams 22 de ani, de când aveam 4 ani“, glumeşte referitor la vârsta sa Chris Harper, britanicul care se ocupă de dezvoltarea francizei deţinute de grupul bulgar MRPI. „Evident, nu ştim exact care vor fi rezultatele acestui spaţiu, dar, ca să fiu conservator, voi spune că mă aştept ca vânzările să fie mai mari cu cel puţin 25% decât cele înregis-trate de Debenhams în trecut“, spune Harper. România nu este singura ţară în care Chris Harper se ocupă de dezvoltarea reţelei, merge oriunde este nevoie de el.

    Compania MRPI, cu activităţi în dezvoltarea de proiecte comerciale importante şi proprietăţi imobiliare, deţine franciza Debenhams pentru Bulgaria, România, Serbia şi Croaţia, „pentru moment, dar am vrea să ne extindem“. Iar ritmul în care vor face acest lucru este condiţionat, spune Harper, de găsirea spaţiilor potrivite, atât în ceea ce priveşte amplasarea lor cât şi dimensiunea. „Căutăm spaţii de peste 3.000 mp şi ne vom uita la orice oportunitate, în Bucureşti dar şi în oraşele mari din ţară.

    În acest context, retailerul britanic ar putea face primul pas în afara Bucureştiului anul viitor, estimează Chris Harper. Tot el spune că firma este în discuţii cu reprezentanţii ParkLake Plaza pentru a deschide un magazin de circa 6.000 mp, care ar fi cel mai mare din regiune; pentru comparaţie, spaţiul de care s-a ocupat Chris Harper înainte de a prelua funcţia actuală se află la Londra şi are 12.000 mp, adică este mai mare decât cele mai multe hipermarketuri din România.

    Harper nu a dorit să comenteze pe marginea motivelor care au dus la eşecul anterior al Debenhams pe piaţa locală, când franciza era operată de una din companiile controlate de Octavian Radu. Dar spune că are argumente care îl îndreptăţesc să creadă că de data aceasta afacerea va avea o evoluţie complet diferită, unul din motive fiind datele studiilor de piaţă pe care bulgarii le-au efectuat înainte de a investi. Una din armele folosite o constituie propriul raion de cosmetice, segment pe care retailerul este lider de piaţă în Marea Britanie. Speră astfel să câştige clienţi şi din această zonă, în care se va lupta cu Marionnaud, Sephora şi Douglas, o piaţă cu o valoare de circa 160 de milioane de euro anual.

    Raionul de cosmetice are 270 mp din suprafaţa totală de 2.800 mp a magazinului deschis în Mall Vitan. Chris Harper se aşteaptă ca această zonă să fie principala atracţie, aşa cum se întâmplă în alte pieţe, de pildă Bulgaria sau Marea Britanie. Pentru deschiderea spaţiului, MRPI a investit circa 1 milion de euro, iar în ofertă se găsesc peste 55.000 de produse în zona de fashion şi peste 100 de branduri internaţionale de cosmetice, make-up şi parfumerie. „Cel mai bine în Bulgaria şi alte pieţe se vând produsele cos-metice, urmate de hainele pentru femei, copii şi apoi bărbaţi. Pe poziţiile următoare, la egalitate, sunt lenjeria intimă şi ac-cesoriile. Ultimele sunt produsele pentru casă. Nu cred că situaţia va fi diferită în România“, spune britanicul care a lucrat chiar pentru Debenhams 22 de ani şi la un moment dat, pentru a urca în ierarhie, ar fi trebuit să se mute la Londra, dar nu a dorit acest lucru şi a acceptat propunerea grupului bulgar.

    În condiţiile în care mallul din Vitan are în jur de 26.000 de vizitatori zilnic, Chris Harper se aşteaptă ca în jur de 10% din-tre aceştia să intre şi în Debenhams, iar un sfert dintre ei (cam 26% conform estimărilor) să şi cumpere. Pe piaţa din Marea Britanie rata de conversie a vizitatorilor în cumpărători este de circa 17% iar în Bulgaria de circa 31%, în condiţiile în care media pe industrie se plasează la 18%.

