Tag: romania

  • A început ca simplă cercetătoare în cadrul unui laborator, iar acum conduce o organizaţie globală

    Cleo Cabuz este vicepreşedintele departamentului de inginerie din Honeywell Industrial Safety, o componentă a Honeywell, conglomeratul industrial american cu o cifră de afaceri de 37 de miliarde de dolari. A început ca simplă cercetătoare în cadrul unui laborator din românia, iar acum conduce o organizaţie globală de proiectare şi dezvoltare de produse, cu peste 30 de locaţii în toată lumea.  

    După cum îşi poate oricine imagina, ascensiunea unui român în cadrul unei multinaţionale nu este un traseu uşor şi nu se întâmplă peste noapte. Pentru a ajunge într-o asemenea poziţie de conducere, o persoană trebuie să aibă „un background tehnic solid deoarece, de foarte multe ori când lucrezi în tehnologie şi mai ales în cercetare, trebuie să iei nişte decizii fără să ai toată informaţia necesară, trebuie să te bazezi pe capacitatea de integrare rapidă, capacitatea de a integra informaţie disparată, de a lucra cu cantitatea de date reduse”, rezumă Cleo Cabuz calităţile de care are nevoie un specialist care vrea să îşi depăşească, la un moment dat, condiţia. Cleo Cabuz a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnice din Bucureşti, unde a şi predat pentru mai mulţi ani. A obţinut un master în Microsisteme Integrate de la Universitatea Politehnică Bucureşti şi de la Universitatea Tohoku din Japonia.

    Experienţa din Japonia a ajutat-o să vadă lumea altfel, să experimenteze o altă cultură, una foarte diferită de cea europeană şi americană. Lucru care a ajutat-o în carieră. „Foarte importantă este relaţia cu oamenii. Eu am avut privilegiul de a lucra cu universităţi din Europa, dar am petrecut şi trei ani în Japonia. Ideea este de a îmbrăţişa culturile în care ajungi, de a le înţelege, de a te adapta şi de a te încadra fără a respinge elementele care sunt diferite faţă de cultura din care vii. Eu am considerat acest lucru ca fiind cheia succesului pentru mulţi, de a încerca să înţelegi punctul de vedere al interlocutorului şi de a te încadra în mediul respectiv”, punctează Cabuz.

    Cleo Cabuz trăieşte acum în Statele Unite, iar această vizită în România s-a datorat lansării programului Honeywell Initiative for Science & Engineering (HISE). În cadrul acestui program destinat studenţilor şi profesorilor de la Universitatea Politehnică Bucureşti a fost invitat în România şi profesorul Eric A. Cornell, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 2001. Potrivit Honeywell, programul oferă un cadru în care studenţii şi profesorii pot vedea în mod direct cum ştiinţa şi ingineria fac echipă cu mediul de afaceri pentru a clădi o lume mai bună.
    Cleo Cabuz şi-a început cariera la Honeywell în 1995, ca cercetător ştiinţific în Laboratorul Central de Cercetare în Senzori al companiei. Ulterior, a devenit director de laborator şi apoi vicepreşedintele departamentului de Inginerie din cadrul uneia dintre cele mai mari entităţi din Honeywell (Honeywell Life Safety).

    Honeywell operează în România de 17 ani şi are în prezent 2.600 de angajaţi, în unităţi de producţie, centre de cercetare şi dezvoltare, precum şi birouri de servicii administrative, situate în Bucureşti şi Lugoj. Grupul Honeywell are şi două fabrici în România – în Bucureşti (turbosuflante) şi în Lugoj (sisteme şi senzori pentru detectarea fumului şi focului). „Prezenţa locală a Honeywell a crescut mult în ultimii ani. Investiţia Honeywell în România este diversificată. Avem fabrici, servicii financiare, servicii de customer support. Este diferită faţă cea din Cehia (Honeywell a investit recent 10 milioane de dolari pentru extinderea unui centru de cercetare şi dezvoltare din Brno). Cred eu că la un moment dat investiţia din România să o depăşească pe cea din Cehia”, este de părere Cleo Cabuz.

    Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în anul 2014 Honeywell a fost al patrulea mare exportator din România, după Dacia, Rompetrol şi Ford. Împreună au trimis peste graniţele ţării bunuri şi servicii în valoare de circa 6,4 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor INS. Valoarea reprezintă 14,5% din exporturile României în primele zece luni ale anului, conform ultimelor date disponibile ale INS. Honeywell Life Safety distribuie produse cu mărcile „Esser by Honeywell“, şi anume sisteme de detectare şi alarmă la incendiu, sisteme electroacustice pentru alarmare vocală şi adresare publică. Sistemele companiei se adresează atât firmelor, cât şi utilizatorilor casnici. „Terminalul 5 al aeroportului Heathrow sau stadionul Wembley sunt doar câteva locuri în care au fost implementate sistemele Honeywell. Există şi sisteme rezidenţiale. La mine acasă am un sistem de protecţie Honeywell”, precizează Cleo Cabuz.

    Drumul în carieră al lui Cleo Cabuz este şi mai impresionant, având în vedere numărul scăzut al femeilor în poziţii de conducere din cadrul companiilor din lume. În America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, dar procentul scade în Asia (7%) sau America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administraţie, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei. „Nu este uşor, este greu, este foarte greu deoarece creşti cu anumite percepţii şi te loveşti de tot felul de lucru, dar trebuie să ai caracter, să nu iei în mod personal unele dintre dificultăţile pe care le întâmpini legate de atitudinea faţă de femei. Să înţelegi că asta este societatea. Să mergi mai departe, să fii fermă în a-ţi apăra punctul de vedere, poziţia, într-un mod în care să nu fii perceput ca fiind agresiv. Nu este uşor, însă este posibil. Am multe tinere pe care le mentorez în interiorul Honeywell. Am avut şi studente din Politehnică pe care le-am angajat ca interni, apoi au lucrat ani de zile la Honeywell”, povesteşte Cabuz.

