BusinessMagazin

Tag: tineri

  • Tinerii pot primi de la stat până la 26.000 de euro. Care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească

    De azi tinerii pot primi de la stat până la 26.000 de euro finanţare nerambursabilă. Tinerii care vor să-şi pornească propria afacere pot cere ajutor de la stat până la 26.000 de euro prin intermediul programului Start 2015 derulat de Ministerul Economiei prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri.

    Astfel suma de 120.000 de lei (26.000 de euro) reprezintă cel mult 90% din totalul investiţiei pe care doresc să o realizeze. Antreprenorii vor trebui să vină doar cu 10% din banii pe care doresc să îi investească. Taxa pe valoare adăugată nu este eligibilă ca şi cheltuială nerambursabilă aşa că ea va trebui să fie suportată de investitor. Trebuie reţinut faptul că solicitanul trebuie mai întâi să facă investiţii din banii săi şi apoi statui îi decontează.

    Aceast program este valabil până la  31 decembrie 2016. Potrivit Ministerului Economiei, bugetul alocat pentru acest an este de 17.000.000 de lei, bani care ar putea ajuta un număr de minimum 141 de beneficiari. Mai multe detalii despre program şi cum se face înscrierea găsiţi aici.

    Tot astăzi a început înscrierea şi pentru programul SRL-D, care se adresează tot tinerilor antreprenori, dar care până acum nu au mai derulat o afacere. Şi aici, data limită este de 31 decembrie pentru acordarea ajutorului de minimis iar guvernul a alocat un fond total de 22.700.000 de lei care va ajuta un număr de peste 500 de beneficiari.

  • Tinerii pot primi de la stat până la 26.000 de euro. Care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească

    De azi tinerii pot primi de la stat până la 26.000 de euro finanţare nerambursabilă. Tinerii care vor să-şi pornească propria afacere pot cere ajutor de la stat până la 26.000 de euro prin intermediul programului Start 2015 derulat de Ministerul Economiei prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri.

    Astfel suma de 120.000 de lei (26.000 de euro) reprezintă cel mult 90% din totalul investiţiei pe care doresc să o realizeze. Antreprenorii vor trebui să vină doar cu 10% din banii pe care doresc să îi investească. Taxa pe valoare adăugată nu este eligibilă ca şi cheltuială nerambursabilă aşa că ea va trebui să fie suportată de investitor. Trebuie reţinut faptul că solicitanul trebuie mai întâi să facă investiţii din banii săi şi apoi statui îi decontează.

    Aceast program este valabil până la  31 decembrie 2016. Potrivit Ministerului Economiei, bugetul alocat pentru acest an este de 17.000.000 de lei, bani care ar putea ajuta un număr de minimum 141 de beneficiari. Mai multe detalii despre program şi cum se face înscrierea găsiţi aici.

    Tot astăzi a început înscrierea şi pentru programul SRL-D, care se adresează tot tinerilor antreprenori, dar care până acum nu au mai derulat o afacere. Şi aici, data limită este de 31 decembrie pentru acordarea ajutorului de minimis iar guvernul a alocat un fond total de 22.700.000 de lei care va ajuta un număr de peste 500 de beneficiari.

  • Câţiva tineri din Rusia au reuşit să îl enerveze pe Vladimir Putin cu aroganţa lor. Aceştia se laudă pe reţelele de socializare cu avioane, elicoptere private sau mitraliere Kalashnikov

    În ciuda problemelor economice ale ţării, „tineretul de aur” al lui Vladimir Putin trăieşte o viaţă extravagantă prin iahturi, avioane private sau vile somptuoase şi nu le este jenă să arate totul pe Instagram. Nimic nu îi opreşte să îşi etaleze ostentativ averile, aderând, în cele din urmă la trendul global Insta-envy (Insta-invidie). Dar aceşti adolescenţi ruşi diferă de mulţimea de copii bogaţi de la nivel mondial prin inserarea unei amprente unice asupra pozelor postate – de exemplu fotografii cu arme pe care susţin că le deţin.