    Astfel, magazinul ar putea avea în medie 650 de cumpărători pe zi, iar Harper se aşteaptă ca bonul mediu de cumpărături să se plaseze la o valoare apropiată de cea din Marea Britanie, adică peste 40 de euro (32 de lire sterline), chiar dacă veniturile medii pe plan local sunt de circa 5,5 ori mai mici decât în UK. Pe piaţa din Bul-garia bonul mediu de cumpărături la Debenhams este de circa 20 de euro, iar „în România mi-ar plăcea să se plaseze între cele două valori“. La o cheltuială medie de 30 de euro şi o medie de 650 de clienţi, magazinul din Mall Vitan ar urma să aibă încasări anuale de peste 
7 milioane de euro.

  • Euronews: România devine o poartă de intrare în UE pentru imigranţi care fug de război şi sărăcie

    Pentru membri ai pazei de coastă româneşti ca Ciprian Popa, acest lucru înseamnă misiuni de patrulare pe mare pentru interceptarea unor ambarcaţiuni mici cu imigranţi. Aceştia visează la o viaţă departe de războaiele sau sărăcia din ţările lor, mulţi riscându-şi viaţa să ajungă pe continent, relatează Euronews.

    Într-o noapte, recent, în condiţii de furtună, pe o mare agitată, Popa şi echipa sa au zărit o mică ambarcaţiune. Paza de Coastă română a salvat 70 de persoane, cele mai multe refugiaţi din calea războiului din Siria.

    Printre ele se află şi Huner, în vârstă de cinci luni, o fetiţă născută în Tucia, într-o tabără de refugiaţi sirieni. Numele ei înseamnă “artă” în kurdă, iar tatăl ei, Ali Kawa, în vârstă de 27 de ani, îşi doreşte să ajungă cântăreaţă în Europa, departe de război, scrie Hans von der Brelie în acest reportaj. Ali şi-a văzut prieteni răniţi şi ucişi în războiul care devastează zona de frontieră dintre Siria şi Turcia. Casa şi viaţa sa în Siria au fost distruse, a declarat el pentru Euronews, abia reţinându-şi lacrimile.

    – Vânaţi

    Imigranţii ilegali şi călăuzele lor sunt vânaţi cu ajutorul Centrului de supraveghere a frontierei din Constanţa.

    “Nimeni nu poate intra pe teritoriul UE nedetectat, pentru că avem echipamente foarte bune şi eficiente, cu care putem detecta ambarcaţiuni de mai puţin de 20 de metri de la o distanţă de 12 mile marine (22 de kilometri)”, declară Mădălina Zamfir, un ofiţer din cadrul Pazei de Coastă.

    Paza de Coastă ar putea să se confrunte cu un număr mult mai mare de imigranţi decât în prezent, peste câţiva ani, în cazul în care România aderă până la urmă la Schengen, apreciază postul paneuropean.

    Acordul Schengen, semnat în urmă cu 30 de ani, a desfiinţat treptat controalele de frontieră între statele membre. Pe de altă parte, controalele la frontiera externă au fost sporite.

    În timp ce ţări ca Irlanda sau Marea Britanie au ales să rămână în afara zonei Schengen, Ciprul, Croaţia, Bulgaria şi România abia aşteaptă să adere, însă sunt nevoite să aştepte. Alte state membre UE afirmă că ele au nevoie de reforme suplimentare în cadrul sistemelor lor judiciare şi să lupte mai eficient împotriva corupţiei şi crimei organizate.

    – Vise, minciuni şi intermediari

    Mai departe pe Dunăre, în oraşul Galaţi, familiile salvate de Popa şi oamenii lui au găsit refugiu într-un adăpost pentru solicitanţi de azil finanţat de UE.

    Un refugiat sirian, care a solicitat protecţia anonimatului, spune că a fugit din Alep, unde lucra ca frizer. Copii săi sunt în continuare în Siria, dar vrea să-i scoată repede de-acolo. Însă se teme că eventualele călăuze ar putea să-i mintă, aşa cum au făcut în cazul său.

    “Călăuzele turce mi-au trimis fotografii, pe telefonul mobil, cu felul în care va arăta ambarcaţiunea: de cinci stele. Şi mi-au spus că traversarea Mării Negre – din Turcia în România – va dura doar zece ore”, declară el. “Însă n-a fost niciun «iaht», ci doar o barcă dărăpănată, fără mâncare, iar în loc de zece ore (traversarea) a durat 48 de ore”, continuă el.