    Vorbim de inventivitate cu precădere în domeniile creative, dar creativitatea este prezentă şi în domeniul ştiinţific, al cercetării, crede cercetătoarea. Cleo Cabuz deţine peste 50 de brevete de invenţie în SUA şi face parte din Honeywell’s Inventor’s Hall of Fame. În anul 2003 a primit din partea Honeywell ACS un premiu pentru inovaţie în domeniul senzorilor. „Creativitatea este foarte importantă. A fi un cercetător înseamnă a fi un problem solver. Trebuie să rezolvi probleme care nu s-au rezolvat până acum. Abilitatea de a gândi complet «out of the box» şi să vii cu ceva ce nu s-a făcut, este, bineînţeles, lucrul care te duce mai departe. Ceea ce rezultă în brevete”, este de părere Cleo Cabuz. Ea a mai povestit unele dispute cu profesori ai unor universităţi de prestigiu precum MIT cu ale căror lucrări nu era în totalitate de acord.

    „În primul rând, te gândeşti cum ai fi putut crede că ei să nu aibă dreptate. Însă e important spiritul inventiv, un spirit de a vedea lucrurile altfel. Acest spirit are o latură bună, însă la mine în familie nu este tocmai aşa văzut. Mi se spune că niciodată nu fac mâncarea la fel. Totdeauna trebuie să schimb ceva”, spune ea amuzată.

    Nu şi-a uitat anii de prefesorat, iar pentru viitor vrea să se concentreze în continuare pe oameni şi pe formarea acestora.
    „Am pasiunea de a forma oameni. Iar acum, pentru că mă apropii de pensie, dorinţa mea în anii următori este să cresc în Honeywell, în România, oameni de valoare, care să poată duce mai departe tradiţia, să angajez cât mai mulţi tineri şi să încurajez tinerele femei să intre în tehnologie şi ştiinţă şi să diversifice peisajul tehnic şi tehnologic”, afirmă Cleo Cabuz.

  • Ce îşi doresc şi de unde vor să cumpere românii de Black Friday 2015

    Televizoarele, electrocasnicele mici şi telefoanele mobile sunt în topul românilor pentru coşul de cumpărături de anul acesta, potrivit unui studiu realizat de Millward Brown România, lider în piaţa locală de cercetare de marketing în zonele de brand, media şi de comunicare.

    Pe lista de cumpărături a românului se regăsesc cel mai frecvent televizoarele, fiind menţionate de 40% dintre respondenţi, electrocasnicele mici (39%), cum ar fi aspiratoarele, mixerele sau roboţii de bucătărie, şi telefoanele mobile (22%). Maşinile de spălat şi frigiderele sunt următoarele două categorii de produse prezente în preferinţele românilor pentru Black Friday, fiind amintite de 18%, respectiv 17% dintre cei intervievaţi cu privire la intenţia de achiziţie. Încăţămintea (6%) şi tabletele(8%) sunt produsele cel mai puţin căutate în această perioadă,

    “Black Friday este un eveniment deja de tradiţie în România. În plus, observăm că în fiecare an sunt mai mulţi români care îşi exprimă dorinţa să cumpere ceva în cadrul acestei campanii. Acest lucru se datorează succesului ediţiilor precedente, apariţieiconstante de noi magazine implicate în eveniment, dar şi varietăţiitot mai mari a categoriilor de produse oferite la reducere”, explică Daniela Lazăr, Managing Director, MillwardBrown România.

    Conform studiului, anul acesta, 44% dintre românii cu vârsta între 18 şi 65 de ani doresc să cumpere ceva de Black Friday („probabil voi cumpăra” sau „sigur voi cumpăra”). Comparativ cu 2012, aproape de trei ori mai multe persoane şi-au exprimat dorinţa de a cumpăra un produs de Black Friday anul acesta.

    Segmentele de populaţie în rândul cărora se observă un nivel al intenţiei de cumpărare semnificativ mai ridicat,comparativ cu nivelul populaţiei generale, sunt bărbaţii şi tinerii (cei între 24 – 34 de ani).

    eMAG se află în topul preferinţelor românilor, urmat de Altex şi Flanco. Comparativ cu anul trecut, singura modificare notabilă este scăderea semnificativă a numărului celor care iau în calcul Domo.

    Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, în rândul a 2.000 de respondenţi din mediul urban şi rural, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Eroarea de eşantionare este de +/-2,2%.
     

  • Outletul Fashion House a a atras anul acesta zece noi chiriaşi

    Fashion House Outlet Centre Bucureşti se apropie de gradul de ocupare de 90% a primei faze din proiect, după ce zece noi chiriaşi au decis să deschidă magazine în primele zece luni ale anului 2015, potrivit unui comunicat trimis de reprezentanţii companiei. Printre acestea se numără branduri precum Guess, Mustang Jeans, Spanish Kids, Kiddie Rides, Format Lady, Faith by MD, Nissa, Napoleoni, TED’s, Lacoste & Gant. Trei noi chiriaşi au decis recent să închirieze un spaţiu în outlet şi urmează să fie anunţaţi în curând, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Fashion House Outlet Centre face parte din Fashion House Group, parte a parcului de retail West Park Retail, cel mai mare dezvoltator şi operator de outlet-uri din Europa Centrală şi de Est, precum şi Rusia, parte a grupului Liebrecht & wood, din care face parte şi parcul de retail West Park Retail din zona Militari din Capitală. Valoarea medie a cumpărăturilor efectuate de un client s-a majorat cu 22,4%, în timp ce rata de conversie, în creştere cu 24% comparativ cu anul trecut, rămâne cea mai ridicată din piaţă, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    La rândul său, West Park Retail, având o suprafaţă închiriabilă totală de 74.500 m.p cuprinsă în trei unităţi de tip big-box şi proiectul Fashion House Outlet Centre, a atras noi chiriaşi şi în acest an, printre care se numără primul magazin sub brandul Casa Convenienza din România (1,050 m.p. GLA), inaugurat în luna mai – una dintre cele mai mari tranzacţii de închiriere din piaţa locală de retail.