    ”S-a dovedit că adolescenţii din Rublevka sunt la fel de bogaţi ca moştenitorii şeicilor arabi sau ai bancherilor americani, uneori chiar depăşindu-i în averi”, a comentat ziarul Komsomolskaya Pravda. Rublevka este o suburbie sudică a Moscovei unde îşi au reşedinţa mai mulţi oligarhi pe metrul pătrat faţă de orice alt loc de pe planetă. Iar în ciuda sancţiunilor vestice asupra teritoriilor conduse de Putin, imaginile din social media arată cum majoritatea descendenţilor celor bogaţi trăiesc în cele mai exclusiviste staţiuni din lume.

    Imaginile copiilor VIP au fost adunate pe un cont de Instagram cu circa 370.000 de abonaţi, care ironizează vieţile fiilor şi ficelor oligarhilor cese laudă deschis despre vacanţele lor generoase pe Coasta de Azur şi Caraibe, unde nu ţin numărătoarea banilor. După cum au observat cei de la ziarul menţionat, aceştia se bucură de o viaţă high class pe „iahturi albe ca zăpada şi beau şampanie destinată elitelor”, cum ar fi Armand de Brignac, cunoscută ca Ace of Spades.

    „Hoteluri de cinci stele, avioane private decorate cu piele sau vile de lux se numără printre fundalurile preferate ale pozelor lor”, mai notează publicaţia. Una dintre ipostazele preferate pe care le adoptă tinerii în fotografii îi ilustrează pe capotele maşinilor sport scumpe, ce costă mai mult decât câştigă cei mai mulţi ruşi într-un an.

    Un tânăr cecen poreclit Mansur Verona a postat o fotografie a unui Rolls Royce în faţa unui iaht în Cannes. De asemenea, şi-a expus cu mândrie noua armă personală, un nou tip de mitralieră Kalashnikov. Pe reţelele sale de socializare, acesta îşi semnalează sprijinul pentru Adam Delimkhanov, un controversat parlamenta, urmărit în legătură cu asasinarea comandantului cecen Sulim Yamadayev în Dubai.

    O altă tânără pozează pe iahtul său de lux, în costum de baie, în locaţii precum Bahamas, SUA şi Franţa, imagini pe care le încarcă pe contul de Instagram. Un altul se descrie pe profilul său ca „Roman Izraylit Cel mai Faimos Miliardar” şi pozează singur cu un avion privat. De asemenea, se descrie ca locuitor în „St Petersburg, UK & restul lumii”, deoarece este şi student la Brighton College. Ia lecţii de zbor şi a fost fotografiat cu senatorul Vadim Tulpanov, ce reprezintă St. Petersburg în camera superioară a parlamentului rus. Se pare că Roman este rudă cu magnatul Valery Izrayilit, un foarte bun prieten cu Vladimir Yakunin, prieten la rândul său cu Vladimir Putin.

    „Black prince” este este pseudonimul unui alt tânăr care, după spusele sale, are domiciliul atât în Moscova, cât şi în Beverly Hills şi Monaco. Acesta este fiul unui multi milionar ce activează în domeniul asigurărilor. Tipul pozează pe un Rolls Royce într-o staţiune de vacanţă tropicală destinată elitelor.

    Astfel de fotografii l-au înfuriat anterior pe Putin, care este împotriva etalării bogăţiei celor mai înstăriţi oameni din Rusia, afirmând că „în perioada sovietică unii oameni făceau paradă cu bogăţia lor prin implantarea dinţilor de aur, mai ales a dinţii din faţă, cu scopul de a demonstra mărimea averii lor. Lamborghini şi ale jucării scumpe sunt exact ca acei dinţi de aur”, spune el.

  • Cronică de film: Star Trek: Beyond

    Primele scene din Star Trek: Beyond îl prezintă pe căpitanul Kirk oferind un fel de cadou unei specii extraterestre; întâlnirea nu decurge atât de bine pe cât ne-am fi aşteptat, amintind într-o oarecare măsură de începutul din Into Darkness.