    La jumătatea drumului către România, în mijlocul Mării Negre agitate, călăuzele au început să dea ordine refugiaţilor, spune el. “Gata cu telefoanele! Nu mai fumaţi! Nimic! Atmosfera a devenit foarte tensionată. Iar apoi au venit nişte valuri uriaşe”, îşi aminteşte bărbatul din Alep.

    Civilii prinşi la mijloc în războiul din Siria au devenit o pradă uşoară pentru traficanţii de persoane, care le cer o avere să-i aducă în Europa. Frizerul din Alep a declarat că a făcut o întelegere cu călăuzele sale din Istanbul să le dea 9.500 de euro, pentru a-l duce din Turcia în Germania, cu ajutorul grupărilor infracţionale din România. “Ca să mă asigur că ajung în Germania, am dat banii unui intermediar. Odată ajuns în Germania, urma să-l să-l sun, iar el să dea banii unui terţ”, explică bărbatul.

    Însă pentru că se află în România, nu le-a dat toţi banii călăuzelor. Dar spune că atât el, cât şi alţi refugiaţi, sunt supuşi la presiuni să-şi continue drumul către destinaţie. “Ne sună, ne ordonă să fugim şi ne promit să ne treacă mai departe, către Germania”, declară el.

    Doar unul din patru paturi este ocupat, la centrul din Galaţi. Cei mai mulţi dintre refugiaţi nu vor să stea în România. Plănuiesc să-şi continue fuga în Occident.

    – Şah politic

    La cartierul general al Poliţiei de Frontieră, în Bucureşti, ofiţerii operează echipament sofisticat produs de compania franco-germană EADS. Contractul a fost atribuit cu ani în urmă – fără licitaţie publică. De atunci au apărut acuzaţii că germanii i-au mituit pe oficialii români pentru a-l obţine. Biroul procuraturii din Munchen a declarat pentru Euronews că investigaţia este în curs.

    În timp ce Comisia Europeană afirmă că România este pregătită din punct de vedere tehnic să adere la Schengen, mai multe state UE – ca Franţa, Germania şi Olanda – se opun aderării.

    Poliţia română de Frontieră este frustrată din cauza acestor obstacole politice. “Facem o treabă bună, acolo, la frontieră”, afirmă Liviu-Marius Galos, inspector general adjunct în cadrul Poliţiei române de Frontieră. “Au fost investiţi o mulţime de bani pentru asigurarea securităţii frontierei externe a UE, bani ai contribuabililor europeni şi români”, subliniază el.

    Judecătorii români duc, totodată, o luptă aprigă împotriva corupţiei, pentru a convinge întreaga tablă politică de şah europeană că România se schimbă şi este necesar să adere la Schengen.

    Însă unii dintre refugiaţii de la Galaţi afirmă că nu vor să aştepte acest lucru pentru a încerca să ajungă în Europa de Vest. Ali plănuieşte deja să meargă mai departe. El vrea să-şi ducă familia în Austria, pentru a-i oferi bebeluşului său un viitor mai bun.

  • Ungurii vor fi atraşi la cumpărături în România după viitoarea reducere a TVA la alimente

    Secretarul-şef al Asociaţiei ungare pentru comerţ OKSZ Gyorgy Vamos a declarat pentru publicaţie că numeroase familii din Ungaria care trăiesc în zona de frontieră urmează să îşi facă cumpărăturile în România în viitor.

    Fluctuaţia ratei de schimb şi preţul combustibililor ar urma să influenţeze, de asemenea, cumpărăturile peste frontieră, a apreciat Vamos.

    După ce TVA va fi redusă în România la echivalentul a o treime din cele 27 de procente cât este taxa pentru cele mai multe produse din Ungaria, tot mai multe familii de unguri vor fi atrase de cealaltă parte a frontierei, contribuind astfel la bugetul României şi nu al Ungariei, a subliniat oficialul ungur.

    Vamos a subliniat însă că sistemul online al caselor de marcat şi controlul electronic al transportului de mărfuri în vigoare în Ungaria vor împiedica apariţia unei pieţe negre alimentare în Ungaria.