    Inaugurat în 2008, Fashion House Outlet Centre Bucureşti este primul centru de tip outlet din România. Fiind situat strategic în apropiere de centura Bucureştiului şi cu acces direct din autostrada A1, proiectul deserveşte o populaţie de 2,77 milioane de locuitori pe o distanţă de 90 minute de mers cu maşina. Cu o suprafaţă închiriabilă totală de peste 20.000 m2 dispuşi în trei faze, Fashion House Outlet Centre Bucureşti găzduieşte în prezent peste 60 magazine, un food court şi o parcare generoasă cu 2.150 locuri.

    De peste 20 de ani, Grupul Liebrecht & wooD operează pe pieţele comerciale imobiliare din Polonia, România şi Rusia unde a dezvoltat proiecte de birouri, retail şi industriale cu o suprafaţă totală de aproape jumătate de milion de metri pătraţi. Grupul cuprinde mai multe entităţi, incluzând dezvoltatorul Liebrecht & wooD, Grupul Fashion House responsabil de implementarea şi gestionarea conceptului de outlet center pe pieţele emergente, precum şi compania de property management  WeCARE ce operează în Polonia. Toate procesele de investiţii din cadrul grupului Liebrecht & wooD sunt supervizate de Liebrecht & wooD Development Company.

    Portofoliul de proiecte al Grupului include clădiri de birouri, parcuri de birouri şi ansambluri mixte în Varşovia (Kopernik Office Buildings, Jerozolimskie Business Park, Flanders Business Park, Batory Office Buildings, Plac Unii) şi Bucureşti (Victoria Park), depozite în Varşovia şi Poznań (Manhattan Business & Distribution Center, Poznań Distribution Centre), precum şi unele dintre primele centre de tip outlet din Polonia, România şi Rusia, sub marca FASHION HOUSE Outlet Centre.

    Liebrecht & wooD a intrat pe piaţa românească în anul 2001, începând cu dezvoltarea centrului comercial Militari din Bucureşti. În 2007, compania a inaugurat un complex de birouri modern intitulat Victoria Park din Bucureşti, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 20.500 m.p. Până în prezent, compania a investit circa 200 de milioane de euro în România.

  • Companiile de servicii externalizate au generat anul acesta peste 50% din tranzacţiile imobiliare din România

    Bucurestiul este una din destinatiile europene importante ale companiilor prestatoare de servicii externalizate, clasandu-se pe locul 8 intr-un clasament realizat de raportul Tholons pe anul 2015, in timp ce Romania este pe locul 20 in topul realizat de A.T. Kierney pentru anul 2014, in urcare cu 7 locuri fata de 2013. În acest context, peste 50% din tranzactiile imobiliare din 2015 au fost realizate in Romania de companiile de servicii externalizate – IT, resurse umane sau alte servicii de business, potrivit unui studiu elaborat de companiei din domeniul imobiliar CBRE România axat pe sectorul serviciilor externalizate şi pe interconectările acestui sector cu piaţa imobiliară locală.

    Studiul a luat in calcul un numar de 215 companii prestatoare de servicii externalizate, care isi desfasoara operatiunile in 310 cladiri de birouri din toata tara. Volumul de business generat de serviciile de externalizare a crescut cu 40% in ultimii patru ani si previziunile arata ca cresterea nu va incetini in viitor. Daca avem in vedere centrele de servicii centralizate (shared service centres), cresterea este si mai mare – numarul acestora practic s-a triplat in ultimii 4 ani, potrivit CBRE.

    Raportul schiteaza si cateva tendinte pentru anii urmatori; astfel, numarul, marimea si complexitatea serviciilor oferite de companiile de outsourcing vor creste substantial. De asemenea, raportul previzioneaza ca va creste numarul companiilor care isi vor stabili centrele de servicii centralizate (SSC) regionale si globale in Romania si ca toti marii jucatori de pe piata serviciilor externalizate isi vor extinde atat spatiile de birouri cat si numarul angajatilor.

    Studiul CBRE arata de asemenea ca aproape 67.000 de angajati lucreaza in sectorul serviciilor externalizate, centre de servicii centralizate si servicii externalizate de IT si ca urmatorul an va aduce inca 5.000 de locuri de munca in aceste industrii. Pe langa industria de software si telecomunicatii, companiile de servicii externalizate sunt cei mai mari angajatori de gulere albe din Romania. Cele mai multe companii de outsourcing, mai mult de un sfert, vin din Statele Unite, procent deloc surprinzator tinand seama de faptul ca mai mult de 90% din populatia urbana vorbeste engleza. Parteneriatul geo-strategic dintre SUA si Romania este de asemenea un catalizator al cresterii prezentei companiilor americane in tara noastra.

     

    c

  • (P)Antreprenorul român care va reprezenta ţara noastră în finala competiţiei EY World Entrepreneur Of The Year este Levente Hugo Bara

    Levente Hugo Bara, Directorul General Supremia Grup, este Antreprenorul anului 2015 în România

    Levente Hugo Bara, omul de afaceri din spatele afacerii Supremia Grup, a fost desemnat în cadrul unei ceremonii de gală câştigătorul competiţiei EY Entrepreneur Of The Year – România 2015. Antreprenorul a concurat alături de alţi 47 lideri de business în cadrul programului organizat de EY România şi va reprezenta ţara noastră în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year, unde va intra în competiţie alături de antreprenori din peste 60 de ţări.

    Supremia Grup este jucătorul numărul unu al pieţei de ingrediente alimentare din România şi unul dintre jucătorii importanţi la nivelul pieţei europene. Grupul are 280 angajaţi, exportă pe 4 continente şi achiziţionează materie primă din 80 de ţări. Cifra de afaceri a atins deja 35 milioane EUR în 2015, Levente Hugo Bara estimând o cifră de afaceri de 38 milioane EUR până la sfârşitul anului.