    Ne întoarcem apoi pe Enterprise, unde aflăm din jurnalul de bord al aceluiaşi căpitan că au trecut trei ani din cei cinci cât durează misiunea echipajului, că momentele de aventură sunt din ce în ce mai rare şi că asta i-ar fi dat lui Kirk ideea de a cere coordonarea unei alte misiuni. Mai aflăm şi că Spock ar vrea şi el să renunţe la Enterprise pentru a se dedica reconstrucţiei civilizaţiei vulcaniene. Una peste alta, lucrurile nu sunt minunate la bordul navei.

    Şi exact când personajele principale îşi plângeau mai tare de milă, un semnal SOS anunţă începutul unei noi aventuri.
    Dacă vi se pare că descriu reţeta clasică a unui film Star Trek, atunci nu vă înşelaţi; dar Beyond reuşeşte, dincolo de acest punct (vorba titlului), să se diferenţieze de celelalte părţi ale francizei. Justin Lin şi-a câştigat cele 5 minute de faimă după ce a adus telespectatorilor Fast & Furios; mai câştigă şi de această dată câteva, reuşind să pună în scenă cu mult umor scenariul semnat de Simon Pegg şi Doug Jung. Dacă Star Trek: Into Darkness a avut o atmosferă mai sumbră, datorită poate şi rolului excelent oferit de Benedict Cumberbatch, acest nou episod tratează lucrurile ceva mai la suprafaţă, oferind publicului numeroase momente ilare.

    Unul din lucrurile care s-ar putea să nu fie pe gustul publicului este împărţirea timpului pe ecran: Kirk şi Spock sunt aproape în fiecare cadru, în vreme ce alte personaje importante, ca Hulu, Uhura sau chiar doctorul McCoy, sunt parcă lăsate în spate. O altă figură pe care fanii ar fi vrut cu siguranţă să o vadă mai mult este Anton Yelchin, tânărul actor rus care a murit în luna iunie la doar 27 de ani. Sigur, filmările se terminaseră de mult la acea dată, dar producătorii ar fi putut reorganiza câteva scene, dându-i astfel un rol mai important acestuia.

    Chiar dacă nu are neapărat un element-surpriză, Star Trek: Beyond reuşeşte să fie un film alert, care se încadrează de minune în povestea lansată în urmă cu 50 de ani de Gene Roddenberry; în caz că vă întrebaţi, acesta este al 13-lea lungmetraj al francizei. Ideea pentru Star Trek i-a venit în 1964, dar peste doi ani avea să devină realitate, după mai multe amânări şi refuzuri din partea mai multor televiziuni. Pe lângă filme şi cele 6 seriale lansate până în prezent, trebuie amintite şi sutele de cărţi şi jocuri video apărute sub sigla Star Trek.

    Şi dacă tot am ajuns la seriale, trebuie spus că pe „trekkies“ (fanii Star Trek – n.red.) îi aşteaptă o surpriză în 2017, când un nou serial TV va fi lansat pe micile ecrane. Directorii postului american CBS l-au recrutat pe Alex Kurtzman pentru a asigura funcţia de producător executiv al noului serial. Alex Kurtzman a fost coscenarist şi producător al celor mai recente două filme din această franciză – Star Trek şi Star Trek: Into Darkness.

    Serialul original Star Trek, care i-a avut ca protagonişti pe William Shatner, George Takei şi Leonard Nimoy, a debutat pe micile ecrane din Statele Unite ale Americii în 1966. Acel serial a reprezentat sursa de inspiraţie pentru alte cinci serii TV şi mai multe filme pentru marele ecrane. Cel mai reprezentativ căpitan a fost însă cel interpretat de Sir Patrick Stewart; cu toţii ne amintim de Jean-Luc Picard şi partenerii săi de explorare.