    Ministrul ungur al Economiei Mihaly Varga a declarat vineri pentru publicaţie că Guvernul examinează o posibilă reducere a TVA la anumite produse.

  • S&P a confirmat ratingurile României. Scăderea TVA, compensată parţial de creşterea consumului

    Agenţia de evaluare financiară estimează că economia României va creşte în medie cu circa 3% pe an în perioada 2015-2018, susţinută de avansul consumului intern.

    “În 2014, economia României a crescut cu aproape 3%, sprijinită de creşterea consumului din sectorul privat. Populaţia a beneficiat de pe urma scăderii inflaţiei, în special pe fondul declinului preţului produselor petroliere, precum şi de efectele creşterii veniturilor şi scăderii şomajului. Apreciem că aceste efecte vor fi vizibile şi pe parcursul anului 2015. Mai mult, estimăm că cererea internă se va consolida în următorii patru ani, în condiţiile în care nivelul împrumuturilor neperformante va continua să scadă, permiţând astfel reluarea creditării în sectorul privat”, se arată într-un comunicat al S&P.

    Creşterea economică a României ar putea fi limitată de menţinerea la un nivel scăzut a ratei de absorpţie a fondurilor europene, de un climat extern incert, amplificat de riscurile geopolitice, precum şi de un nivel sub aşteptări al investiţiilor străine directe. De asemenea, o recuperare sub estimări a creditării din sectorul privat ar putea mări presiunea pe scădere.

    Agenţia de evaluare financiară notează că menţinerea calificativelor acordate României se datorează nivelului moderat de îndatorare externă şi fiscală al ţării, precum şi perspectivelor de creştere economică relativ stabile.

    “Calificativele sunt constrânse de calitatea scăzută a guvernanţei, în ciuda eforturilor recente pentru reducerea corupţiei, precum şi de un nivel redus al PIB-ului pe cap de locuitor raportat la statele din regiune, de 8.600 dolari, şi de rata datoriei în valută din sectorul privat, care, deşi a intrat pe o pantă descendentă, se menţine încă la un nivel ridicat, ceea ce poate limita politica monetară”, se arată în comunicat.

    Cu toate că România şi-a depăşit obiectivele fiscale pentru 2014, S&P apreciează că perspectivele pentru acest an sunt mai puţin clare, în special în contextul unui mediu politic tensionat, urmare a înfrângerii suferite de premierul Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din noiembrie anul trecut şi a calendarului politic din perioada următoare, evenimente ce ar putea afecta sectorul fiscal.

    Agenţia aminteşte de reducerea CAS cu 5% în octombrie, scăderea taxei pe construcţiile speciale, de la 1,5% la 1%, şi creşterea salariului minim.

    “Estimăm că încasările la buget vor fi sprijinite de întărirea cererii interne, care va anula parţial impactul unora dintre măsurile enumerate. Cu toate acestea, în lipsa unor mijloace clare care să amortizeze pierderile rezultate la buget şi, ţinând cont de măsurile suplimentare de relaxare fiscală înaintea alegerilor parlamentare din 2016, anticipăm că deficitul guvernamental general se va adânci uşor în 2015, la 2% din PIB”, se arată în comunicat.

    De asemenea, propunerile Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, printre care scăderea cotei TVA de la 24% la 20% în 2016 şi la 18% în 2018, eliminarea taxei pe dividende, precum şi reducerea accizelor şi a contribuţiilor sociale, vor afecta veniturile şi vor duce la creşterea deficitului.

    Agenţia de rating notează că unele dintre tăierile de taxe propuse au fost deja devansate pentru acest an, inclusiv scăderea, din luna iunie, a cotei standard de TVA pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, de la 24% la 9%.

    “Consiliul Fiscal din România estimează că implementarea tuturor propunerilor Guvernului va duce la creşterea deficitului fiscal la 3,7% din PIB până în 2019, ceea ce ar reprezenta o încălcare a pragului de 3% din PIB care declanşează procedura UE de deficit excesiv”, potrivit S&P.

    S&P menţionează că proiecţiile pentru scenariul de bază privind România nu iau în calcul toate propunerile pentru modificarea Codului Fiscal, întrucât măsurile necesită aprobarea parlamentului.