    De asemenea, în cadrul ceremoniei la care au participat peste 200 de reprezentanţi ai comunităţii de business, Dan Isai, CEO Salad Box, a primit titlul Emerging Entrepreneur Of The Year, iar Cristian Ispas, Director General Motivation, a primit titlul Social Entrepreneur Of The Year.

    Salad Box, compania creată de Dan Isai în 2012, este în prezent al treilea lanţ de restaurante fast-food ca mărime din România. În 2015, veniturile Salad Box sunt estimate să ajungă la 14 milioane EUR, după ce în 2014 compania a înregistrat vânzări de 8,6 milioane de EUR. Pentru perioada următoare, strategia companiei se va concentra pe extinderea afacerii atât pe piaţa internă, cât şi în afara ţării, Salad Box fiind deja prezentă pe pieţele din Ungaria şi Germania.

    La o cifră de afaceri de 2,8 milioane EUR şi un profit de 0,67 milioane EUR în 2014, Motivation SRL asigură aproximativ un sfert din bugetul fundaţiei cu acelaşi nume. În 2014, Motivation SRL a vândut la nivel naţional, prin cele 15 echipe regionale, 1.186 scaune rulante pentru persoane cu dizabilităţi, aproape dublu faţă de 2010. Profitul Motivation este investit în derularea de programe pentru creşterea gradului de integrare şi incluziune în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi.

    Antreprenorii sunt cei care percep oportunităţi acolo unde alţii văd obstacole, de aceea contribuie mai mult ca oricare alt grup la bunăstarea economică şi la crearea de locuri de muncă. Vreau să îi felicit pe câştigători şi pe toţi cei 48 de concurenţi deopotrivă, pentru viziunea şi pasiunea investite în afacerile pe care le-au dezvoltat, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

    Juriul EY Entrepreneur Of The Year – România 2015

    Pentru selectarea câştigătorilor, juriul a examinat fiecare aplicaţie pe baza a şase criterii: spiritul antreprenorial, performanţa financiară, direcţia strategică, impactul asupra comunităţii, capacitatea de inovare şi integritatea personală.

    Juriul care a stabilit finaliştii competiţiei şi a ales câştigătorii competiţiei Entrepreneur Of The Year este alcătuit din lideri ai comunităţii de afaceri din România:

    • Mircea Tudor, Preşedinte MB Telecom, câştigătorul marelui premiu în 2014 – Preşedintele juriului
    • Marius Ştefan, CEO Autonom Rent a Car şi unul dintre cei 6 finalişti ai primei ediţii Entrepreneur Of The Year România
    • Mihai Marcu, Preşedinte Medlife, membru al juriului şi la ediţia 2014 a competiţiei
    • Cornel Marian, Managing Partner Oresa Ventures, membru al juriului şi la ediţia 2014 a competiţiei
    • Omer Tetik, Director General Banca Transilvania, membru al juriului şi la ediţia 2014 a competiţiei

    Cine sunt antreprenorii care au concurat în cadrul competiţiei EY Entrepreneur Of The Year – România 2015

    La ediţia 2015 a competiţiei s-au înscris 60 de oameni de afaceri, faţă de 50 la prima ediţie, organizată anul trecut. 48 de antreprenori români au rămas în competiţia naţională EY Entrepreneur Of The Year, după verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate, faţă de 40 de antreprenori în 2014. Companiile antreprenorilor eligibili totalizează venituri de 1,2 miliarde EUR şi 9.000 de angajaţi, cu venituri medii de 27 milioane de EUR pe companie şi un număr mediu de 200 de angajaţi în 2014. Antreprenorii au dezvoltat companii în sectoare diverse, de la produse de larg consum, agricultură şi construcţii, la servicii profesionale, tehnologie şi telecomunicaţii.

    Finaliştii EY Entrepreneur Of The Year au fost următorii:

    1. Levente Hugo Bara, Supremia Grup
    2. Vasile Armenean, Betty Ice
    3. Doina Cepalis, Te-Rox Prod
    4. Philip Cox, Cramele Recaş
    5. Florin Madar, Temad Grup
    6. Marinela şi Ion Dragoi, Pet Star Holding

     

    Cele trei premii la categoria Emerging Entrepreneur Of The Year au fost:

    1. Dan Isai, Salad Box – câştigător al titlului Emerging Entrepreneur Of The Year
    2. Monica Cadogan, Vivre Deco – locul al doilea
    3. Horaţiu Ţepes, Bilka Steel– locul al treilea

    Din 2014, competiţia EY Entrepreneur Of The Year, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. EY Entrepreneur of The Year se organizează în 145 de oraşe din 60 de ţări de aproape 30 de ani şi premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi, nu în ultimul rând, pentru impactul pozitiv asupra comunităţii.

    În acest an, 6 companii s-au alăturat ca sponsori ai competiţiei EY Entrepreneur Of The Year – România 2015: DAAS International Group, Vodafone România, Grupul City Grill, Daw Benţa România şi AROBS Transilvania Software, iar sponsor principal este compania FAN Courier.

    “Ne-am bucurat să observăm la cei 48 de antreprenori concurenţi dorinţa de a-i inspira pe tinerii români, pentru ca aceştia să îşi urmeze propriile aspiraţii fără complexe, şi dorinţa de a vedea România pusă pe harta antreprenoriatului mondial. Marea majoritate a afacerilor concurente au crescut organic, prin propriile forţe, dar am văzut un interes din ce în ce mai mare pentru extinderea pe pieţele externe – la nivel regional, european sau chiar mondial”, a spus Alexandru Lupea, Partener şi Strategic Growth Markets Leader, EY România.

    Pentru mai multe detalii despre program vă rugăm accesaţi http://www.eyromania.ro/eoty-2015

  • Ghidul Black Friday: Ce drepturi ai în perioadele de reduceri

    Vinerea Neagră are loc anul acesta pe 20 noiembrie, însă, la fel ca în alţi ani, promoţiile ţin tot weekend-ul sau chiar toată luna. Centrul European al Consumatorilor din România (ECC Romania) îţi recomandă să nu te laşi entuziasmat de preţurile mici şi să verifici informaţiile prezentate pe site-uri sau în magazine înainte de a achiziţiona orice produs.