    Dorinţa de a lansa un nou serial nu vine însă doar ca un mod de a mulţumi fanii: franciza Star Trek a generat, până în prezent, peste 2 miliarde de dolari. Debutul Star Trek: Beyond pe marile ecrane a mai adus în buzunarele producătorilor aproape 100 de milioane de dolari în mai puţin de o săptămână. Sigur, dacă luăm în calcul bugetul de 185 de milioane de dolari, suma nu mai pare atât de mare; este însă suficientă pentru a pune deja semnăturile necesare pe următorul lungmetraj.
     

  • De ce foarte puţini români se înscriu la o şcoală profesională, în timp ce Germania 70% dintre absolvenţii de clasa VIII-a aleg această variantă

    Doar 20% din tinerii români se înscriu la şcoala profesională; în Germania, procentul e de 70%. În opinia lui Alexandru Blemovici de la Schaeffler, problema lipsei de personal se rezolvă prin orientarea corectă a tinerilor. Sunt mulţi tineri care nu au luat bacalaureatul – numai 50.000 anul acesta – şi se află într-o situaţie în care nu ştiu încotro să se îndrepte, fiindcă nu au alternativă.

    „Unii poate ar fi interesaţi să aibă un job, o meserie. Dar ce şansă au în clipa de faţă? Se pot duce undeva să facă un curs de formare adulţi, care costă, sau merge la unele finanţate din fonduri europene. Mai sunt unele cursuri pe care le fac companiile de la care ar avea certitudinea unui loc de muncă. Dar şi aici sunt multe situaţii nelalocul lor, pentru că ajung să facă un curs de formare pentru o calificare pe care deja o au dacă au absolvit liceul industrial“, a spus Alexandru Blemovici, director general, Schaeffler.

    Cu alte cuvinte, dacă un absolvent de liceu industrial vrea să se angajeze şi să urmeze un curs de operator de maşini controlate de calculator la o companie, de exemplu, ar trebui să primească o diplomă care îi atestă un anumit nivel de cunoştinţe. Însă oficial nu se poate înregistra o diplomă a cuiva care a absolvit un astfel de curs cu nivelul 3, având în vedere că la absolvirea liceului industrial respectiva persoană a primit o diplomă cu o calificare superioară, de nivel 4.

    „În afară de faptul că se organizează cursuri care nu pot fi anunţate oficial, şi tinerii au o problemă, pentru că vin în fabrică, învaţă o meserie pentru care deja au o calificare din liceu fără să fie plătiţi în acea perioadă, în timp ce compania depune un efort foarte mare în pregătirea unor oameni despre care nu se ştie dacă vor putea face faţă. S-a format un cerc vicios, te-ai aştepta ca orice om care nu are un loc de muncă să vină să facă aceste cursuri. Dar nu este aşa de mare interesul“, explică Blemovici. Un grad ridicat de interes vine din partea persoanelor mai în vârstă care îşi dau seama că se plimbă de la un loc de muncă la altul, care văd că nu au un viitor şi vor să vină să înveţe o meserie.

    „În România, 20% dintre absolvenţii de clasa a VIII-a se îndreaptă spre o şcoală profesională. Spre comparaţie, în Germania 70% se duc spre o şcoală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică şi pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educaţională profesională“, adaugă Blemovici.

    În schimb, în România există ideea preconcepută că şcoala profesională este pentru copiii cei mai slabi şi chiar iniţiativele private  – cum e şcoala profesională Kronstadt, în care s-au implicat 12 companii – au dificultăţi în a atrage candidaţi. Principalele dificultăţi, mai ales la oraş, sunt generate de mentalitatea părinţilor, care au de ales: „Dau copilul la şcoala profesională să mă fac de râs în faţa tuturor celorlalţi pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Şi aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obţinute la şcoala profesională“, mai spune Blemovici.

    Şi alţi angajatori susţin este obligatorie implicarea companiilor în educaţia următoarelor generaţii de angajaţi. „Cred că viitorul constă în implicarea companiilor în calificarea şi pregătirea forţei de muncă tinere şi nu numai“, a spus Olga Savaniu, directorul de resurse umane al producătorului de componente pentru industria aeronautică Premium-AEROTEC. Iar directorul de personal din cadrul Continental spune că grupul deja se implică foarte mult în relaţia cu universităţile şi încearcă să îi ajute inclusiv în promovarea lor în licee, pentru a atrage cei mai buni viitori studenţi. „În aceste condiţii sperăm că putem contribui la creşterea numărului şi mai ales a calităţii studenţilor din facultăţile tehnice“, declară Anica Stoica de la Continental.