    “Cu toate acestea, am revizuit prognoza privind traiectoria fiscală a României pentru a include o uşoară deterioarare a finanţelor Guvernului, în condiţiile creşterii incertitudinii politice înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor. Estimăm că gradul de îndatorare guvernamentală va atinge un vîrf de 40,7% din PIB în 2017, faţă de proiecţia anterioară, care presupunea scăderea graduală a datoriei”.

    Potrivit agenţiei de rating, 75% din datoria guvernamentală este în valută, în special în euro, ceea ce indică o anumită vulnerabilitate la variaţiile cursului de schimb.

    Continuarea procesului de consolidare fiscală şi a restructurării întreprinderilor de stat, care ar contribui la scăderea datoriei guvernamentale nete, precum şi reducerea vulnerabilităţii sectorului privat faţă de fluctuaţiile de schimb valutar ar putea conduce la acţiuni de îmbunătăţire a ratingului acordat României de către Standard&Poor’s.

  • A ajuns în România şi a ştiut că aici îşi doreşte să rămână. Acum este proprietarul singurei crame de pe litoral

    „Sunt proprietarul singurei crame de pe litoral, la Olimp, la un kilometru de mare, este cea mai mică podgorie din România“, spunea anterior pentru Business Magazin Ane Marie Rosenberg, deţinătoarea afacerii Clos des Colombes. 

    Ea povestea anterior că nu a venit în România pentru a face afaceri în sensul strict al cuvân-tului, ci pentru a-şi împlini un vis: să aibă o podgorie, să producă vin, să deţină un restaurant într-o ambianţă franceză aproape de litoral şi să construiască un minihotel care să găzduiască turiştii pasionaţi de poveştile vinurilor, de aşa-numitul turism vitivinicol. Producţia de vin a început în 2006, când a fost încheiată renovarea clădirii pe care o cumpărase şi a transformat-o în cramă.

    „Este foarte dificil când începi de la zero şi ai o afacere mică. Când am vrut să fac un credit în anul 2006 pentru renovarea unei clădiri, m-am dus la bancă şi mi-au spus că pot să mă ajute, dar că trebuie să dau banii înapoi după şase luni“, povesteşte Ane Marie Rosenberg. Însă o plantaţie de vie are nevoie de cel puţin trei ani pentru a produce struguri, iar băncile erau obişnuite cu firmele de haine, spre exemplu, care începeau să vândă la două luni după înfiinţare.

    Nu a găsit înţelegere la bancă, a reuşit să contracteze un credit de doar 170.000 de euro. O altă dificultate cu care s-a întâlnit a fost concurenţa pe plan local. „Când înfiinţezi o afacere, trebuie deja să fii cunoscut pe piaţă între timp. Sunt mai cunoscută în restul ţării decât pe litoral, pentru că cei de pe litoral cred că sunt concurenta lor pentru că am şi hotel. Niciun restaurant sau hotel de aici nu lucrează cu vinurile produse în crama mea.“ Pe lista de greutăţi cu care se mai confruntă antreprenoarea franceză se numără şi distribuţia, pentru că, explică ea, „un antreprenor care produce 7.000 de sticle pe an este refuzat de distribuitori deoarece cantitatea este prea mică“. Născută în Champagne, franţuzoaica a studiat mai întâi siderurgia, dar meseria nu i-a plăcut şi a preferat să profeseze ca jurnalist specializat în vinuri, mai întâi în SUA, apoi în Franţa.

    A ajuns în România şi a ştiut de la bun început că aici îşi doreşte să rămână. Dovadă că acum îşi petrece aproape întreg anul în apropierea Mării Negre şi obişnuieşte ca doar la început de an să se întoarcă pe me-leagurile natale.

  • Alina Bistreanu: Am stabilit un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani

    LPP are în România 150 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul tre-cut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină. LPP are pentru 2015 planuri de extindere în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi în Braşov (proiectul Coresi), „dar mai vizăm Constanţa şi Timişoara“. Cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs depăşeşte 25 de milioane de euro.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construc-ţiilor, iar în 2008 şi-a început cariera în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost nu-mită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.