    Orice comerciant care anunţă o reducere de preţ trebuie să o raporteze la preţul de referinţă practicat în acelaşi spaţiu de vânzare pentru produse sau servicii identice. Preţul redus trebuie să fie inferior preţului de referinţă (cel mai scăzut preţ practicat în acelaşi spaţiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării preţului redus).

    Orice anunţ de reducere de preţ exprimată în valoare absolută sau în procent trebuie efectuat vizibil, lizibil şi fără echivoc pentru fiecare produs sau grupă de produse identice:

    •        fie prin menţionarea noului preţ lângă preţul anterior, barat;
    •        fie prin menţiunile “preţ nou”, “preţ vechi” lângă sumele corespunzătoare;
    •        fie prin menţionarea procentului de reducere şi a preţului nou care apare lângă preţul anterior, barat.

    Se interzice ca o reducere de preţ pentru un produs şi/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părţi din produs şi/sau serviciu.

    Dacă ai achiziţionat un produs dintr-un magazin clasic, nu poţi cere să fie înlocuit sau să ţi se restituie contravaloarea lui decât dacă este defect. Unii comercianţi au, totuşi, o politică de returnare, dar trebuie să soliciţi amănunte în scris şi să păstrezi documentele care dovedesc acest lucru.

    În cazul cumpărăturilor efectuate online, ai 14 zile calendaristice de la momentul primirii produsului în care poţi renunţa la achiziţie, fără a oferi vreun motiv şi fără costuri suplimentare. Îţi poţi exercita dreptul de retragere fie completând un formular pus la dispoziţie de profesionist (de regulă, online), fie trimiţând un mesaj din care să reiasă clar intenţia ta şi în care să specifici cel puţin identitatea ta, numărul şi data comenzii, produsul, preţul plătit.

    Produsul îl poţi trimite înapoi pe cont propriu, conform instrucţiunilor de pe site, sau poţi aştepta să fie preluat de către agentul economic, în unele cazuri gratuit (verifică atent politica magazinului legat de acest aspect). În cazul în care alegi să trimiţi produsul pe cont propriu şi plăteşti curierul pentru returul produsului, nu ai dreptul de a solicita rambursarea acestei sume. Comerciantul este obligat să returneze preţul pe care l-ai plătit pentru produs (inclusiv costurile de expediere) în termen de maximum 14 zile.

    Există anumite cazuri în care contractul nu poate fi denunţat, cum ar fi pentru produsele care sunt realizate după specificaţiile tale sau înregistrările audio, video ori programele informatice.

    Dacă ai făcut comanda online, comerciantul trebuie să-ţi livreze produsul în maximum 30 de zile sau mai puţin, dacă aţi căzut de acord asupra acestui aspect. Dacă termenul de livrare nu este respectat, puteţi stabili, de comun acord, o nouă dată de livrare. Dacă nici această dată nu este respectată, ai dreptul la rezoluţiunea sau rezilierea contractului. În acest caz, agentul economic este obligat să îşi returneze banii în cel mult 7 zile.

    Dacă produsul este deteriorat sau distrus înainte de a ajunge la tine, legea îţi dă dreptul să soliciţi un nou produs sau să renunţi la contract.

    Sfaturi pentru consumatori:

    •        Fă o listă cu produsele pe care doreşti să le achiziţionezi şi cu preţurile actuale ale acestora. Acest lucru te va ajuta să eviţi falsele reduceri de preţuri, de exemplu atunci când comercianţii măresc preţul şi aplică procentul de reducere la preţul astfel majorat.
    •        Verifică cu atenţie modul în care este afişată reducerea pe site sau pe eticheta produsului.
    •        Nu cădea în capcana ofertelor care anunţă mari reduceri de preţuri doar pentru a te atrage să intri în magazin.
    •        În cazul în care comanzi online, verifică, înainte de a trimite comanda, dacă preţul fiecărui produs din coşul de cumpărături este acelaşi cu preţul redus indicat atunci când ai ales produsul.
    •        Deschide coletul în prezenţa curierului şi, în caz că acesta nu corespunde, trimite-l înapoi. Ai grijă să menţionezi pe documentele de transport motivul refuzului.
    •        Utilizează cardul pentru a face plata. În unele situaţii, precum cazurile de fraudă, dacă ai plătit prin card, poţi utiliza procedura refuzului la plată pentru a-ţi recupera suma plătită – în principiu, în cel mult 30 de zile de la data plăţii. Procedura este simplă: dacă tranzacţia s-a decontat (adică apare pe extrasul de cont), o poţi contesta la bancă, iar banca va încerca recuperarea sumei de bani de la comerciant, prin intermediul băncii acestuia (operaţiune numită „refuz de plată”).

    ”Selectează, înainte de Black Friday, produsele pe care vrei să le cumperi şi notează preţurile înainte ca acestea să fie reduse. Verifică dacă, în afara perioadelor de reduceri, beneficiezi sau nu de vreun discount şi informează-te asupra produselor pe care vrei să le cumperi: site-urile specializate sunt un start bun pentru a vedea comentariile altor consumatori legat de eficienţa produselor. Nu cumpăra un produs doar fiindcă este redus!”, a declarat Irina Chiriţoiu, director ECC Romania

  • Business Magazin a organizat astăzi conferinţa: Cele mai inovatoare companii din România

    Business Magazin a organizat astăzi conferinţa cu tema “Cele mai inovatoare companii din România”, eveniment moderat de Dorin Oancea, redactor şef al Business Magazin şi Ioana Mihai, editor al publicaţiei.

    Evenimentul este organizat în contextul în care inovaţia reprezintă o provocare pentru companiile prezente pe piaţa locală, afectându-le totodată modelul clasic de business. Peste jumătate din companiile inovatoare  de produse şi-au dezvoltat inovaţiile în propria întreprindere. În anul 2012, ponderea cheltuielilor pentru activităţi de cercetare-dezvoltare internă aproape s-a dublat. Pe de altă parte, economia, autorităţile, şefii de companii şi Guvernul trebuie să acorde o mai mare atenţie, să insiste pe sprijinirea inovaţiei, care poate asigura o economie dinamică, creşteri susţinute şi o piaţă efervescentă. In cadrul evenimentului, Business Magazin a adus laolaltă autorităţi, manageri şi strategi pentru a discuta strategii de sprijinire a inovaţiei, care pot asigura o economie dinamică, creşteri susţinute şi o piaţă efervescentă.

    În perioada 2010-2012, una din cinci companii a introdus sau implementat un produs,  un proces, o metodă de organizare sau de marketing, nouă sau îmbunătăţit/ă semnificativ, ponderea lor fiind de  20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010.

    Potrivit unui raport INS citat de Dorin Oancea în deschiderea evenimentului, cheltuielile publice şi private investite anual în inovaţie pe piaţa locală se ridică la 570 de milioane de euro, reprezentând circa 0,3% din PIB, un procent modest raportat la celelalte state ale Uniunii Europene.

    ”În timp ce presiunile mediului economic continuă să crească, iar oportunităţile pentru a crea valoare sunt  din ce in ce mai căutate, cum şi unde caută companiile soluţii inovatoare de creştere? Cum îşi finanţează şi promovează inovaţia?”, ”Ce indicatori trebuie folosiţi pentru a măsura succesul eforturilor de inovare? Şi cum poate transforma inovaţia performanţa pe termen lung?” – sunt temele principale de discuţie ale panelului dedicat inovaţiei.

    Cei care au răspuns la aceste întrebări sunt Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit în cadrul Vodafone; Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, Mihai Svasta, managing partener, ICG Integrated Consulting Group Romania, Sorin Lăpădat, managing director Metro Systems Romania, Ramona Jurubiţia, partener, head of tax and legal services, KPMG România, Alex Bălan, chief security researcher, Bitdefender, Leonidas Anastasopoulos, managing partner alesonor, Mihai Zamfir, director general, KEI Development, Cristina Miclea, director de marketing Albalact.

    Prima întrebare adresată speakerilor evenimentului a fost ”Ce înseamnă inovaţia pentru compania pe care o reprezentaţi”? Potrivit lui Sorin Lăpădat, inovaţia reprezintă o direcţie strategică în cadrul Metro Systems România de aproximativ doi ani: ”Am realizat atunci că trebuie să aducem valoare adăugată la nivel internaţional. Inovaţia este o direcţie nouă importantă în companie, necesară pentru a răspunde şi preîntâmpina nevoile clienţilor noştri din retail”.

    Alex Bălan, Chief Security Researcher în cadrul Bitdefender, a spus că producătorul autohton de antiviruşi inovează din prima zi de activitate: ”Cred că în 2008 am avut prima discuţie în cadrul companiei în care s-a solicitat un raport asupra inovaţiilor realizate. Am strâns din companie peste 42 de proiecte – iar dintre acestea cred că doar două au adus venituri directe în firmă. Inovaţia implică un risc, o nebunie – există două tipuri de inovaţie: inovaţia de tip catch up, în care trebuie să ţii pasul cu piaţa, cât şi cea de tip pionierat, care necesită mai multă asumare a riscului.” Potrivit lui Bălan, reprezentanţii consiliilor directoare ale companiilor au dificultăţi motivele pentru care să investească într-o idee nouă, iar din acest punct de vedere, Bitdefender este un bun incubator de idei, în care se ţine cont de proiectele propuse de fiecare angajat.

    ”Domeniul imobiliar este printre cele mai atipice în care se poate inova, dar prin casele inteligente din cadrul proiectului Alesonor am făcut acest lucru, iar proiectul a fost bine primit de piaţă”, a subliniat Leonidas, Anastopoulos, managing partner al Alesonor.

    Mihai Svasta, managing partner al ICG Integrated Consulting România, a oferit definiţia inovaţiei printr-un citat – ”Inovaţia face bani din cunoştinţe” (Innovation makes money out of knowledge) şi a remarcat cele trei motive pentru care organizaţiile inovează: pentru a crea ordine în haos, pentru a deveni (sau a menţine) poziţia numărul 1 şi pentru a aduce energie pozitivă în cadrul organizaţiei.

    ”Compania a ajuns lider de piaţă inovând – inovaţia are un rol strategic în cadrul Albalact, iar acest lucru presupune un risc asumat de companie, când eşti un brand lider de piaţă, orice pas pe care îl faci reprezintă un risc”, a precizat Cristina Miclea, director de marketing în cadrul Albalact.

    Evenimentul anunţă lansarea de săptămâna viitoare a numărului special Business Magazin ”Cele mai inovatoare companii din România”, aflat anul acesta la a doua ediţie şi fiind, de altfel, obiectul unei inovaţii pe piaţa media locală, unde nu a mai existat o iniţiativă dedicată inovaţiilor din companiile din România.

    – ştire în curs de actualizare –
     

  • Cum vor două antreprenoare să facă 1 milion de lei cu un atelier la Târgovişte

    O afacere începută în anii ’90 de un antreprenor din Târgovişte a ajuns astăzi la a doua generaţie şi estimează afaceri de peste 1 milion de lei din producţia manuală de pantofi din piele. Paşii următori sunt expansiunea peste graniţe şi deschiderea primului magazin fizic în România.

    Produsele Smiling Shoes realizate în atelierul de la Târgovişte au fost vândute în România prin magazinul online al companiei, promovarea fiind de asemenea făcută exclusiv pe internet. „Afacerea cu pantofi a fost începută de tata în 1994 la Târgovişte, acolo unde este şi în prezent atelierul”, îşi amintesc Corina şi Luiza Naduh, fiicele antreprenorului care a pus bazele businessului. Ele au început să se implice în business începând cu 2007 şi respectiv 2009, după ce anterior au lucrat în domenii diferite. Corina Naduh, absolventă a Academiei de Studii Economice, a lucrat în multinaţionale precum UPC sau Oracle, în timp ce sora sa Luiza este arhitect urbanist. Cele două surori au crescut însă odată cu acest business, iar astăzi amândouă se ocupă de marketing şi vânzări, în timp ce Luiza este şi designerul colecţiilor apărute sub brandul Smiling Shoes.

    Compania a început să producă pantofi pentru femei în 2007, iar de atunci şi-a concentrat atenţia pe acest business. „Când a început tata acest business avea o fabrică mică, care făcea producţie de serie exclusiv pentru bărbaţi. La început, sora mea şi cu mine nu ne-am implicat direct în afacere, însă după ce am ajuns în Bucureşti lucrurile s-au schimbat, tocmai din dorinţa noastră de a ne diferenţia faţă de uniformele existente pe piaţă.”

    În primăvara anului 2007, acum aproape nouă ani, a apărut prima colecţie Smiling Shoes, iar de atunci compania a continuat să scoată două colecţii principale pe an şi mai multe colecţii capsulă, axate pe trendurile principale sau dezvoltate în colaborare cu designeri sau personalităţi care le sunt aproape ca stil şi ca valori. Fiecare colecţie are câte 20-30 de modele clasice, alături de 3-4 modele în ediţie limitată, din materiale mai rare, precum piele de piton. 

    „În prezent producem lunar aproximativ 280-300 perechi de pantofi, iar capacitatea de producţie este acoperită în procent de 80%. Avem însă şi luni în care producţia depăşeşte 400 de perechi”, rezumă cele două surori ritmul de producţie. Anul trecut fabrica din Târgovişte a companiei Eldur Prod, care administrează brandul Smiling Shoes, şi-a dublat capacitatea. În prezent compania are şapte angajaţi permanenţi plus cele două surori, alături de o serie de colaboratori pentru diferite servicii externalizate.„Toţi pantofii Smiling Shoes sunt produşi manual. Fiecare comandă este total personalizată şi manufacturată în consecinţă.”

    Luiza Naduh explică faptul că o clientă poate alege un pantof cu o platformă de 1 cm şi cu toc cui, baretele verzi, branţul mov şi tocul portocaliu, o anumită dimensiune la circumferinţă sau o ajustare la baretă. Totul este customizabil, iar un angajat al companiei stă şi manufacturează acel produs exact după aceste detalii. Pentru fiecare model există multiple combinaţii, în funcţie de dorinţele celei care îl va purta. Mai mult, compania nu lucrează cu stocuri şi producţia se face doar la comandă. Astfel, clientele comandă şi abia apoi pantofii intră în producţie, livrarea făcânduse în 10-12 zile. Ar putea livra şi mai repede, spun ele, însă acest lucru ar însemna să pericliteze produsele.

    Pentru realizarea pantofilor, cele două surori şi tatăl lor au ales să folosească doar furnizori italieni, atât pentru calapoade, tocuri şi tălpi, cât şi pentru piele şi accesorii. „Decizia cea mai importantă pentru business, dar şi cea mai dificilă totodată a fost schimbarea liniei de producţie şi importul din Italia a tuturor elementelor care constituie un produs – de la calapoade, tocuri, tălpi la piele.” De altfel, ele nu sunt singurele care optează pentru acest model în contextul în care şi producători mari precum Musette sau Denis aleg furnizori din cizmă afirmând că local nu există tăbăcării sau furnizori specializaţi pe astfel de materiale. „Noi ne ocupăm de alegerea materialelor, a designului şi de creionarea colecţiei. De asemenea, noi ne ocupăm şi de stabilirea contactelor şi negocierea cu furnizorii din Italia”, explică antreprenoarele. De supervizarea producţiei se ocupă tatăl lor împreună cu echipa responsabilă pentru controlul calităţii şi inspecţia tehnică.

    Uitându-se în urmă, cele două surori spun că toată această aventură a început din pasiunea pe care o împărtăşesc pentru accesorii şi combinaţii de culori. A contat şi experienţa familiei în businessul de profil, dar şi faptul că Luiza Naduh este arhitect. „Am vrut să punem în evidenţă amprenta personală acolo unde, altfel, ar domina uniformitatea.” Primii lor clienţi au fost chiar ele, urmând prietenii şi cunoştinţele. Au venit apoi alte persoane care au aflat prin recomandare de brandul Smiling Shoes, care era disponibil doar online şi care se promova doar prin reţele sociale. Astfel, extinderea bazei de potenţiali clienţi a venit în mod natural. Conceptul „Smiling“ a prins viaţă, iar lumea a început să recunoască produsele made in Târgovişte.

    „Ne sunau prietenii să ne spună că au văzut pantofii noştri la cineva în club sau în mall. Brandul a început astfel să se contureze.” Cele două tinere antreprenoare spun că reţeta din spatele Smiling Shoes are câteva ingrediente-cheie, mai exact experienţa de 20 de ani în domeniu a tatălui lor, pasiunea pentru modă şi trenduri şi ideile îndrăzneţe ale celor două surori care nu aveau nici 30 de ani când s-au implicat în acest business.

    „Suntem în permanentă cercetare şi reinventare a businessului, atât din punctul de vedere al produsului Smiling Shoes, dar şi punctul de vedere al shopului online.” La circa nouă ani de la lansarea primei colecţii de pantofi sub brandul Smiling Shoes, în continuare produsele sunt vândute aproape exclusiv doar online, în magazinul propriu, însă cele două surori recunosc că se gândesc să facă primul pas şi în offline.

    „Momentan, produsele Smiling Shoes se vând aproape exclusiv online, în shopul propriu, care ne permite să lucrăm în fabrică aproape de capacitatea maximă de producţie. Suntem prezenţi şi în câteva magazine multibrand, însă nu în România.” Strategia de viitor a celor două surori se îndreaptă de altfel către zona de export. Ele nu oferă mai multe detalii, afirmând că sunt în curs de definitivare a strategiei pentru anul viitor. „Din păcate, din cauza lipsei unui sistem de buying corect, magazinele multibrand din România nu au reprezentat până în prezent o alternativă eficientă pentru vânzarea produselor noastre.” A existat însă un contract de colaborare cu un magazin din Rusia care a văzut colecţia pe reţeaua de socializare Instagram şi a comandat 50 de perechi. Reprezentanţii acestuia au venit şi în România să vadă pantofii şi i-au cumpărat.

    Un alt plan de viitor al companiei este reprezentat de deschiderea unui magazin fizic propriu sub brandul Smiling Shoes. Luiza şi Corina Naduh spun că, pentru businessul lor, care mizează foarte mult pe produse personalizate, deschiderea unei reţele de magazine nu este justificată.

    „Dacă ne gândim la specificul activităţii noastre, cu serii mici şi limitate, cu produse personalizate, cu siguranţă că, cel puţin momentan, o reţea de magazine nu are sens.”

    Deşi locuiesc în Bucureşti, cele două tinere antreprenoare fac naveta între Capitală şi Târgovişte. În fiecare zi de luni sunt la fabrică să vadă cum merge businessul, iar în perioada de pregătire a colecţiilor stau acolo o lună întreagă pentru că fac probe şi realizează prototipuri.

    Clienţii vin în special din multinaţionale, fiind femei cu venituri medii care doresc să iasă din „uniformele” din piaţă. Pe site sunt prezentate şi colecţiile anterioare, şi pentru că totul se face pe comandă, un client poate comanda orice model, indiferent de colecţie şi de anul în care aceasta a fost prezentată. Preţurile variază de la 60 de euro pentru o pereche de balerini şi merg până la 250 de euro pentru o pereche de cizme.

    Modelul de business al Smiling Shoes nu se bazează pe reduceri, precizează cele două surori. Există un program de fidelizare şi o serie de produse de tip prototip care pot avea preţuri promoţionale, însă acesta nu este argumentul suprem în business.

    Compania Eldur Prod, care operează fabrica unde se realizează brandul Smiling Shoes, a terminat anul trecut cu afaceri de 776.000 de lei, de peste 2,5 ori mai mari decât în 2013. Anul acesta businessul urmează a depăşi pragul de 1 milion de lei, iar optimismul familiei de antreprenori de la Târgovişte duce planurile brandului şi mai departe de acest prag.

  • Black Friday 2015: Dressbox oferă rochii de închiriat la preţuri reduse

    Dressbox este un serviciu dedicat închirierii ţinutelor de gală. A fost lansat în urmă cu peste un an, iar pentru Black Friday 2015 propune rochii la preţuri reduse. În portofoliul companiei se regăsesc ţinute de la branduri consacrate, cum ar fi Cavalli, Gucci, Versace sau Lanvin. Pentru această perioadă, Dressbox oferă reduceri de până la 500 de lei pentru o colecţie de peste o sută de rochii.

    Câteva dintre cele mai populare modele care se bucură de reduceri foarte mari sunt rochiile Dolce&Gabbana, cu preţ redus de la 1.190 de lei la 690 de lei, Bottega Veneta, de la 995 la 495 de lei, Blumarine, cu reducere de la 995 la 495 de lei sau modelul Herve Leger, redus de la 590 la 290 de lei.

    Dressbox este un serviciu de închiriat rochii şi accesorii, care a debutat oficial pe piaţa din România în octombrie 2014. În prezent, portofoliul cuprinde peste 1.000 de ţinute şi bijuterii autentice de la peste 50 de designeri de top.
     

  • Black Friday 2015: Ce ofertete au magazinele şi cine are cele mai mari reduceri

    Conceptul Black Friday, preluat de pe piaţa americană, a fost adus în România în 2011 de grupul care operează brandurile eMag şi Flanco. Astfel a ajuns  la cea de-a cincea ediţie, numărul participanţilor crescând de la un an la altul, la fel şi controversele privind valoarea reală a reducerilor din această perioadă. 

    Vezi aici ghidul de Black Friday: ce drepturi ai în perioadele de reduceri

    Black Friday marchează intrarea în sezonul de cumpărături de iarnă prin acordarea de reduceri semnificative de preţuri, în general pentru o zi. În mod tradiţional, evenimentul are loc în ultima zi de vineri a lunii noiembrie, însă retailerii români au “furat” startul anul trecut, ca şi în 2015, lansând campaniile de reduceri cu o săptămână înaintea evenimentului din America de Nord.

    Pentru ediţia din acest an, retailerii care au anunţat promoţii acoperă o varietate de domenii, de la produse IT, modă, ceasuri, jucării pentru copii, decoraţiuni, până la produse cosmetice şi bijuterii.

    Printre cei mai cunoscuţi retaileri care vor participa la campanie se află Altex, eMag, Flanco, EvoMag, elefant.ro, F64, Germanos, Carrefour, Quickmobile (electro-IT), Ecco, Otter, Originals (încălţăminte), Watchshop, cautceas.ro, topceas.ro (ceasuri), Somproduct (articole pentru casă) sau Avon (produse cosmetice).

    Dintre companiile care au anunţat vânzările înregistrate anul trecut de Black Friday, cele mai mari încasări au fost obţinute de eMag (165 de milioane de lei) şi Flanco (98 de milioane de lei).

    Ştire în curs de actualizare. Vom adăuga şi alte oferte în zilele următoare.

    Vezi ofertele:

    Evolio

    QuickMobile

    Domo (reducerile Domo nu vin de Black Friday, ci în contextul închiderii magazinelor fizice)

    Dressbox

    PC Garage

    Sole Luxury Boutique

    Elefant

    eMAG

    Mobexpert

    Neoplaza

    PretzMic

    Autovit

    Fashion Days

    CEL.ro

    Praktiker