  • Peste 270.000 de tineri cu vârsta între 20 şi 24 de ani nici nu lucrează şi nici nu învaţă. „Noi i-am angaja şi mâine, dar ei termină o şcoală şi apoi cer ajutor social“

     Unu din patru tineri români cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani, adică peste 270.000 de persoane, nu este angajat şi nici nu se duce la şcoală sau la alte tipuri de cursuri de pregătire, arată datele publicate ieri de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

    Astfel, ponderea tinerilor din aşa-numita generaţie NEET (acronimul pentru sintag­ma „Not in Education, Employment or Training“) a ajuns în 2015 la 24,1% din populaţia cu vârste cuprin­se între 20 şi 24 de ani, înregistrând una din cele mai mari creşteri de la nivelul UE faţă de anul 2006, când era de sub 19% din total. De ce nu îşi găsesc un loc pe piaţa muncii?

    „Nu este vorba că nu îi angajăm, pentru că aceşti tineri şi-ar găsi şi mâine un loc de muncă dacă ar vrea cu adevărat. Ei sunt o categorie de tineri care, după ce au absolvit o formă de învăţământ, se înscriu în sistemul de ajutoare sociale pentru a face rost de bani de buzunar, eventual pleacă o lună sau două la muncă în străinătate şi se întorc înapoi fără se se angajeze, primind în continuare ajutoare sociale.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Peste 270.000 de tineri cu vârsta între 20 şi 24 de ani nici nu lucrează şi nici nu învaţă. „Noi i-am angaja şi mâine, dar ei termină o şcoală şi apoi cer ajutor social“

     Unu din patru tineri români cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani, adică peste 270.000 de persoane, nu este angajat şi nici nu se duce la şcoală sau la alte tipuri de cursuri de pregătire, arată datele publicate ieri de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

    Astfel, ponderea tinerilor din aşa-numita generaţie NEET (acronimul pentru sintag­ma „Not in Education, Employment or Training“) a ajuns în 2015 la 24,1% din populaţia cu vârste cuprin­se între 20 şi 24 de ani, înregistrând una din cele mai mari creşteri de la nivelul UE faţă de anul 2006, când era de sub 19% din total. De ce nu îşi găsesc un loc pe piaţa muncii?

    „Nu este vorba că nu îi angajăm, pentru că aceşti tineri şi-ar găsi şi mâine un loc de muncă dacă ar vrea cu adevărat. Ei sunt o categorie de tineri care, după ce au absolvit o formă de învăţământ, se înscriu în sistemul de ajutoare sociale pentru a face rost de bani de buzunar, eventual pleacă o lună sau două la muncă în străinătate şi se întorc înapoi fără se se angajeze, primind în continuare ajutoare sociale.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Sărăcia şi dorinţa femeilor de a-şi dezvolta cariera amână decizia tinerilor privind prima căsătorie

    În 1980, o femeie din România se căsătorea pentru prima dată la vârsta de 22 de ani, iar un bărbat la 25 de ani. În 2015, vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost de 27,4 ani, iar a bărbaţilor de 30,6 ani. Ce s-a schimbat?

    Amânarea cu 5,5 ani, în medie, a căsătoriei în ultimii 35 de ani reprezintă o schimbare care are la origini mai multe motive, pornind de la dorinţa femeilor de a-şi dezvolta o carieră până la nesiguranţa dată de nivelul scăzut de trai al tinerilor, explică specialiştii.

    „Există o tendinţă de amânare a căsătoriei, însă aceasta porneşte de la condiţiile scăzute de viaţă. Tinerii au nevoie de casă şi de alte lucruri, nu mai suntem în vremea comunismului, când fiecare primea casă atunci când se căsătorea. Astăzi tinerii cu cât trăiesc mai sărac, cu atât mai mult au tendinţa de a amâna căsătoria“, a explicat sociologul Alfred Bulai. El a mai precizat că şi migraţia a contribuit la aceste statistici, având în vedere că, dintre cei aproxiamtiv 3 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, o pondere importantă o reprezintă tinerii, care dacă s-au căsătorit peste graniţe nu sunt înregistraţi în România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • La 27 ani avea 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Acum este falimentar şi nu îl mai cunoaşte nimeni

    Pe coperta revistei numărul 16 din 2007 (25 aprilie – 1 mai) zâmbesc patru tineri, iar titlul este „Nişte băieţi de aur”. Sunt trei corporatişti şi un antreprenor, reprezentativi pentru noua generaţie de tineri prezenţi în catalogul acelui an. Antreprenorul se numeşte Tudor Dragomir Niculescu şi era proprietar al lanţului de cafenele Turabo.

    Avea 27 de ani şi conducea o companie cu cifra de afaceri de 5 milioane de dolari în 2006 şi care trebuia să se dubleze în 2007. Niculescu deschisese prima cafenea cu 250.000 de euro, împreună cu doi parteneri, care s-au retras după câteva luni. Antreprenorul a deschis alte nouă cafenele, din care trei în parteneriat cu BCR.

    În 2008, ultimul an de boom economic, Turabo număra circa 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Dar, cum criza a afectat puternic sectorul horeca, la sfârşitul lunii ianuarie 2011 Tribunalul Bucureşti a admis cererea dispunând deschiderea procedurii insolvenţei pentru firma Turabo Business Corporation.

    Ulterior, mai multe companii au solicitat insolvenţa companiilor din grupul Turabo. În decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit, iar mărcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom şi Turabo Society Club au fost scoase la licitaţie. În 2012, Tudor Niculescu vorbea în presă despre afaceri pe care vrea să le deschidă în Orientul Mijlociu, variante pe care le avea în calcul şi în anii de dinainte de criză. Eşecul Turabo nu este sfârşitul pentru antreprenorul Niculescu, care împreună cu doi parteneri de afaceri şi-a reluat discret activitatea şi a deschis Barletto (fostul Turabo Society Club). Barletto are trei săli de evenimente, club şi piscină pe malul lacului Tei.

    Mai multe poveşti despre antreprenori afectaţi de criză puteţi citi aici.

     

  • Locul unde locuitorii trăiesc140 de ani şi fără să se îmbolnăvesc-GALERIE FOTO

    Valea râului Hunza, aflat la graniţa dintre India şi Pakistan, este de multe ori numită şi “oaza tinereţii”. Oamenii din această regiune aproape nu se îmbolnăvesc niciodată şi arată mereu tineri, iar durata de viaţa ajunge până la 140 de ani.

    Mulţi dintre locuitori trăiesc peste 100 de ani şi este considerat ceva normal. Oamenii din Hunza au fost descoperiţi de europeni în anii 20 de către un doctor scoţian numit MakKarrison care a trăit o perioadă îndelungată alături de ei. Acesta le-a documentat viaţa şi a descoperit că secretul pentru longevitatea acestora este dieta lor. Scoţianul a descoperit că mănâncă puţină carne, şi iau masa doar de două ori pe zi. În plus, înnoată în apa îngheţată, iar o plimbare de 15-20 km este cât se poate de normală.

    R. Bircher detaliază felul în care trăieşte poporul din Hunza în cartea sa “Hunza-people who do not know disease”:

    – dieta e dominată de fructe şi legume
    – mănâncă multă hrană neprepărată, crudă
    – consumă foarte puţină sare
    – alcoolul şi dulciurile sunt consumate foarte rar

    În 1963, o echipă medicală franceză a mers într-o expediţie în Hunza şi au stabilit că speranţa medie de viaţă este de 120 de ani. Mai mult, în 1977, în cadrul unui congres despre cancer, potrivit mai multor oameni de ştiinţă, în Huzna s-a constatat absenţa cancerului în orice formă.

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO